8,847 matches
-
se continuă cu cele ale ligamentului dorsal al carpului. Raporturile articulației cu structurile anatomice învecinate sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE (articulations intercarpeae) Cele 8 oase carpiene așezate pe două rânduri determină formarea următoarelor articulații: 1. articulațiile proximale ale primului rând de oase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulației cu structurile anatomice învecinate sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE (articulations intercarpeae) Cele 8 oase carpiene așezate pe două rânduri determină formarea următoarelor articulații: 1. articulațiile proximale ale primului rând de oase carpiene, 2. articulațiile distale ale celui de al doilea rând
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și osul cu cârlig. Fiecare din oasele participante la realizarea articulațiilor sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala acestor articulații nu este proprie ea provenind din sinoviala articulară mediocarpiană. Ligamentele care întăresc capsula articulară sunt: -3 liaamente dorsale, dispuse pe fața posterioară, realizează unirea a câte 2 oase între ele: trapez-trapezoid, trapezoid-osul mare, osul mare- osul cu cârlia; -3 liaamente palmare dispuse pe fața anterioară și cu dispoziție asemenătoare cu cea a liaamentelor anterioare, -2 liaamente interosoase plasate unul pe fața lateral
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se articulează cu osul cu cârlia. Central scafoidul - semilunarul formează o mică cavitate în care va pătrunde osul mare. Rezultă astfel o linie articulară nereaulată sub formă de " S" orizontalizat. Ligamentele care participă la menținerea poziției oaselor sunt dispuse anterior, posterior, lateralextern, lateral-intern: Liaamentul palmar sau radial al carpului în formă de "V" unește osul mare cu scafoidul ( extern) și piramidalul (intern), Liaamentul dorsal mai slab dezvoltat se dispune de la piramidal la scafoid (un fascicul), trapez și trapezoid (al doilea fascicul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
deosebesc ca fiind articulații ale centurii membrului inferior (articulațiile oaselor coxale între ele și sacroiliace) și articulațiile membrului inferior liber (2, 11, 12, 18, 20). ARTICULAȚIILE OASELOR BAZINULUI Oasele pelvisului se articulează între ele prin două articulații sacro-iliace în parte posterioară și prin simfiza pubiană în partea anterioară. La acestea se adauaă o serie de formațiuni liaamentare care leaaă sacrul și coloana vertebrală de coxal. 1. Articulația sacro-iliacă (articulatio sacroiliaca) Articulația sacro-iliacă este considerată o diartro-amfiartroză. Suprafețele articulare sunt reprezentate de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
leaaă sacrul și coloana vertebrală de coxal. 1. Articulația sacro-iliacă (articulatio sacroiliaca) Articulația sacro-iliacă este considerată o diartro-amfiartroză. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fețele: - auriculară a sacrulului concavă, în sens anteroposterior, cu centrul corespunzând primelor două procese transverse de pe fața posterioară a sacrului; - auriculară a osului coxal care este covexă. Interlinia articulară are forma literei S, concavă medial în jumătatea superioară și concavă lateral în cea interioară ceea ce face ca în articulație contactul să se realizeze prin juxtapunere și prin anarenare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prin anarenare. Peste suprafața articulară sacrată este aplicat un fibrocartilaj în timp ce peste cea a coxalului un cartilaj hialin. Ca mijloace de unire se descriu liaamenteleFiaura 65: - sacro-iliace ventrale (lia. sacroiliaca ventralia) ce pornesc de pe fața ventrală a sacrului la partea posterioară a fosei iliace și a liniei arcuate; - sacro-iliace interosoase (lia. sacroiliaca dorsalia) ce unesc tuberozitățile sacrală și iliacă; - ilio-lombar (lig. iliolumbale) care se inseră pe procesul transvers al lui L5, uneori L4 și apoi printr-un grup de fibre superioare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inseră pe procesul transvers al lui L5, uneori L4 și apoi printr-un grup de fibre superioare, cu direcție spre creasta iliacă, și altele inferioare pe baza sacrului și pe tuberozitatea iliacă; - sacro-tuberal (lig. sacrotuberale) care se inseră pe fața posterioară a sacrului, de la S3 până la V posterioară a coccisului, pe cele două spine iliace posterioare și se termină la nivelul tuberozității ischiatice în partea posteromedială; - sacro-spinos (lig. sacrospinos) se inseră cu un capăt pe marginea laterală a sacrului și a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
uneori L4 și apoi printr-un grup de fibre superioare, cu direcție spre creasta iliacă, și altele inferioare pe baza sacrului și pe tuberozitatea iliacă; - sacro-tuberal (lig. sacrotuberale) care se inseră pe fața posterioară a sacrului, de la S3 până la V posterioară a coccisului, pe cele două spine iliace posterioare și se termină la nivelul tuberozității ischiatice în partea posteromedială; - sacro-spinos (lig. sacrospinos) se inseră cu un capăt pe marginea laterală a sacrului și a coccisului, iar prin celălalt pe spina ischiatică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fibre superioare, cu direcție spre creasta iliacă, și altele inferioare pe baza sacrului și pe tuberozitatea iliacă; - sacro-tuberal (lig. sacrotuberale) care se inseră pe fața posterioară a sacrului, de la S3 până la V posterioară a coccisului, pe cele două spine iliace posterioare și se termină la nivelul tuberozității ischiatice în partea posteromedială; - sacro-spinos (lig. sacrospinos) se inseră cu un capăt pe marginea laterală a sacrului și a coccisului, iar prin celălalt pe spina ischiatică. Prin așezarea lor ligamentele sacro-tuberale și sacro-spinoase completează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și se termină la nivelul tuberozității ischiatice în partea posteromedială; - sacro-spinos (lig. sacrospinos) se inseră cu un capăt pe marginea laterală a sacrului și a coccisului, iar prin celălalt pe spina ischiatică. Prin așezarea lor ligamentele sacro-tuberale și sacro-spinoase completează posterior pelvisul, transformând spațiul dintre marginea laterală a sacrului și marginea posterioară a coxalului în două orificii: - orificiul superior este delimitat de: ligamentul sacro-tuberos (medial), conturul marii incizuri ischiatice (superior), ligamentul sacrospinos (inferior) și este traversat de mușchiul piriform; - orificiul inferior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lig. sacrospinos) se inseră cu un capăt pe marginea laterală a sacrului și a coccisului, iar prin celălalt pe spina ischiatică. Prin așezarea lor ligamentele sacro-tuberale și sacro-spinoase completează posterior pelvisul, transformând spațiul dintre marginea laterală a sacrului și marginea posterioară a coxalului în două orificii: - orificiul superior este delimitat de: ligamentul sacro-tuberos (medial), conturul marii incizuri ischiatice (superior), ligamentul sacrospinos (inferior) și este traversat de mușchiul piriform; - orificiul inferior este delimitat de: ligamentul sacro-spinos (superior), mica incizură ischiatică (lateral), ligamentul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sacro-spinos (superior), mica incizură ischiatică (lateral), ligamentul sacro-tuberos (infero-medial) și prin acesta trec: mușchiul obturator intern, pachetul vasculo-nervos rușinos intern. Raporturile articulației sunt cu: 1. anterior: mușchiul piriform și ilio-psoas, plexurile nervoase lombar și sacrat, cu vasele iliace externe; 2. posterior: mușchiul sacro-lombar; 3. superior: mușchiul pătrat al lombelor; 4. inferior: elementele spațiului suprapiriform. - liaamentele: - pubian superior (lia. pubicum superius), unește cele două oase în partea superioară aăsindu-se în continuarea liniei albe a abdomenului; - arcuat (lia. arcuatum superius), situat în partea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
arcuat (lia. arcuatum superius), situat în partea inferioară a simfizei pubiene de la disc la ramurile inferioare ale pubisului formând arcada pubisului; - pubian anterior, ligament care nu este în unanimitate acceptat. 1. Pubis (secțiune) 2. Liaamentul pubian anterior 3. Liaamentul pubian posterior 4. Cartilajul hialin 5. Discul interpubian Raporturile articulației sunt: 1. anterior: pielea, țesutul adipos subcutanat, venele cavernoase și vena obrsală profundă, corpii cavernoși, liaamentul suspensor (la femei: pielea, comisura superioară a vulvei, șesutul conjunctiv lax și arăsos, vulvele clitorisului, liaamentul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Discul interpubian Raporturile articulației sunt: 1. anterior: pielea, țesutul adipos subcutanat, venele cavernoase și vena obrsală profundă, corpii cavernoși, liaamentul suspensor (la femei: pielea, comisura superioară a vulvei, șesutul conjunctiv lax și arăsos, vulvele clitorisului, liaamentul suspensor al acestuia); 2. posterior: vezica urinară, spațiul prevezical, venele vezicale anterioare; 3. superior: mușchii piramidal, drept abdominal; 4. inferior: membrana perineală, uretra. Vascularizația este realizată prin arterele ce provin din: epiaastrică, rușinoasă externă superioară, rușinoasă internă, circumflexa posterioară și obturatoare. Venele din partea posterioară a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
clitorisului, liaamentul suspensor al acestuia); 2. posterior: vezica urinară, spațiul prevezical, venele vezicale anterioare; 3. superior: mușchii piramidal, drept abdominal; 4. inferior: membrana perineală, uretra. Vascularizația este realizată prin arterele ce provin din: epiaastrică, rușinoasă externă superioară, rușinoasă internă, circumflexa posterioară și obturatoare. Venele din partea posterioară a articulației drenează sânaele în plexul prevezical în timp ce cele din partea anterioară în cele rușinoase. Nervii provin din nervii rușinos intern și ilioinahinal. 2. Membrana obturatoare (membrana obturatoria) Membrana obturatoare închide incomplet aaura obturată lipsind în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
2. posterior: vezica urinară, spațiul prevezical, venele vezicale anterioare; 3. superior: mușchii piramidal, drept abdominal; 4. inferior: membrana perineală, uretra. Vascularizația este realizată prin arterele ce provin din: epiaastrică, rușinoasă externă superioară, rușinoasă internă, circumflexa posterioară și obturatoare. Venele din partea posterioară a articulației drenează sânaele în plexul prevezical în timp ce cele din partea anterioară în cele rușinoase. Nervii provin din nervii rușinos intern și ilioinahinal. 2. Membrana obturatoare (membrana obturatoria) Membrana obturatoare închide incomplet aaura obturată lipsind în partea superioară, în dreptul canalului obturator
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
un fibrocartilaj inelar care are drept scop mărirea acestei cavități pentru creearea unei adâncimi pentru capul femural. Capsula articulară are o întindere mare, inserția realizându-se la distanță: - înainte, la limita laterală a colului, pe linia intertrohanteriană; - înapoi, pe fața posterioară a colului, la unirea 1/3 laterale cu 2/3 mediale; - în sus și în jos, la nivelul liniilor care unesc inserția anterioară cu cea posterioară. O parte din fibrele profunde se reflecă pe col și au un ușor traiect
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la distanță: - înainte, la limita laterală a colului, pe linia intertrohanteriană; - înapoi, pe fața posterioară a colului, la unirea 1/3 laterale cu 2/3 mediale; - în sus și în jos, la nivelul liniilor care unesc inserția anterioară cu cea posterioară. O parte din fibrele profunde se reflecă pe col și au un ușor traiect ascendent până la suprafața articulară a capului formând frenula capsulae ș18, 20ț. Este deosebit de rezistență fiind formată din fibre a dkror dispoziție este în funcție de liniile de forță
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ilio-pretrohanterian, lateral, oblic; - ilio-pretrohantinian, medial, vertical; - pubo-femural (lia. pubofemural) situat pe fața anterioară a articulației și care se inseră pe eminența ilio-pubiană, creasta pectineală, ramura superioară a pubisului și se termină înaintea micului trohanter; - ischio-femural sau ischio-capsular (lia. ischiofemural) orientat posterior se inseră pe ischion și dedesubtul acetabulului; - rotund sau liaamentului capului femural se inseră pe liaamentul transvers al acetabulului și pe porțiunile învecinate ale sprâncenei osoase acetabulare. Acest liaament conține vase nutritive pentru capul femurului, mărește suprafața de secreție a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a membranei sinoviale, contribuie la răspândirea sinoviei pe suprafața articulară. Raporturile articulației sunt: - anterior: fibrele laterale ale mușchiului pectineu, tendonul marelui psoas, capul drept femural, artera femurală, nervul femural; - superior: capul dreptului femural, mușchiul mic fesier; - inferior: pectineu, obturator extern; - posterior: tendoanele mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii bazinului, piriform, artera circumflexă, nervul sciatic. Inervatia este asiaurată de nervii: femural, obturator, obturator accesor, pătratul femural, fesierul superior. ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI (articulatio aenus) La nivelul aenunchiului sunt înalobate într-o sinaură
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
femural, fesierul superior. ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI (articulatio aenus) La nivelul aenunchiului sunt înalobate într-o sinaură capsulă articulară trei articulații: articulația femuro-tibială, femuro-rotuliană, tibio-peronieră superioară (aceasta va fi descrisă în subcapitolul imediat următor). Suprafețele articulare aparțin epifizei inferioare a femurului, feței posterioare a rotulei, platoului tibial. La formarea articulației aenunchiului nu participă peroneul. Suprafețele articulare sunt: - epifiza inferioară femurală prin cei doi condili, despărțiți posterior de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități anatomice (2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superioară (aceasta va fi descrisă în subcapitolul imediat următor). Suprafețele articulare aparțin epifizei inferioare a femurului, feței posterioare a rotulei, platoului tibial. La formarea articulației aenunchiului nu participă peroneul. Suprafețele articulare sunt: - epifiza inferioară femurală prin cei doi condili, despărțiți posterior de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități anatomice (2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt diveraente posterior ceea ce face ca epifiza inferioară a femurului să fie mai voluminousă în partea posterioară; - privită din profil
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
formarea articulației aenunchiului nu participă peroneul. Suprafețele articulare sunt: - epifiza inferioară femurală prin cei doi condili, despărțiți posterior de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități anatomice (2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt diveraente posterior ceea ce face ca epifiza inferioară a femurului să fie mai voluminousă în partea posterioară; - privită din profil, epifiza inferioară a femurului prezintă o curbă a fețelor articulare a condililor ce descrește proaresiv spre posterior ceea ce face ca seamentul anterior al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
doi condili, despărțiți posterior de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități anatomice (2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt diveraente posterior ceea ce face ca epifiza inferioară a femurului să fie mai voluminousă în partea posterioară; - privită din profil, epifiza inferioară a femurului prezintă o curbă a fețelor articulare a condililor ce descrește proaresiv spre posterior ceea ce face ca seamentul anterior al curburii să facă parte dintr-un semicerc cu raza de aproximativ 45 mm, pentru ca
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]