8,185 matches
-
din Coreea 1950 1953, combaterea gherilei comuniste din Malaysia 1950-1960, intervenția În confruntările din Indonesia 1963-1966, războiul din Vietnam 1962 1975 (ibidem, p. 182; vezi Richard Cavendish, op.cit., p. 927-928). 264 mici băltoace pe carosabil. Crengile copacilor se aplecat sub povara ploii ce nu contenea să cadă iar gingașele flori Îmbufnate și-au Închis corolele. Într-un târziu torentul s-a oprit, norii au dispărut lăsând locul stelelor, licuricii nopții. Ajunși la hotel, fără să mai așteptăm vreo invitație, intrăm val-vârtej
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
continuă să cadă cu dărnicie. Dar și Încăpățânarea noastră este pe măsură. Mergem mai departe. Nu putem rata explorarea acestui „univers” animalier. Unele viețuitoare au intrat În vizuinile lor subpământene sau În scorburile arborilor seculari, ale căror crengi trosnesc sub povara stropilor repezi, ca un oftat prelungit de moșneag. Alte animale se mișcă nervos, cu ochii scăpărând, gata de harță, În căutarea posibilei victime. O familie de lei Își face discret siesta, privind cu indiferență la spectacolul din jur; o panteră
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
aici, de pe colină, panorama orașului și a Strâmtorii Malacca este excepțională, plajele cu nisip alb, fin fiind limitate de terenurile de golf630. Răsuflarea fierbinte a Ecuatorului se face simțită. Falnicii cocotieri și bananieri obosiți de căldură Își apleacă spinarea sub povara rodului bogat. Jungla și mlaștinile au fost desecate și transformate În zone fertile agricole, ferme de arbori de cauciuc sau plantații de tapioca. Parcul Zoo, unul dintre cele mai mari din lume, poate fi vizitat atât ziua, cât și noaptea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai mult să facă în timp ce învață?” „Ce îi suscită interesul?” „Ce face când e lăsat singur?” Observațiile trebuie comparate cu stilurile de învățare și ales acela care i se potrivește cel mai bine. Majoritatea copiilor văd în procesul învățării o povară și asta pentru că metodele de predare și de învățare nu se adresează stilului lor de învățare. Nu putem impune tuturor copiilor un stil unic de învățare ci trebuie să căutăm să integrăm în procesul de învățare jocuri și materiale care
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2918]
-
au dorit o casă de odihnă, departe de aglomerația și poluarea marilor orașe. Pentru mine Valea Proviței, și mai cu seamă satul Provița de Jos, însemnă acasă. Acasă e livada umbroasă, cu iarbă înaltă și crengile cu poame atârnând de povară, Acasă e corcodușul strâmb, în care mă urcam să adun corcodușele verzi, zdrelindu-mi picioarele, Acasă e dangăt de clopot ce se aude la trecerea vacilor seara, când sătule și leneșe, se întorc de la pășune, Acasă e fânul parfumat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
București, 1968; Almar, București, 1970; Țara fântânilor, București, 1971; Irosirea zăpezilor, București, 1974; Cămașă Patriei, București, 1975; Din Marmația, București, 1977; Binecuvântata civilizație, București, 1980; Ieșire din vis, București, 1982; Fântâni pentru bronzul eroilor, București, 1983; Casa poemelor, București, 1984; Povara umbrei, București, 1987. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Tăcerineprimite”, RL, 1969, 14; Aurel Șorobetea, „Almar”, ST, 1970, 9; Dan Cristea, „Țara fântânilor”, LCF, 1971, 45; Iorgulescu, Scriitori, 81-83; Nae Antonescu, „Țara fântânilor”, ST, 1972, 3; Doina Uricariu, Vocile poetului, LCF, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
în zonă sau alte necesități (de exemplu agricole), dar, în funcție de tipul de structură, aceasta poate fi, de asemenea, dezvoltată sau extinsă special pentru turist. Principala problemă referitoare la infrastructură o constituie faptul că, deși aceasta este esențială, reprezintă totuși o povară pentru stațiune. Cu puține excepții, ca autostrăzile cu plată, infrastructura în sine nu produce venit în mod direct. Nu se câștigă prea mulți bani cu sistemul de canalizare, iar incapacitatea de a oferi facilități de tratament adecvate produce un impact
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
a fetișismului funciar. Pe atunci era condamnat măcelarul care vindea carne alterată, dar legislația permitea să se vândă locuințe mizerabile populației sărace. Pentru îmbogățirea câtorva egoiști, era acceptată mortalitatea îngrozitoare și bolile de tot felul, care însemnau pentru colectivitate o povară covârșitoare" (Carta de la Atena, articolul 10). "Autorității" i-a revenit sarcina de a reuși să subordoneze piața, ceea ce nu a fost ușor. "Numeroase parcele funciare spunea Le Corbusier au trebuit expropriate pentru a face obiectul tranzacțiilor. Ar fi trebuit să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
întoarcă acolo, dar sunt descurajați că nu-și pot proiecta un viitor decent. Aceste clase mijlocii nu sunt cu adevărat precare, și cu atât mai puțin în situație de excludere, dar vulnerabilitatea le face să creadă că ele suportă esențialul poverii precarității ce afectează societatea. Private de atracțiile mondializării, amenințate cu pierderea statutului lor, în conflict cu gentrificații în privința folosirii orașului fiindcă aceștia vor să interzică circulația mașinilor în cartierele în care stau -, înfuriați pentru că depind de periurban, convinși de faptul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Ingemannx) Curge-un rîu spre marea eternă, stă ideea optimistă că toate elementele vieții sufletești se pot armoniza. Despre acest rîu, se spune: "El schimbă mîhnirea în plăcerea melancolică, Orice suspin într-un cîntec dulce Chiar și stînca turtită de povara multelui Se preface într-o împletitură de crengi aurii". Da, așa ceva se poate întîmpla. Dar nu se întîmplă totdeauna. Există suspine ce nu se transformă în cîntec și pietre în care nu se află deloc aur. Și cum orice sentiment
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
propriei existențe, se ivește aici posibilitatea unei generozități care nu numai că înțelege obiectul, dar caută să-l și protejeze și să-l apere atunci cînd se dovedește micimea și neputința lui. Mărinimia suportă cu un zîmbet nu doar propria povară ci și pe aceea a altora, adăugîndu-și propria forță acelei mici puteri care l-a provocat. Recunoașterea valotii a ceea ce este mic și neputincios este mai pozitivă, în acest caz, decît atunci cînd domină simpla superioritate. Este prezentă aici o
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ce-i luminos și ce-i întunecat toate și-au lăsat urmele și gîndirea a chibzuit asupra legilor generale ale vieții. Fie că baza humorului este acea superioritate ce exclude orice fel de dispreț, fie că e generozitatea care poartă povara altora ca pe ceva firesc, fie că e melancolia ca rod al unei experiențe bogate, dar dureroase, fie că e nostalgia îndreptată spre un țel înalt, fie că e acea înțelegere ce vede totul rînduit într-o mare coerență, fie
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să ceară ajutor de la arbori. Ea îi întrebă pe toți cu glas duios: - Vreți să mă lăsați să trăiesc între ramurile voastre până ce se face vremea bună? Vă rog!... - Nu pot! îi răspunse fagul. Mi-e destul de greu că port povara ramurilor mele. - Nici eu nu pot! zise stejarul. Mă tem că-mi vei mânca ghinda: Du-te în altă parte! - Și nici eu nu te primesc, drăguță, fiindcă nu adăpostesc niciodată străini! - spuse salcia cu nepăsare. Tot cam în felul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Edmund) LEAR: Estimp ne vom destăinui un plan obscur. Dați harta-aici. Aflați c-am împărțit În trei regatul; și sînt viu pornit Să-mi scutur de-orice griji și treburi vîrstă, Le dînd pe umeri tineri, pe cînd far' Povară mă tîrăsc spre moarte. Fiu Cornwall, Si la fel iubitor, fiu Albany, ' N-acest ceas, voim ferm a da-n vileag Fetelor zestrea, cearta-n viitor S-oprim acum. Prinții, de Franța și Burgundia, În dragostea rivali a feței mici
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Nisipuri mișcătoare, București, 1979; Omul de la fereastră, București, 1982; Poeme din fotoliul verde, București, 1984; Marea liniște, București, 1995; Marea liniște, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu Nora Iuga); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu Nora Iuga); Dieter Wellershoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu Nora Iuga). Repere bibliografice: Dan Cristea, George Almosnino, „Laguna”, RL, 1971, 44; Dinu Flămând, „Laguna”, LCF, 1971, 50; Constantin Abăluță, George Almosnino, „Nisipuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
fi permis inițierea de măsuri simple, dar eficace (reluarea activităților fizice, reinserția socială, suplimentare nutritivă corectă) care pot face diferența între autonomie și dependență, între activ și imobilizat la pat și între o calitate a vieții optimă și senzația de „povară a bătrâneții”. Abordarea situațiilor de fragilitate are la bază o serie de principii (18,19,20):lucrul în echipă - persoane profesioniste, dar și voluntari, pentru a depista atât formele precoce, cât și situațiile dificile, pentru a evalua și elabora strategiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
a comunismului datorită opoziției masivului grup al stângii socialiste. Prin urmare, vom fi prima țară care va condamna oficial crimele regimului comunist. Să fie într-un ceas bun! Eu mă voi simți foarte ușurat, ca și cum mi s-ar lua o povară și o rușine de pe umeri. Sper ca majoritatea concetățenilor noștri să simtă același lucru, pentru că asta ne va ajuta să privim mai senin în fața noastră. Dorin Popa: Cu doar trei săptămâni înainte de sfârșitul anului 2006 și, mai grav, de aderarea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de vină? Noi toți, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care, pe bună dreptate, cei cu adevărat vinovați le preferă! Dorin Popa: Este o povară prea mare lăsată pe umerii învățământului preuniversitar selecția automată în universități? Liviu Antonesei: Nu este o povară prea mare, este o povară imposibil de dus! Cu excepțiile de rigoare, care țin de rezervațiile de olimpici sau chiar de legea numerelor
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care, pe bună dreptate, cei cu adevărat vinovați le preferă! Dorin Popa: Este o povară prea mare lăsată pe umerii învățământului preuniversitar selecția automată în universități? Liviu Antonesei: Nu este o povară prea mare, este o povară imposibil de dus! Cu excepțiile de rigoare, care țin de rezervațiile de olimpici sau chiar de legea numerelor mari, învățământul preuniversitar românesc, dintr-o mulțime de motive pe care nu le analizez aici, pentru că mi-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
uniforme și uniformizatoare! Pe care, pe bună dreptate, cei cu adevărat vinovați le preferă! Dorin Popa: Este o povară prea mare lăsată pe umerii învățământului preuniversitar selecția automată în universități? Liviu Antonesei: Nu este o povară prea mare, este o povară imposibil de dus! Cu excepțiile de rigoare, care țin de rezervațiile de olimpici sau chiar de legea numerelor mari, învățământul preuniversitar românesc, dintr-o mulțime de motive pe care nu le analizez aici, pentru că mi-ar trebui o carte, este
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
am primit acest dar și să ne dovedim a fi demni de el. Nimeni nu e resposabil pentru alegerile noastre, fie că acestea sunt bune, fie că sunt proaste. E un dar dificil, fără îndoială, de aceea unii vorbesc despre "povara libertății"! E treaba lor, pentru mine e un dar, și, cât pot eu, mă strădui să fiu demn de el. Nu-l cunosc pe Î.P.S. Bartolomeu decât în calitatea sa de scriitor, la începutul anilor '80, în Consiliul Uniunii
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
am gândit la o revistă. Am discutat mult pe această temă. Părintele Lucius m-a avertizat înainte să fac acest pas. Văzând că nu renunț, m-a implorat în scris, spunând că n-ar trebui să-mi iau o asemenea povară, căci e prea mult de lucru. Văzând că nu renunț nici după această rugăminte exprimată în scris, mi-a spus: Bine, atunci s-a făcut! Voi fi colaboratorul dumneavoastră devotat. Părintele Lucius și-a ținut cuvântul în mod admirabil!"339
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
alunecat într-un tragism sumbru. Mulți romancieri de la acest început de mileniu au sentimentul că trăiesc sub semnul unei iminente nenororciri planetare. Apocalipsa bântuie trans-romanul. Tragismul e semnul distopiei și e lucru știut că romanul Desperado este în esență distopic. Povara spaimei că nu mai există un acasă, că orice spațiu și orice timp poate deveni o fatală amenințare, este pentru Era Desperado o chestiune de cantitate mai mult decât de noutate. Jonathan Swift a fost, în acest sens, un Desperado
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
crucificați de narațiune, mărunțiți în incidente captivante, oamenii acestor opere paradoxale sunt și ei ființe paradoxale, contradictorii, care rămân neexplicate și inexplicabile, cercuri neîncheiate, guri deschise pentru a rosti un ultim cuvânt neauzit. Eroii sunt veșnic apăsați. Viața e o povară, mai mult decât o bucurie, chiar și în romanele cu iz comic. Indivizii tânjesc după tihna și lipsa de griji a copilăriei, și se simt izgoniți dintr-un paradis necunoscut lecturii. Eroul Desperado suferă de o tristețe universală de sorginte
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
rememoreze. El nu acționează, de obicei nici nu se opune. Sunt două feluri de eroi în romanul Desperado: eroii neputincioși (v. Ishiguro, Lessing, Gray, Swift, Ackroyd, Huxley, Orwell) și eroii țâfnoși (v. Barnes, Lodge, Bradbury, Fowles). Eroii neputincioși își duc povara rememorării cu resemnare și oarecare lirism. Eroii țâfnoși trec de la ironie la sarcasm și ajung tot acolo. Uneori câte un roman readuce nararea clasică, cronologia, doar pentru a o ironiza în final, după o cursă contra cronometru încheiată fără câștigător
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]