8,941 matches
-
a. Topoare În capetele „agitatorilor” Datorită unei campanii uriașe de asmuțire a populației Împotriva „reacționarilor” inventați de comuniști, țara se Împărțise În două tabere: prima, cu o pondere mică, se decisese să se abată la stânga pentru a Împărți pari, pumni și stâlpi rupți din garduri pe șalele „dușmanilor de clasă”. A doua, cu foarte mulți simpatizanți maniști, titeliști și brătieniști, se războia din greu cu uriașul aparat propagandistic În care trebuie neapărat inclus și postul național de radio, acaparat Încă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Maximovici Pleșkov, scriitor rus, n.n.) cu Soveja; A. Pușkin (17991837, scriitor rus, n.n.) cu Vrancei; Roza Luxemburg (1871-1919, militantă comunistă germană, n.n.) cu Florilor; A.I. VÎșinski (1883-1954; cel care a adus la putere guvernul-marionetă al dr. Petru Groza cu forța pumnului bătut În masa regelui Mihai I la 6 martie 1945, n.n.) cu Victoriei; L. Tolstoi (1828-1910, scriitor rus, n.n.) cu Bradului; Parcul V.I. Lenin (1870-1924, arhicunoscutul individ cu jumătate de creier a cărui mumie este expusă la Kremlin, n.n.) cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
DGPT au dat focului „...164 de șpalturi ale ziarului Vremea nouă, din perioada 23 februarie 1968 (data apariției primului număr) pînă pe 31 august 1968”. Șpalturile „Rulmentului” fuseseră În număr de 12 și cuprinseseră perioada 1 martie - 31 august 1968. Pumnul băgat În gura presei costa statul totalitar comunist, și Încă foarte mulți bani, adunați la bugetul Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor din munca noilor sclavi de prin fabrici și uzine precum și de pe roditoarele câmpuri socialiste, cu producția angajată În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-l odihnească-n Pace și pe el!)), cetățenii aveau acces la propriul dosar pentru a afla cine au fost cei care i-au urmărit pentru orice fleac care nu „cadra” cu orânduirea ce le fusese băgată pe gât cu forța pumnului și bâtei, dar și canaliile care i-au turnat cu nerușinare și fără nici cea mai vagă urmă de conștiință! a. Gheorghe Sofianu - noua preocupare a Securității „Vigilența” organelor informative vizavi de „neadaptatul” preot pare că s-a declanșat la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dr. Gheorghe Udrischi, ctitorul chirurgiei veterinare românești. S-a născut la 6 martie 1914, în comuna Herța - Dorohoi, în casa în care a trăit cunoscutul om de cultură Gheorghe Asachi. A urmat școala primară în localitatea natală și Liceul Aron Pumnul din Cernăuți. Între 1932-1938 a frecventat cursurile Facultății de Medicină Veterinară din București. În luna mai 1934, după numai doi ani de facultate, în urma unei lucrări de sinteză la Anatomie a fost remarcat de acad. prof. dr. Vasile Gheție, pe
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
duminica se fac întrunirile bătrânilor pe câteva bănci lungi din lemn, apoi ne plimbăm prin păduricea de lângă casă, Alfonso explicându-mi despre plante și arbuști. Întâlnim un bătrân slab, înalt cam cât Alfonso, cu o tumoare neagră, mare cât un pumn, pe obrazul stâng. Vorbesc ceva într-o limbă necunoscută (limba tribului este Tsafiki, toți o folosesc între ei și vorbesc spaniola doar cu persoanele din afara tribului). „Tatăl meu”, spune Alfonso după ce plecăm. Nu menționez nimic de tumoare, decid să abordez
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
aflat ulterior, era o curățire de aură. Ajunge la mine, îmi pune mâna pe cap, dă să îmi pună mâna pe chakra inimii, și face brusc un pas în spate uitându-se în jur că și cum a primit un pumn în cap: „Ce...” Își revine, respiră adânc, se apropie din nou și se repetă aceeași scenă de parcă o forță nevăzută încearcă să-l îndepărteze fizic pe Alfonso, chiar să-l lovească, în momentul în care încearcă să mă atingă. Alfonso
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
dacă da, cum de ceilalți nu au nici o problemă? Oare Alfonso are intenții „necurate” doar cu mine, sau ceilalți au un sistem de protecție mai slab? După un timp Alfonso ia sticla cu ayahuasca, apoi o cupă cam cât un pumn mai mare făcută dintr o nucă de pădure, o umple cu lichid, și ne invită pe rând să bem. Iau cupa cu ambele mâini, simt un miros acrișor și beau dintr-o sorbitură substanța maronie. Gândesc într-o secundă că
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
întreb, arătând cu mâna spre grămada de pietroaie de pe masa lui de lucru. Îmi explica cum fiecare piatră are o anumită energie, care îl ajută în tratamente. „Uite, asta de exemplu”, spune dându-mi o piatră neagră mare cât doi pumni, ciudat de netedă și de o formă aproape triunghiulară dar cu margini rotunjite, „este inima maestrului meu. A fost un șaman extrem de puternic, care își trăgea puterile de la spiritele din Machu Pichu. Am învățat mult de la el, și în ziua
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
o dovedesc și interviurile sale, Saizescu se vede pe sine (așa cum numai un om lipsit de umor se poate vedea) ca un reinstaurator al umorului național pe piedestalul pe care-l merită. Ce mai, Dumnezeu al veseliei ! Bătaia asta cu pumnul în piept duce inevitabil la ocazionale accese de naționalism smiorcăit (la Păcală Senior, pe tema celor care vînd fabricile noastre și sug tot ce-a mai rămas din țărișoara asta), de nostalgie egalitaristă (tot la Senior), de justițiarism (la Păcală
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
-i tot ce vedem în cele zece minute de film. La un moment dat, copiii o tîrăsc pe femeie în valuri ca să se joace cu ea. Atunci cînd șoferul încearcă să scape, devin și mai violenți : tăbărăsc pe el cu pumnii și cu picioarele. Sălbăticia asta ne e prezentată fără explicații. Cheia e, probabil, în propoziția batjocoritoare pe care unul dintre torționari le-o aruncă victimelor Vă declar soț și soție , coroborată cu informația că Mustață și-a recrutat micii actori
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
chestionate aceste valori, văd doar cum sînt confirmate. Tactul de care dau dovadă boxerii, abținîndu-se să-l umilească pe tată, confirmă convingerea acestuia că o sală de box e o școală numai bună pentru băiețelul lui. Dar dacă datul cu pumnul e pur și simplu străin de firea băiețelului ? Nu văd nici un indiciu cum că realizatorii și-ar fi pus întrebarea asta. Nici predispoziția tatălui de a se lua la harță nu e chestionată : exemplul dat de el în ring e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fratele Ilie Petre - un slujitor devotat al lui Dumnezeu, deși suferind cu inima, era neobosit în lucrarea Domnului; fratele Cornel Dobre - care a ajutat și la construirea primului locaș de închinare din zonă. (Fratele Cornel Dobre a primit și un pumn în față, pentru că nu se conforma dorințelor și ,,principiilor” romilor, dar “așa se merge în Împărăția lui Dumnezeu, prin încercări!”). Noi eram în linia întâi, infanteriștii, iar după ce se strângeau mai mulți, îi chemam pe frații pastori Crăciunescu Ioan și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
T.M.) și ministru pentru Problemele Tineretului, pe la mijlocul anilor '60, vă patrona prograrnul stațiilor pilot, condus de sociologul Vasile Caramelea, care urmărea exact obiectivul fixat de Kalinin - făurirea OMULUI NOU. În care scop se va cerceta antropometric, între altele, si circumferință pumnului de miner, în comparație cu circumferință pumnului unui muncitor forestier, stabilindu-se astfel că pumnul minerilor avea un diametru mai mare decât al pădurarilor. Lucru ce va avea apoi unele consecințe în iunie '90, în Piața Universității. Dar să vedem ce era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Tineretului, pe la mijlocul anilor '60, vă patrona prograrnul stațiilor pilot, condus de sociologul Vasile Caramelea, care urmărea exact obiectivul fixat de Kalinin - făurirea OMULUI NOU. În care scop se va cerceta antropometric, între altele, si circumferință pumnului de miner, în comparație cu circumferință pumnului unui muncitor forestier, stabilindu-se astfel că pumnul minerilor avea un diametru mai mare decât al pădurarilor. Lucru ce va avea apoi unele consecințe în iunie '90, în Piața Universității. Dar să vedem ce era acea misterioasă Federație Mondială a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
pilot, condus de sociologul Vasile Caramelea, care urmărea exact obiectivul fixat de Kalinin - făurirea OMULUI NOU. În care scop se va cerceta antropometric, între altele, si circumferință pumnului de miner, în comparație cu circumferință pumnului unui muncitor forestier, stabilindu-se astfel că pumnul minerilor avea un diametru mai mare decât al pădurarilor. Lucru ce va avea apoi unele consecințe în iunie '90, în Piața Universității. Dar să vedem ce era acea misterioasă Federație Mondială a Tineretului Democrat, evocata cu atâta evlavie de tovarășul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cu ajutorul cronoscopului; excitabilitatea neuromusculara a minerilor, comparativ cu forestierii și pădurarii, în funcție de vârstă etc. Curbele de intensitate - durată au dovedit, încă din anii '60-'70, ca grupa minerilor de 20-29 de ani avea excitabilitatea mușchiulara cea mai bună și diametrul pumnului cel mai mare. Este exact grupa de varsta aleasă pentru a veni la București, în toate "mineriadele", în urma unor "elemente informaționale luate și cu caracter "adaptativ-manipulatoriu", progresiv-percepute de mineri la televiziunea națională post decembrista. S-a alcătuit și un tabel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
nobilele idealuri ale socialismului. Pleacă imediat, însoțit de Silviu Brucan. Cîteva minute după ce Iliescu a părăsit TVR, cei din "Studioul 5" închid emisiunea și "Studioului 4". Pretext: s-a încins aparatură. Poeților, filosofilor și artiștilor li s-a pus astfel pumnul în gură. Rolul lor, în acreditarea lui Iliescu în ochii Românilor, se încheiase. Nu mai era nevoie de figurație. În acest timp, Iliescu se grăbea la întâlnirea secretă de la Ministerul Apărării din Drumul Taberei, unde îi așteptau capii Armatei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
septembrie 1945 când urma să mă prezint la școala din Râfov Prahova la care activasem doar trei luni și jumătate, până am fost remobilizat. La 6 martie 1945, în momentul instaurării guvernului Doctor Petru Groza, impus de Vasânschi, bătând cu pumnul în masă la București, sunt somat imperativ de un ordin emis de „Biroul Mobilizării” din Regimentul 10 Vânători de care aparțineam să mă prezint imediat la Partea Sedentară aflată în comuna Puținei - Teleorman. De această dată n-am dat curs
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în timp ce spre mine doi, din cei trei inși, vin grăbiți. Cred că vor să mă ajute, dar nu mai era nevoie. Cei doi ajunși lângă mine mă întâmpină dușmănos... „Vrei să te plătim de bun?” și unul îmi trage un pumn zdravăn peste figură, în timp ce tovarășul lui, care știa carate mă lovește puternic cu piciorul în spate, gata să mă dea jos. „De ce dați în tatăl ori bunicul vostru?” le zic eu. Ambii erau beți, cel ce mă lovise în față
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
le faci? S. B.: Țin minte că era ofițer de serviciu atunci în Corpul de gardă locotenentul Bocăneală. Și i-a băgat în arest cu ăsta răul, violentul, că altundeva nu avea unde. Ce-a făcut ăsta? A dat un pumn în geam și cu sticla și-a tăiat venele de la mâna stângă. Săracii, ceilalți doi, au bătut în ușă și-au început să țipe. Eu eram în planton chiar în Corpul de gradă. Până am ajuns, un coleg deja deschisese
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
a avut și niște abateri prieten al lui Bachus) și cred că ei fuseseră colegi. Când îl prindea Marinel pe Badea îl boxa. Zicea: "Băăăi, Baaadea, băăăi, ce fel de căpitan ești tu? Cu partidu'!". Și îi mai dădea un pumn la mușchii brațului. Badea avea o ripostă slabă: "To'a'șu', stați un pic, nu mai dați, am să vă raportez!" "Vino, băăăi, Baaadea, încoace, lasă, tu ne îndoctrinezi cu partidu'!" Și dă-i încă un pumn firavului Badea. Când
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
mai dădea un pumn la mușchii brațului. Badea avea o ripostă slabă: "To'a'șu', stați un pic, nu mai dați, am să vă raportez!" "Vino, băăăi, Baaadea, încoace, lasă, tu ne îndoctrinezi cu partidu'!" Și dă-i încă un pumn firavului Badea. Când era Badea ofițer de serviciu, obișnuia să ne țină pe platou seara, după raport, și să ne facă educație. Era plictisitor, ceva de groază. Noi nu știam cum să plecăm mai repede pe sectoare și apoi să
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
braț și o- nvârtește-n loc : - Nu zbiera și mergi ! strigă el scrâșnind și lovind-o greu cu palma peste gură. Aud atunci o horcăială-necată și, în cadrul luminat al birtului, văd silueta albă a femeii ridicând în sus brațele goale cu pumnii încleștați și dând capul cu părul despletit pe spate, ca si cum i s-ar fi frânt gâtul. Un moment se răsucește de mijloc, apoi cade țeapănă pe spate în prag... Pun mâinile la ochi și mă dau înapoi...” Un om al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
un chiasm demonic, o inversiune malefică, pentru că demonologia privilegiază inversiunile. Reacția lui Lefter are ca și în celelalte episoade caracte- risticile unei crize de isterie : „ș-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi și cu pumnii în cap și să tropăie din picioare, făcând așa un tărăboi, încât a trebuit bancherul să ceară ajutorul forței publice ca să scape de d. Lefter...”. Discursul său îl știm, este la rândul lui un decalc după discursul politic de gazetă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]