8,066 matches
-
condusă de Petru Dumitriu; o relatare a acestei dezbateri găsim în Contemporanul 27: „În cadrul programului de dezbateri, inițiate în vederea discutării și analizării operelor scriitorilor noștri, recent apărute, comisia de proză a Uniunii Scriitorilor a organizat o discuție în jurul romanului Soarele răsare în Deltă de Vladimir Colin, apărat în E.S.P.L.A (...). Dezbaterile au stabilit în mod just că lipsurile romanului sunt rezultatele unor confuzii în concepția ideologică a autorului. Alegând tema acestei prime dezbateri, comisia de proză a dovedit o orientare justă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Reversul lipsei de dragoste față de ceea ce e nou și înaintat în literatură poate fi găsit în cronica Ceva despre fluvii, meandre și bălți, care, de astă dată, laudă o carte slabă. Obiectul cronicii îl constituie romanul lui Vladimir Colin Soarele răsare în Deltă, publicat recent în E.S.P.L.A, - în care scriitorul și-a propus să înfățișeze dezvoltarea unei regiuni odinioară înapoiată a țării noastre și transformarea conștiinței oamenilor în focul luptei cu dușmanul de clasă. Așa cum a arătat în mod just
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
254 (1), 4 ian. 1952 24 S. Damian.- Unde duce necunoașterea vieții: Idem, nr.7 (280), 15 febr. 25. Eugen Campus.Ceva despre fluvii, meandre și bălți. În: Viața românească, nr.2, febr., 1952 26. I. Sârbu. - Vladimir Colin: „Soarele răsare în Deltă”. În Iașul Nou, an IV, nr. 1. mart. 1952 27 xxx O dezbatere fructuoasă. În: Contemporanul, nr. 17 (290), 25 apr. 28. Sergiu Fărcășan. - Două cronici literare lipsite de principialitate. În: Scânteia, nr.2351, 18 mai 29. S.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
expresive, capabile să exprime deplin esența forței sociale respective. Nesocotirea generalului, duce în mod direct la naturalism, la imagini care falsifică realitatea, la lucrări greșite ideologic ca Timpii de aur de Ben Corlaciu, Întâmplări pe Călmățui de Eusebiu Camilar, Soarele răsare în Deltă de Vladimir Colin, Răscoala iobagilor de Ton Mușat etc. Nesocotirea particularului duce în mod direct la schematism, la imagini neconvingătoare care nu îndeplinesc nici ele cerințele tipizării în artă (...). În articolul Despre mărunțișurile vieții în literatură, criticul sovietic
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unghiul lui pedestru și jurnalier. Prin urmare M. Beniuc învață atent ritmurile spre a deveni «toboșarul timpurilor noi». Obișnuit cu chiotul răzvrătitului și cu «mânia străbună» aruncă acum chemarea impetuoasă: Ei! Muncitorilor! A voastră e ziua măreață. Din străbunul Armindeni Răsare azi pretutindeni O nouă viață! Într-adevăr construcția socialistă solicită tinerețea perpetuă a sufletului, pe care poetul e dator s-o cânte cum dealtfel o și face. (...) Meritul ideologic remarcabil al lui M. Beniuc cel de azi este de a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fratele cel mic/ Prâslea, ce se dovedește atât de isteț în comparație cu frații săi mai mari în basmele populare. Ca etalon al puterilor psihice și fizice ale persoanei, degetul mic participă la întrecerea (cândva rituală) a tragerii în degete, de unde a răsărit și expresia a se trage în degete. Expresia românească a nu mișca nici un deget și corespondentul ei în rusă, пальцем не шевельнуть, cu sensul de a nu face nimic, a nu lua nici o măsură, are, desigur, în vedere capacitatea degetelor
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
trebuie să vă întărească, iar acele negative trebuie să vă ajute să evitați greșelile. Când eu, uitând de-a celorlalți chemări, privii cu sete-o umbră ce-ascultare cerea cu mâna ațintită-n zări. Cu ochii-ntorși pe unde zi răsare, și palmele care brăzdau seninul, păreau că spune: „Doamne, tu-mi ești soare!” Te lucis ante-i murmura suspinul, atât de dulce, -ncât, de el vrăjit, pe mine-n mine mă pierdui; iar plinul de voci pe urme-l însoțea
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Tesalia, Siberia, din Basarabia până-n cele două Americi și Australia, dar mai ales i se cere ca „în țara preschimbată-n oarbă închisoare,/ neamul să crească mai dârz și mai tare!...// Și ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Campion, un băiețel tarat fizic. De la bun început e cât se poate de predictibil că băiețelul va fi vindecat la un moment dat, lucru care se întâmplă către sfârșitul volumului, când cei doi au în jur de douăzeci de ani. Răsar peste tot propozițiuni angelice, care presară poezie peste această narațiune reticentă, rătăcită în labirintul pe care vrem să-l considerăm roman: Știam că, dacă mă întind pe jos ori mă lipesc de un pom, o să mă pătrundă pur și simplu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în moduri greșite cu mult tâlc. Adevărul lumii vechi (lumea noastră) s-a pierdut. Personajul Platon se zbate să recupereze epoca veche (vremea noastră). Pierderea luminii este un motiv pe care îl folosește și Alasdair Gray în Lanark. Acolo soarele răsare doar câteva clipe pe zi, iar eroul principal gonește să-l prindă, într-o nevoie disperată de a scăpa de beznă. Ca și Lanark, Documentele lui Platon se petrece în viitor. Diferența este că viitorul lui Gray este întunecat, pe când
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru ca organismul să fie sănătos, mai viguros. în timp apar și alte preocupări estetice, reclamate superior de spirit și concretizate în picturi, sculpturi și în arta olăritului. Astfel la orizontul lumii de acum 7 - 5 mii de ani î.Chr. răsărea un alt soare, destinat să scoată lumea din preistorie și medicina din tatonări și obscurantism. MEDICINA ASIRO-BABILONIANĂ SAU MESOPOTAMIANĂ În Orientul Apropiat și Mijlociu, în această răspântie de drumuri, continente și lumi, se făcuse deja cunoscută, în mileniul al V
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Palestina, Iran, Persia, Egipt, un Califat de răsărit având capitala în Damasc și ulterior la Bagdad. Mai târziu, 711, ajung în Spania realizând Califatul de apus cu capitala la Cordoba. într-o jumătate de mileniu arabii stăpâneau pământul de la soare răsare la soare apune. Mecca devine centru religios islamic așa cum l a decretat Mahomed (anul 570 p.Chr.) după voința lui Allah. Plecarea profetului de la Mecca la Medina, în propovăduire, a fost numită Hegira care înseamnă emigrare, ducerea cuvântului Allah pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
centralizarea cunoștințelor medicale, dezvoltarea chimiei, a științelor exacte, și tendința spre o medicină laică. Circumstanțe istorice, stagnări mentalitare, diminuarea contactelor au forțat la declin vechea medicină arabă atât de vestită în timpul lui Avicena. EVREII șI MEDICINA IUDAICĂ De sub pământuri milenare răsare civilizația popoarelor semite a căror contribuție în dezvoltarea medicinei este exemplară fiind relaționată medicinei din Mesopotamia, Egipt, Grecia, medicinei romane și arabe. Pe urme asiro-babiloniene, feniciene, aramaice, cananeene s-au afirmat civilizația și cultura vechilor semiți. Săpături arheologice și cercetări
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
extracte de plante. 3. MEDICINA JAPONEZĂ Miracolul japonez nu e de azi de ieri. De mii de ani acest popor se luptă cu neastâmpărul celui mai adânc ocean și cu cele mai multe cutremure de pământ. Poporul japonez locuiește în țara Soarelui Răsare din îndepărtatul Extrem Orient și s-a făcut prezent sub arcul semnului de întrebare și al unei tradiții care a stârnit curiozitatea lumii întregi. Sub protecția zeităților Zanami și Tzanagi, nu au simțit nevoia prea multor explicații. Au lăsat, de-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sfera relațiilor se amplifică, orizontul se extinde. Expansiunea în spațiu se dublează de cea în cunoaștere. Apostolatul creștin este la datorie. Condițiile sunt favorabile însă mijloace sunt puține, subvenția fiind redusă. La 1600 primii europeni care ajung în țara Soarelui Răsare sunt navigatorii și medicii creștini olandezi. După jumătatea secolului vor veni și cu programe de sănătate. Tot la 1600, englezii, printre ei având și medici, înființează Compania Indiilor Occidentale. Mai târziu, francezii vor crea și ei Compania Franceză a Indiilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
CEE C) culorile roșu/galben/albastru au fost reunite pentru prima dată pe un steag românesc a) CBA b) BAC c) CAB d) ABC 24) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Claude Monet pictează “Impresie, răsărit de soare” B) mișcarea hippy sfidează societatea industrială C) Robert Roesler scrie “Studii românești” a) CBA b) BAC c) CAB d) ABC 25) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Imperiul otoman atinge apogeul în timpul lui
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
femei și de nimfe, disprețuia dragostea lor. Ca pedeapsă, Nemesis, zeița infernului, l-a făcut pe Narcis să-și privească chipul în oglinda apei și să se îndrăgostească de propriul chip. S-a stins de durere și în locul acela a răsărit o floare, narcisa. Mulțimea clienților i-a fost utilă în strângerea unei averi imense. O parte a acestei averi a fost dăruită de Lais Corintului, loc cunoscut pentru numărul mare de curtezane și de prostituate de rând, pentru numărul mare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
al cărții, Marguerite Duras, este metresa mai multor tineri bogați care, pentru a face față cheltuielilor unei vieți mondene luxoase, devine și întreținuta unor nobili bogați. Ca toate curtezanele și ea este ca soarele care, uneori, apune la fel cum răsare, fără strălucire. Bolnavă de ftizie, s-a stins din viață, într-un apartament luxos din Paris, fapt ce a stârnit curiozitatea și compasiunea lumii mondene pariziene. Compătimita curtezană este sugestiv descrisă de autor. Înaltă și subțire; capul, o adevărată minune
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lucru nu ar însemna decât să-i avertizăm asupra acestei iuțeli. Chiar și atunci când nimic nu este forțat într-un poem prin necesitatea de a ne supune acestei reguli, de ce este nevoie ca la deschiderea teatrului, să facem observația că răsare soarele, că este amiaza în actul al treilea, și că apune la sfârșitul ultimului? Este o exagerare ce nu face decât să deranjeze; este destul dacă se stabilește posibilitatea lucrului în timpul în care este cuprins, și să-l putem găsi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
regulilor, profesate de Clasicism, li se substituie o dorință de libertate și de invenție al cărei simptom cel mai manifest este Cearta dintre Antici și Moderni (la Querelle des Anciens et des Modernes). Incompatibile cu idealurile Luminilor care încep să răsară, tragedia și comedia nu mai au ocazia să placă. Numai Marmontel (1723-1799), căruia nu-i place drama, este unul dintre rarii lor apărători, acordându-le o valoare morală în ciuda rolurilor negative pe care le exploatează, uneia pentru că eliberează de pasiuni
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de o mare varietate de bogăție, într-o alcătuire unică. Își are oare pereche în lume? ...dar nu a fost dintotdeauna astfel. La finele Erei Terțiare și începutul celei actuale (Cuaternar), în urmă cu 1,85 milioane de ani, Carpații răsăreau din apele salmastre ale unei mări ce umplea atât depresiunea dintre Carpații Meridionali și Balcani, Depresiunea Getică, dar și pe cea Panonică, ce trimitea un fel de golf în interiorul lanțului carpatic. Cu începutul Cuaternarului, care înseamnă pentru acest spațiu începutul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
superior de azi al Dunării, care se va racorda în final, în Defileu, cursului Dunării Inferioare. În timp ce fundul marii Depresiuni Carpato-Balcanice, Depresiunea Getică, se colmata cu pietrișurile și nisipurile rostogolite de apele coborând din munți, pe interfluviile de câmpie ce răsăreau treptat de sub ape, se depunea loessul spulberat eolian din albiile acestor ape. Această depunere se realiza în perioadele reci, cu luncile uscate, când pe Carpați se formau ghețari, iar câmpia era acoperită cu o vegetație ierboasă xerofită. În perioadele interglaciare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Cuaternarului. Delta are doar vârsta Holocenului, de numai 10 000-12 000 ani durată. La începutul actualei interglaciații - Holocenul, pe locul Deltei actuale, se afla un golf prelung al Mării Negre, începînd cam din zona Ceatalului Izmail-Tulcea. Din apele acestui golf nu răsăreau decât, ca niște insule acoperite cu loess, unii martori de eroziune de origine continentală, care acum formează fundamentul grindurilor Stipoc, Chilia și Caraorman. Prin aluvionare cu ceea ce aducea Dunărea, se consolidează grindul Caraorman și se formează în continuare, spre nord
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
aici, după ora unu, noapte de noapte puteam zări o lumină ce plutea deasupra pădurii, schimbându-și culoarea oră de oră, iar în zori dispărea. Într-o noapte stăteam chiar în fața geamului întrebându-mă de unde și ce anume face să "răsară" această luminiță strălucitoare. Așadar, marea mea curiozitate m-a scos din casă chiar în toiul nopții, făcându-mă să o urmăresc. Mi-am luat adidașii în picioare, mi-am luat și geaca și am ieșit tiptil afară pe ușa din
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
Într-o peșteră din apropiere, câteva milenii mai târziu, descendenții lor (numiți chatelperronieni) au lăsat În urmă bile de argilă roșie În care inseraseră lame și fragmente de silex. În spatele unor asemenea acte stă „un sentiment al misterului În fața formelor răsărite din piatră sau din pământ” (Leroi-Gourhan, 1964). S-ar putea spune chiar că există o curiozitate infantilă pentru misterele naturii: pentru culori, pentru formele evocatoare și seducătoare ale pietrelor. Apariția acestei preocupări În același timp cu interesul pentru morți nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]