8,590 matches
-
endnote id="(176, p. 1873)"/>. Aspida apare cu aceeași simbolistică Într-un psalm În care Dumnezeu este invocat pentru a-i judeca și pedepsi pe cei păcătoși și nelegiuiți : „Cei fără de lege Își greșesc cărarea de la naștere, iar cei mincinoși rătăcesc din pântecele maicii lor. Veninul lor este ca veninul șarpelui ; ei sunt ca o aspidă surdă care-și astupă urechile, și care nu aude glasul vrăjitorului, glasul descântătorului dibaci” (Psalmul 58, 4-6). „Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
facă rău - scria Varlaam În Cazanie -, iară cela ce-i orb de minte și de suflet acela toate răutățile face, nu numai Într-un chip, ci În toate chipurile” <endnote id="(96, p. 341)"/>. În aceste condiții, evreul este prezentat rătăcind - orb și surd - prin lumea largă. Este o mitologie diferită de cea a „evreului rătăcitor” și paralelă cu ea (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Este vorba de o rătăcire simbolică, sufletească. O veche zicală populară germană surprinde această metaforă : Verloren
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lumea largă. Este o mitologie diferită de cea a „evreului rătăcitor” și paralelă cu ea (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Este vorba de o rătăcire simbolică, sufletească. O veche zicală populară germană surprinde această metaforă : Verloren, wie’ne Juden- Seele („Rătăcit, ca un suflet de evreu”) <endnote id="(177, nr. 1680 ; cf. 3, p. 62)"/>. Fără discuție, din această perspectivă, singura lui salvare rămâne convertirea. Recăpătarea văzului, a auzului și a glasului sunt - În retorica veterotestamentară (Isaia 35, 4-6) - sinonime și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu au „ochi curați”, „acea vedere a ochilor, cât[ă] are, o piiarde de tot” <endnote id="(178, pp. 51-53)"/>. Un călugăr de la Mănăstirea Cernica - un evreu convertit, Nicolae Botezatu, deci unul care „și-a căpătat vederea” și nu mai rătăcește, căci „și-a găsit calea” - scrie la sfârșitul secolului al XVIII-lea un Cuvânt pentru mărturisirea Domnului nostru Iisus Hristos, Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți (mss. BAR 3171, din 1792). Aceștia din urmă sunt orbi, conduși de călăuze, la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1786 : „Pentru jidovii carii au orbit [...] și, după ce au crezut În Hristos și În preacurata lui Maică, s-au tămăduit”. Principiile care guvernează acest tip de schemă mentală paradoxală ar fi următoarele : prin natura sa, evreul este orb și deci rătăcește În Întuneric. Ca să nu mai fie orb (și să nu mai rătăcească În Întuneric), el trebuie să nu mai fie evreu. Din acest cerc vicios se poate ieși Într-un singur fel : prin botez. Această forma mentis a generat un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și În preacurata lui Maică, s-au tămăduit”. Principiile care guvernează acest tip de schemă mentală paradoxală ar fi următoarele : prin natura sa, evreul este orb și deci rătăcește În Întuneric. Ca să nu mai fie orb (și să nu mai rătăcească În Întuneric), el trebuie să nu mai fie evreu. Din acest cerc vicios se poate ieși Într-un singur fel : prin botez. Această forma mentis a generat un anume limbaj metaforic, În care iudaismul este asociat cecității, Întunericului și rătăcirii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
eram de treizeci și opt de ani”. Același tip de metafore se regăsesc În actele de convertire, de divorț sau de căsătorie mixtă adresate Mitropoliei Moldovei sau emise de aceasta În primele decenii ale secolului al XIX-lea : „jidovul” este „rătăcit În umbra legii evreiești”, care este o „lege rătăcită”, fiind o „neagră haină a neștiinței de Dumnezeu” sau „haina ace[ea] Întunecată a necredinței pravoslavice”, În timp ce „botezatul din evreu” este considerat „luminat cu Sv[ântul] Botez din națâia evreiască” și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Botez din națâia evreiască” și adus la „adevărata credință a noastră” <endnote id="(190 ; 191 ; 535, p. 317)"/>. Este o retorică specifică, uzuală și la evrei <endnote id="(311, p. 26)"/>. Conaționalii lor convertiți la creștinism „sunt evrei orbiți”, care „rătăcesc În Întuneric”, cum se exprimă un poet evreu din Spania secolului al XIV-lea <endnote id="(455, II, p. 129)"/>. Deschid aici o paranteză. În afara apei baptismale, oamenii de rând cred că mai există un remediu Împotriva cecității evreului <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a așezat să-și tragă sufletul pe o bancă din fața casei unui evreu cizmar, un anume Ahasverus. Acesta l-a jignit (l-a Împins chiar, după unele versiuni) și l-a alungat. Isus l-a blestemat pe Ahasverus să rătăcească În jurul lumii și să nu-și găsească nicăieri locul și odihna, nici măcar moartea, până la Judecata de apoi, când Isus va pogorî din nou pe pământ. Într-o colindă populară românească, culeasă pe la 1900, Maica Domnului este cea care - În numele pruncului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
găsească nicăieri locul și odihna, nici măcar moartea, până la Judecata de apoi, când Isus va pogorî din nou pe pământ. Într-o colindă populară românească, culeasă pe la 1900, Maica Domnului este cea care - În numele pruncului Isus - Îi blestemă pe evrei să rătăcească nemuritori prin lume, iar momentul blestemului este la nașterea lui Isus, și nu la răstignirea lui : - Fire-ați jidovi blestemați De mine [Sfânta Maria], de fiuț sfânt, Să vă-ntindeți [= răspândiți] pe pământ Și să nu aveți mormânt ! <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Donne Într-o predică din 1627, evreii au fost „o Întreagă nație de Caini, pribegi și vagabonzi”. Este „o descriere care combină condamnarea teologică cu cea penală”, comentează James Shapiro. „Precum Cain, evreii erau ucigașii arhetipali ai inocentului, condamnați să rătăcească pe pământ” <endnote id="(688, p. 39)"/>. „Evreii sunt rezervați ca un monument viu al răzbunării divine - se spune Într-o publicație engleză din 1753 -, dacă luăm În considerare semnul roșu pe care unii dintre ei Îl au și acum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor, publicată În limba maghiară la 1840 și În italiană la 1842. Numai acordarea drepturilor politice și economice evreilor din Europa Est-Centrală - credea el pe bună dreptate - putea să rezolve situația acestor oameni care au fost persecutați și obligați să rătăcească Întruna <endnote id="(101, pp. 140-145, și 72, p. 135)"/>. Este simptomatic faptul că romanul-foileton Le Juif errant, publicat de Eugène Sue În 1844, a fost tradus În chiar anul apariției sale atât În maghiară, de Sándor Petöfi, cât și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Eu sunt un om fără de țară, Un strop de foc purtat de vânt, Un rob răzleț scăpat din fiară, Cel mai sărac de pe pământ. Eu sunt un mag de legea nouă, Un biet nebun, orbit de-o stea, Ce-am rătăcit să v-aduc vouă Poveștile din țara mea. [...] Și printre voi Îmi duc povara Stropit de râs și de noroi, Căci vai de cine-și pierde țara Ca să și-o ceară de la voi. Un ecou târziu al acestui tip de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și evreii utilizau clișeele și retorica legendei „evreului rătăcitor”. Într-o petiție semnată la Alba Iulia În 1842, prin care se cereau Dietei transilvănene drepturi cetățenești pentru „israeliții din Ardeal”, aceștia se descriau ca fiind „un popor fără patrie”, care „rătăcește fără odihnă, Împrejur, ca o fantomă fără trup, printre chinuri”, ca fiind „un cetățean al unor vremuri trecute, Înstrăinat de cei vii, din partea cărora regăsește numai ură și adversitate, ca și când un mare blestem i-ar atârna deasupra capului” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și pentru faptul că textul este inedit, Îl reproduc mai jos, in extenso : Vremea se duce fără-ncetare, Eu de viață sunt obosit, Dar pentru mine nu e cruțare, Umblu prin lume necontenit. Mi-este osânda nestrămutată, Prin toată lumea să rătăcesc, Călătoria-mi fu necurmată ; Mă obosește, moartea-mi doresc. Veacuri ca zile trec și iertare Nici pân’ acuma n-am câștigat, Ca și pedeapsa, vina-mi fu mare, Căci fără milă m-am arătat. Mântuitorul dus la osândă, Purtându-și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la sfârșitul zilelor toate, N-o să am repaos, călătoresc, Soarta să-mi schimbe nimeni nu poate, Nimeni nu știe cât pătimesc. Nimeni nu știe câtă povară Este viața veacuri trăind, Nimeni nu știe cât de amară Mi-este osânda tot rătăcind. O versiune interesantă a legendei a publicat Ion Heliade-Rădulescu, În 1836, În prima revistă de teatru din Țara Românească. Este vorba de o „imitație” realizată de C.G. Filipescu după un poet german : după unii comentatori, Christian Schubart <endnote id="(782
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ahasverus (subtitlu : Legendă). Pentru această amplă lucrare componistică (trei tablouri și un prolog), Enescu a folosit un text semnat de francezul Auge de Lassus. Motto- ul ales de compozitor sună astfel : Tu marcheras toi-même. Encore plus de mille ans („Vei rătăci mai mult de o mie de ani”). Amintesc și de o nuvelă fantastică a lui Ion Minulescu despre „jidovul rătăcitor”, publicată În 1930 și intitulată Omul cu inimă de aur <endnote id=" (889)"/>. În fine, și Mircea Eliade a abordat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o anumită măsură, cu poporul ales al exilului prin excelență și cu profetul său de astăzi : Elie Wiesel” <endnote id="(644, p. 125)"/>. Legenda „jidovului rătăcitor” are, chiar dacă implicit, un pregnant caracter etiologic. Ea răspunde la Întrebările „de ce și de când rătăcesc evreii În lumea largă ?”. Asta deoarece, pentru mentalitatea populară, Ahasverus nu este un evreu, ci evreul generic, toți evreii, urmașii urmașilor celor care l-au crucificat pe Isus : „Sângele lui asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Matei 27, 25). Fiind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Leonid Dimov, reprezentant de frunte al curentului oniric din România anilor ’60-’70. Autostigmatizarea sa În tinerețe ca „jidov rătăcitor” provine dintr-o profundă criză identitară și din resimțirea umilinței unei origini iudaice. Plin de spaime și de incertitudini, poetul rătăcește În spațiul identitar. Cu un tată evreu din sudul Basarabiei (Naum Mordcovici), Dimov trăiește sentimentul autodistructiv al „urii de sine” (der jüdische Selbsthass, În termenii lui Theodor Lessing, 1930). „Îndoiala Îmi chinuie și astăzi mintea - se confesează Dimov iubi tei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
texte cu unul dintre numele „evreului rătăcitor” (Isaac Laquedem, cum apare Într-o legendă flamandă din secolul al XVII-lea) <endnote id="(721)"/> sau s-a identificat cu acesta, mai ales În poemul Ulysse, publicat la Bruxelles În 1933 : Eu rătăceam fără vedere prin Pașii gărilor pierduți, și-i Întrebam pe oameni spre care țel mă-ndrept, ce mă-ndemna să plec, să-mi las culcușul Și să-mi hrănesc cu sloiuri nerăbdarea ? Evreu, de bună seamă, dar totuși un Ulysse
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
m-ați amenințat la telefon. Cu cele mai bune sentimente, Ion Maxim </citation> (31) <citation author=”Ion Maxim” loc="Timișoara" data =”decembrie 1980” desc="[Scrisoare pe-o pagină de titlu]"> După XII săptămîni de spital, întorcîndu-mă de la Styx, unde am rătăcit cînd dincolo, cînd dincoace, vă trimit cărțile apărute în acest răstimp în semn de prețuire și prietenie, Ion Maxim </citation> Haralambie Mihăescu „Doresc să văd viață, oameni, obiceiuri, piețe...” Un mare filolog, autor al vastei sinteze despre Limba latină în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ai trecut prin aceste stări cumplite, îmi permit să-ți fac aceste mărturisiri de slăbiciune omenească. Iată de ce n-aș putea răspunde amabilei invitații de a scrie la Ateneu . Ilustrata de la mare eu n-am primit-o. S-o fi rătăcit. Rîndurile despre Dicționar mi-au parvenit azi. Nu e motiv faptul că nu ai încă un volum - de a nu răspunde la Chestionar. Îl vei avea - pînă apare acest op, sînt sigur. De aceea rogu te să răspunzi ca să avem
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
II”. După o scurtă căutare, Holban a fost În măsură ca pe data de 5 iunie 1877 să trimită polițaiului adresa nr.580 ce conținea vestea bună a găsirii rezervistului pe care Îl și „Înaintase” la centru. Tot despre niște „rătăciți” se făcuse vorbire În adresa nr.210/30 mai 1877, trimisă chiar de comandantul batalionului hușean, căpitanul Lupașcu, polițaiului Alexandrescu: „Vă rog trimiteți de urgență la Cancelaria Batalionului pe melițienii notați pe contrapagină”. Iată care fuseseră aceștia: „Alecu Idriceanu, Petru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tare, dacă, în fond, nu sînt ca umbrele pe care le urmăreau sălbaticii pe pereții grotelor. Dilema Veche, ianuarie 2007 Reverie regală Marie Antoinette (SUA, 2006), de Sofia Coppola Primul film al Sofiei Coppola, Sinuciderea fecioarelor, era povestea unor fete rătăcite în zona crepusculară a adolescenței. I-a urmat Rătăciți printre cuvinte, a cărui eroină era o fată rătăcită în Orientul îndepărtat dar și în zona crepusculară a adolescenței. și acum vine Marie Antoinette, un film despre o fată rătăcită în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
care le urmăreau sălbaticii pe pereții grotelor. Dilema Veche, ianuarie 2007 Reverie regală Marie Antoinette (SUA, 2006), de Sofia Coppola Primul film al Sofiei Coppola, Sinuciderea fecioarelor, era povestea unor fete rătăcite în zona crepusculară a adolescenței. I-a urmat Rătăciți printre cuvinte, a cărui eroină era o fată rătăcită în Orientul îndepărtat dar și în zona crepusculară a adolescenței. și acum vine Marie Antoinette, un film despre o fată rătăcită în Versailles-ul secolului al XVIII-lea și, bineînțeles, în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]