8,615 matches
-
Bornheim are 14 cartiere: Brenig, Dersdorf, Hemmerich, Hersel (R), Kardorf, Merten, Rösberg, Roisdorf, Sechtem, Uedorf (R), Walberberg, Waldorf și Widdig (R). "R=localitate pe Rin" Ținutul este o regiune locuită din timpuri străvechi de om, la est de Vorgebirge pe terasa de loess de pe malul stâng al Rinului, între Bornheim și Sechtem este o zonă care atesteză acest lucru prin numeroasele urme arheologice. Aceste urme constau din morminte, unelte de piatră, ca și obiecte din epoca bronzului sau fierului. De asemenea
Bornheim (Rheinland) () [Corola-website/Science/309360_a_310689]
-
și ”servea de distracțiune vizitatorilor în sezonul băilor”, putând fi utilizat și pentru ”baluri de binefacere organizate de primărie”, fiind alcătuit dintr-o sală de dans, doua săli de lectură, pentru ziare și reviste, doua săli de jocuri și celebra ”terasă de pe malul mării”, împodobit cu drapele și destul de spațios a devenit locul de întalnire al tuturor. Lânga acest prim salon de dans se preconizează construirea de către Henry Guaracino a unui pavilion în cumunicație cu primul, situat mai jos de nivelul
Cazinoul din Constanța () [Corola-website/Science/309354_a_310683]
-
printr-un important document care conține opiniile documentate și bine susținute ale unor personalități de real prestigiu. Observațiile privesc adăugarea de spații: o sală mare pentru restaurant, cu bucătărie și dependințele necesare, restaurant care va fi pus în legatură cu terasa din spatele ușii vitrate, care să nu obtureze perspectiva larg deschisă asupra mării. S-au sugerat și degajarea scării de onoare printr-o arcadă spectaculoasă, adăugarea de intrări, vestiare, toalete, dar și suprimarea de trepte sau ferestre. Lucrări de restaurare și
Cazinoul din Constanța () [Corola-website/Science/309354_a_310683]
-
planificat în curtea de sus sprijinindu-se pe o capelă cu trei nave. Acestea nu au fost realizate, și o aripă de legătură între clădirile de la poartă și budoar au avut aceeași soartă. Planuri pentru o grădină a castelului, cu terase și o fântână, la vest de palat au fost, de asemenea, abandonate după moartea regelui. Interiorul spațiului de locuit regal din palat a fost finalizat în cea mai mare parte în 1886; holurile și coridoarele au fost pictate într-un
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
100 m de castru. Stampilele de pe cărămizi aflate în castru și la terme aparțin unităților militare COH(ors) HIS(panorum) și COH(ors) I BRAC(araugustanorum). În anul 1950 un colectiv condus de M. Macrea au efectuat noi săpături. Pe terasa largă numită "Cetatea Lupului", s-au descoperit la suprafață pe o întindere de 2-3 hectare fragmente de cărămizi, țigle și ceramică, indicând locul așezării civile (vicus canabae) aflate în apropierea castrului. G. Popa Lisseanu, O.G. Lecca, A. Lapedatu și
Comuna Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/310383_a_311712]
-
altitudine a liniei ferate este în zona Comanu 1.100 m, plecarea din Vișeu de Sus fiind la altitudinea de 600 m. Trenul circulă în scopuri industriale, pentru exploatarea lemnului și în scopuri turistice. Vagoanele pentru turiști pot fi vagoane terasă sau vagoane de clasă. Există și vagoane pentru materiale, platforme și lemn. Trenurile turistice regulate, cu abur, circula in lunile mai-octombrie, pana la stația turistica Paltin. Trenurile charter circula pe toata durata anului, destinatiile fiind la cerere sau la evenimentele
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
cu groful Adam Vas. În anul 1868, a fost angajat ing.Otto Gmelin, din Germania, pentru proiectarea uzinei. În perioada 1949-1952 s-au clădit primele blocuri de locuințe și o școală de ucenici. În anul 1959 în dreapta râului Strei, pe terasa de lîngă seculara biserică din Strei Sângeorgiu, a început construirea Orașului Nou Călan. La 25 mai 1869, se începe executarea fundației primului furnal. În anul 1870 anul începeri activității industriale la Călan, colonia muncitorească era formată doar din 10 case
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
anul 1567, dar descoperirile arheologice dovedesc prezența omului aici încă din neolitic. Pe dealul „Cetatea Zânelor”, în partea de est a orașului, se găsesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificații a dacilor, cu ziduri din piatră dispuse în terase (secolele I î.C. - I d.C.). Săpăturile efectuate în mai multe rânduri în acest loc, au descoperit obiecte de ceramică, unelte, arme și un mormânt de inhumație. Pe baza stratigrafiei și a materialelor descoperite, s-a putut stabili că zona
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În câmpul superior, de argint, se află o cortină roșie, pe care broșează două măști acolate, de teatru, reprezentând simbolic tragedia și comedia, ambele de argint. În vârful scutului, pe fond albastru, broșează o terasă verde, pe care se află un viaduct de cale ferată, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Cele două măști și cortina amintesc de activitatea teatrală tradițională, în această localitate aflându-se
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
activitatea teatrală tradițională, în această localitate aflându-se Teatrul "Mihai Eminescu", cel mai vechi teatru din Banat, construit în anul 1817 și care astăzi adăpostește Muzeul Culturii Cărășene. Viaductul de cale ferată este un element de arhitectură specific acestor locuri. Terasa curbată arată prezența unui relief colinar, localitatea aflându-se la poalele Munților Aninei. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul ca localitatea are rangul de oraș. Cum s-a arătat mai înainte, încă de la primele ei începuturi, Oravița s-
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
precipitații atmofserice constituie în medie pe an, de obicei precipitațiile căzând în timpul primăverii și verii. Relieful terenurilor agricole este neuniform: în partea de jos a satului sunt lunci inundabile; sunt prezente ramificații muntoase ale unor vâlcele; văgăuni lungi, străvechi sunt terase neinundabile. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 703 oameni, dintre care 47.23% - bărbați și 52.77% - femei. Structura etnică a populației: 98.86% - moldoveni, 0.28% - ucraineni, 0.57% - ruși, 0.14% - găgăuzi, 0.14% - alte
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
Localitatea Purcari s-a dovedit a fi una dintre cele mai favorabile zone pentru viticultură, de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Pantele line, situate pe malul drept al râului Nistru, în vecinătatea sătucului Purcari, au aparținut pe vremuri mănăstirii Zografu. Relieful de terasă al localității, ce favoriza încălzirea și luminarea pantelor pe tot parcursul zilei, a atras coloniștii, care s-au stabilit aici pentru a cultiva vița de vie. Mănăstirea le-a donat aceste pământuri, cu condiția de a nu le vinde mai
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
pliocenul inferior și s-a încheiat în cuaternar în urma proceselor erozional acumulative. Procesele de formare a reliefului au început în pliocenul inferior în condițiile de coborâre lentă a teritoriului. Râul Nistru, străbătând acest teritoriu și-a format valea sa și terasele care s-au păstrat și până în prezent sub forma unor dealuri relicte în apropierea satului. La sfârșitul pliocenului superior a avut loc statornicirea teritoriului și râul Puhoi și-a început precesul de formare a văii sale. Relieful continuă să se
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
încadrează morfostructura locală a Puhoiului (Bâcului). Această morfostructură se încadrează între râul Nistru-Botna, se limitează la nord de fractura Vadul lui Vodă și la sud-est de fractura Botna. Această morfostructură locală reprezintă suprafața de dezvoltare de mai departe a vechilor terase ale Nistrului. Cele mai mari altitudini din acest raion geomorfologic se găsesc în apropierea satului Puhoi. Acestea reprezintă niște dealuri relicte care au rămas în urma formelor mai vechi de relief, care în comparație cu altele s-au păstrat nu numai în straturile
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
acțiunii torentului de apă curgătoare permanent. Valea sa s-a format în depozitele argilo- nisipoase și de aceea lunca este bine exprimată cu versanți domoli. Debitul mic de apă a râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât după litologie cât
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
domoli. Debitul mic de apă a râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât după litologie cât și după mărime. La formarea teraselor contribuie materialul local de aceea o mare importanță o au procesele denudaționale. Este de menționat că slaba dezvoltare
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
a râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât după litologie cât și după mărime. La formarea teraselor contribuie materialul local de aceea o mare importanță o au procesele denudaționale. Este de menționat că slaba dezvoltare a teraselor favorizează dezvoltarea rapidă
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât după litologie cât și după mărime. La formarea teraselor contribuie materialul local de aceea o mare importanță o au procesele denudaționale. Este de menționat că slaba dezvoltare a teraselor favorizează dezvoltarea rapidă a ravenelor, vâlcelelor. Satul Puhoi
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât după litologie cât și după mărime. La formarea teraselor contribuie materialul local de aceea o mare importanță o au procesele denudaționale. Este de menționat că slaba dezvoltare a teraselor favorizează dezvoltarea rapidă a ravenelor, vâlcelelor. Satul Puhoi este situat în zona temperată a globului, cu o climă de tranziție
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât după litologie cât și după mărime. La formarea teraselor contribuie materialul local de aceea o mare importanță o au procesele denudaționale. Este de menționat că slaba dezvoltare a teraselor favorizează dezvoltarea rapidă a ravenelor, vâlcelelor. Satul Puhoi este situat în zona temperată a globului, cu o climă de tranziție de la temperat oceanică la acea temperat continentală. Clima se formează sub influența a trei categorii de factori: radiativi, dinamici, fizico-geografici
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Pogănești este o localitate-centru de comună în Raionul Hîncești, Republica Moldova. Satul Pogănești este situat pe prima și a doua terasă a părții stângi a văii râului Prut la granița dintre podișul Moldovei Centrale și cîmpia Moldovei de Sud, are ca vecini următoarele unități administrative: la nord satul Cioara, la nord și nord-est satul Mingir, la est și sud-est satul Voinescu
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
mărturiile orale ale bătrânilor satului se spune că: inițial vatra satului Pogănești se afla pe unul din grindurile mai înalte ale șesului Prutului, dar „...conform legendei, o inundație catastrofală pe la 1560 a determinat locuitorii satului să se retragă pe înălțimile (terasele inferioare) din dreapta și stînga Văii rîului Prut”. Dacă e să credem acestei legende astfel două sate pe ambele maluri ale acestui rîu, poartă același nume; Pogănești. Cu toate acestea izvoarele menționează că Pogăneștii din Republica Moldova este atestat la 5 decembrie
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
holul principal era realizat de Ruffer din ceramică venețiană. Volumetria cabanei este inspirată din arhitectura tradițională. Casă, relația cu peisajul, materialele folosite încorporează un spirit regional, fără ornamentații. Clădirea are parter, etaj și mansardă, la parter și la etaj având terase. Interioarele, păstrându-se aproape intacte, demonstrează o perfectă continuitate a fațadelor, redând formele tradiționale. La etaj s-a păstrat un șemineu Ruffer din ceramică albastră, dar și mare parte din mobilierul din lemn masiv. În liniștea bibliotecii din cabana de
Istrate Micescu () [Corola-website/Science/306200_a_307529]
-
După Feliks Milleker, în anul 1333 este amintită localitatea Sărcia (Zaruca), care aparținea comitatului (denumire maghiară a timpului acela) sau districtului Timiș. Prin anul 1760 s-a aflat la partea de sudest a localității Šurjan pe un dâmb sau o terasă cu teren stepos, puțin mai ridicat, numit Șâbova care și astăzi se mai amintește ca, Sărcia veche. Pe acest teren s-au reținut câtva timp ca apoi să fie transferați de Imperiul Habzburgic dar și în căutarea condițiilor de trai
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
așezat pe crestătura sau vârful care se îngustează în partea de sud ce duce spre Timiș. Astfel de poziție are două priorități. Prima este aceea că asigură diferite posibilități de cultivare a pământuluI agricol și apoi continuarea dâmbului și întinderea terasei spre râu este o a doua prioritate. Terasa îngustată astăzi este mai puțin folosită. În teacut, în partea de sud a satului, a existat peste Timiș un pod apoi un pod umblător (schelă) care a dus spre Neuzin. Acum acest
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]