8,805 matches
-
folosind gesturi de mânuire: • directă, prin atingerea și manipularea lucrurilor din clasă (răsfoiește paginile unei cărți, așază o planșă, potrivește perdelele din clasă, tastează la calculator); • indirectă, prin examinarea și studierea lucrurilor din clasă (privește cărțile de pe raft, își apleacă trunchiul pentru a căuta răspunsul într-o carte). Anumite gesturi de mânuire a obiectelor (de exemplu, indicarea pe hartă a unor repere) pot reprezenta mai degrabă acte de conducere decât de mânuire. Promptitudinea și viteza manifestării gesturilor instrumentale de către profesor sunt
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dacă profesorul remarcă la elevi faptul că își înclină capul într-o parte, se apleacă înainte și își pun mâna pe bărbie ca semn de evaluare, înseamnă că a reușit să le trezescă interesul. * Gesturi ale umerilor (lăsați, ridicați) și trunchiului (încovoiat, drept, rigid, relaxat, îndoit etc.). Flexibilitatea și vizibilitatea umerilor, precum și faptul că sunt puși în mișcare de mușchi sensibili la emoții, îi fac foarte expresivi. De exemplu, ridicatul din umeri este un gest universal utilizat de elevi atunci când nu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
De exemplu, ridicatul din umeri este un gest universal utilizat de elevi atunci când nu știu sau nu înțeleg despre ce se vorbește și are următoarea structură: palmele deschise, umerii ridicați și sprâncenele înălțate. În comunicarea didactică, profesorul își poate înclina trunchiul înainte atunci când este interesat sau vrea să se apropie de elevi. Uneori, mișcările trunchiului pot contrazice semnificația celor realizate cu ajutorul segmentelor corporale. Prin înclinare sau răsucire, partea superioară a corpului poate transmite semnale clare: acordul sau dezacordul, interesul sau dezinteresul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
știu sau nu înțeleg despre ce se vorbește și are următoarea structură: palmele deschise, umerii ridicați și sprâncenele înălțate. În comunicarea didactică, profesorul își poate înclina trunchiul înainte atunci când este interesat sau vrea să se apropie de elevi. Uneori, mișcările trunchiului pot contrazice semnificația celor realizate cu ajutorul segmentelor corporale. Prin înclinare sau răsucire, partea superioară a corpului poate transmite semnale clare: acordul sau dezacordul, interesul sau dezinteresul. Dacă profesorul duce mâinile la spate și, în același timp, se apleacă pentru a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mâinile la spate și, în același timp, se apleacă pentru a putea să citească un text după manualul unui elev, poate să transmită două sentimente contradictorii: dominare/ superioritate/distanțare (prin poziționarea mâinilor la spate) și sumisivitate/ interes/apropiere (prin aplecarea trunchiului și apropierea de carte și de elev). De regulă, înclinarea trunchiului profesorului spre elev denotă faptul că-i acordă atenție, iar retragerea sau răsucirea corpului atunci când i se solicită ceva, poate semnifica negare sau refuz. * Gesturi ale brațelor, mâinilor și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
putea să citească un text după manualul unui elev, poate să transmită două sentimente contradictorii: dominare/ superioritate/distanțare (prin poziționarea mâinilor la spate) și sumisivitate/ interes/apropiere (prin aplecarea trunchiului și apropierea de carte și de elev). De regulă, înclinarea trunchiului profesorului spre elev denotă faptul că-i acordă atenție, iar retragerea sau răsucirea corpului atunci când i se solicită ceva, poate semnifica negare sau refuz. * Gesturi ale brațelor, mâinilor și degetelor (încrucișate, întinse, deschise, în opoziție, ridicate etc.). Gesturile realizate cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
direcției și viabilitatea este relevant în descifrarea caracteristicilor psihice ale partenerilor educaționali. Horst H. Rückle identifică unsprezece feluri de a merge: 1) ritmic (denotă bucurie, o stare psihică pozitivă); 2) sacadat (dictat de apariția bruscă a unor motive); 3) cu trunchiul țeapăn (exprimă mândrie, orgoliu, aroganță); 4) repede sau încet (arată dorința de a ajunge mai repede la o țintă sau de a amâna atingerea unei ținte neplăcute); 5) cu ,,pași uriași" (exprimă râvna, zelul persoanelor extravertite); 6) cu ,,pași mici
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pagină (sus-jos, dreapta-stânga); b) raporturile dintre variatele dimensiuni ale principalelor elemente în desenul arborelui; c) impresia globală a desenului: dimensiunea acestuia în raport cu pagina, presiunea creionului, forma și direcția arborelui; d) particularitățile desenului și semnificațiile fiecărui element în parte: rădăcina, baza trunchiului, conturul și suprafața trunchiului, ramuri, coroană, frunze, flori etc. Impresia de ansamblu a desenelor profesorilor cu reactivitate accentuată la stres trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște, oboseală [Anexa 4], iar a celor cu reactivitate scăzută la stres transmit
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
raporturile dintre variatele dimensiuni ale principalelor elemente în desenul arborelui; c) impresia globală a desenului: dimensiunea acestuia în raport cu pagina, presiunea creionului, forma și direcția arborelui; d) particularitățile desenului și semnificațiile fiecărui element în parte: rădăcina, baza trunchiului, conturul și suprafața trunchiului, ramuri, coroană, frunze, flori etc. Impresia de ansamblu a desenelor profesorilor cu reactivitate accentuată la stres trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște, oboseală [Anexa 4], iar a celor cu reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
apăsate puternic sau variațiile de presiune în trasarea liniilor: denotă o stare de tensiune psihică a subiectului [Anexa 4 A, B, C, D]; • schimbările de direcție, întreruperile de linii, dezorganizarea în pagină; • liniile nonfigurative/disparate: creează senzația de desfacere, dislocare; • trunchiul îngustat: înseamnă inhibiție, refulare, blocaj afectiv [Anexa 4 A, C, F]; • trunchiul hașurat pe partea stângă: semnul vulnerabilității [Anexa 4 F]; • ramurile separate [Anexa 4 A, C, E, F, H] sau cu linii încâlcite, măzgălite, frânte, deformate: relevă impulsivitate, nervozitate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de tensiune psihică a subiectului [Anexa 4 A, B, C, D]; • schimbările de direcție, întreruperile de linii, dezorganizarea în pagină; • liniile nonfigurative/disparate: creează senzația de desfacere, dislocare; • trunchiul îngustat: înseamnă inhibiție, refulare, blocaj afectiv [Anexa 4 A, C, F]; • trunchiul hașurat pe partea stângă: semnul vulnerabilității [Anexa 4 F]; • ramurile separate [Anexa 4 A, C, E, F, H] sau cu linii încâlcite, măzgălite, frânte, deformate: relevă impulsivitate, nervozitate, inconsecvență, confuzie, inhibiție, incapacitate de adaptare, incapacitate de autocontrol [Anexa 4 B
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
4 B, D, E]; • ramurile descendende: denotă oboseală, resemnare, rezistență slabă, nesiguranță, descurajare [Anexa 4 A, C]; • ramuri cu linii duble: impulsivitate, asprime, nerăbdare, inhibiție [Anexa 4 B]; • ramuri cu forme inverse: tensiune, contradicție [Anexa 4 H]; • liniile pe suprafața trunchiului care dau senzația de scoarță zgrunțuroasă, dură: semne de violență, încăpățânare, spirit critic, reactivitate [Anexa 4 D, E, H]; • formele stereotipe: neadaptare, nesiguranță, inexpresivitate [Anexa 4 C, H]; • trunchiul conturat cu linii difuze, întrerupte, îngroșate: ezitare, nesiguranță [Anexa 4 B
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu forme inverse: tensiune, contradicție [Anexa 4 H]; • liniile pe suprafața trunchiului care dau senzația de scoarță zgrunțuroasă, dură: semne de violență, încăpățânare, spirit critic, reactivitate [Anexa 4 D, E, H]; • formele stereotipe: neadaptare, nesiguranță, inexpresivitate [Anexa 4 C, H]; • trunchiul conturat cu linii difuze, întrerupte, îngroșate: ezitare, nesiguranță [Anexa 4 B, C, D]. În alcătuirea grupei profesorilor cu reactivitate scăzută la stres ne-au condus următoarele elemente: • accentuarea dimensiunii superioare: vivacitate intelectuală și spirituală, conștiință de sine, entuziasm, pasiune [Anexa
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adaptabilitate, sociabilitate [Anexa 5 B, C, D, E, H]; • coroanele sferice cu arcade: exaltare, sentimentalism, spirit de copil [Anexa 5 A, F, G]; • rădăcinile cu trăsături duble: crează senzația de statornicie, conformism, tradiționalism [Anexa 5 A, B, D, E, F]; • trunchiul cu contur ușor ondulat: vitalitate, vivacitate, adaptare [Anexa 5 A, E, F); • trunchiul hașurat pe dreapta: ușurință de a stabili contacte sociale [Anexa 5 E, H]; • frunzele: desemnează spirit de observație, fantezie, aptitudini de exprimare și de exteriorizare [Anexa 5
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
exaltare, sentimentalism, spirit de copil [Anexa 5 A, F, G]; • rădăcinile cu trăsături duble: crează senzația de statornicie, conformism, tradiționalism [Anexa 5 A, B, D, E, F]; • trunchiul cu contur ușor ondulat: vitalitate, vivacitate, adaptare [Anexa 5 A, E, F); • trunchiul hașurat pe dreapta: ușurință de a stabili contacte sociale [Anexa 5 E, H]; • frunzele: desemnează spirit de observație, fantezie, aptitudini de exprimare și de exteriorizare [Anexa 5 A, B, C, G, H]. Diferențele semnificative între cele două grupe de profesori
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
observație, fantezie, aptitudini de exprimare și de exteriorizare [Anexa 5 A, B, C, G, H]. Diferențele semnificative între cele două grupe de profesori privind reactivitatea la stres nu sunt date de poziționarea spațială a arborilor sau de disproporția dintre mărimea trunchiului și cea a coroanei, ci de liniile întrerupte și nonfigurative, de presiunea creionului, de ramurile separate și încâlcite. Analizând situația învățământului românesc actual, putem justifica unele cauze ale reactivității accentuate la stres a profesorilor: • descentralizarea sistemului școlar, cu roluri, responsabilități
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la stres poate să denote încordare, tensiune, sentiment de superioritate, aroganță, neadaptare. La fel și postura aplecată/încovoiată se întâlnește mai ales la profesorii obosiți, descurajați, timizi, negativiști, stări psihice care pot să apară pe fond de stres. Prin încovoierea trunchiului, profesorul pare fără să-și dea seama ,,mai mic și mai slab", contribuind astfel la crearea atitudinii de învins/copleșit de probleme. Dacă oboseala și decepția pot să provoace această ,,tasare" prin încovoiere, sentimentul de înfrângere se observă în postura
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
al lui Koch, oferă imaginea personalității profunde, deoarece, repetând desenul, subiectul pierde orice inhibiție. În interpretarea testului sunt analizate aspectele legate de simbolistica câmpului grafic (amplasarea), elementele expresiei grafice, raporturile de mărime ale elementelor, semnificațiile fiecărui element în parte (rădăcini, trunchi, ramuri, frunze, fructe etc.) în funcție de contextul desenului și de subiect. 142 Datele cercetării noastre au fost introduse în ,,Data Editor" (spațiu de lucru al S.P.S.S.-ului), unde am codat fiecare variabilă nominală prin atribuirea unui număr. Pentru a putea verifica
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de cinci degete, o lingură la o cană. Se beau 4-5 căni pe zi. Oțet din sevă de mesteacăn, preparat astfel: primăvara, când seva se urcă În ramuri, se face o gaură adâncă de 3-4 cm, cu un sfredel, În trunchiul unui mesteacăn, se pune În gaură o țeavă, prin care va curge seva. Aceasta are un gust dulce, din care se face oțet. Se consumă 2-3 linguri Într-o cană cu apă, de 2-3 ori pe zi. Sucul de mesteacăn
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
amnezie completă. Ele se termină la fel de brusc cum au apărut, reprezentând tulburări psihice din seria echivalențelor epileptice. Sunt frecvente și aproape specifice, în cursul epilepsiei temporale și intoxicațiilor. 8) Mutismul akinetic, descris de H. Cairns apare în leziunile rostrale ale trunchiului cerebral. Din punct de vedere psihopatologic acesta constă dintr-o tulburare de conștiință însoțită de imobilitate, alalie, bolnavii răspund motor la excitațiile mecanice, întorc privirea în direcția stimulilor, înghit alimentele, dar nu vorbesc. 9) Stările de vis (dreamy state) sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu depersonalizarea. 12) Stările comatoase sunt tulburări cantitative și calitative ale stării de conștiință de diferite grade de intensitate sau profunzime, precum și de durată. Ele se datorează fie unor stări toxiinfecțioase sau post-epileptice, fie, în cazurile grave, unor leziuni ale trunchiului cerebral, situate la diferite niveluri ale acestuia. Tulburările de somn Somnul natural este un mod periodic de restaurare al vieții psihice consecutiv ritmului vigil al individului, din cursul zilei. El este necesar și indispensabil, fiind complementar ca funcție stării de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de mai jos: Fig. pg. ms. 274 1 2 3 4 E T C C În schema din pagina 274???, se poate observa că tipul de tulburări variază în raport cu sediul leziunilor cerebrale, după cum acestea interesează encefalul (E), cerebelul (C) sau trunchiul cerebral (TC). Sediul leziunilor legate de acestea sunt următoarele: 1) secțiunea medulară înaltă care produce tetraplegie, 2) secțiunea trunchiului cerebral care produce stările de comă, 3) secțiunea înaltă, a părții rostrale a trunchiului cerebral care produce sindromul apatic, 4) leziuni
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
274???, se poate observa că tipul de tulburări variază în raport cu sediul leziunilor cerebrale, după cum acestea interesează encefalul (E), cerebelul (C) sau trunchiul cerebral (TC). Sediul leziunilor legate de acestea sunt următoarele: 1) secțiunea medulară înaltă care produce tetraplegie, 2) secțiunea trunchiului cerebral care produce stările de comă, 3) secțiunea înaltă, a părții rostrale a trunchiului cerebral care produce sindromul apatic, 4) leziuni specifice sindromului Korsakow, 5) leziuni cerebro-corticale întinse și difuze cu evoluție progresivă și ireversibilă specifice sindromului psiho-organic cerebral. Clasificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestea interesează encefalul (E), cerebelul (C) sau trunchiul cerebral (TC). Sediul leziunilor legate de acestea sunt următoarele: 1) secțiunea medulară înaltă care produce tetraplegie, 2) secțiunea trunchiului cerebral care produce stările de comă, 3) secțiunea înaltă, a părții rostrale a trunchiului cerebral care produce sindromul apatic, 4) leziuni specifice sindromului Korsakow, 5) leziuni cerebro-corticale întinse și difuze cu evoluție progresivă și ireversibilă specifice sindromului psiho-organic cerebral. Clasificarea psihozelor organice În cazul încercărilor de clasificare a psihozelor organice, trebuie făcută distincția între
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
până la starea de stupoare. 7) Stupoarea este o stare psihopatologică intermediară între tulburarea ușoară de conștiință și coma profundă. Aceasta implică următoarea accepțiune: este un sindrom caracteristic, datorat unor leziuni ale zonelor învecinate ale diencefalului și părții anterioare, rostrale, a trunchiului cerebral, zonă în care se află situat „sistemul centrencefalic” considerat de W. Penfied ca fiind „sediul conștiinței”. O formă particulară a acestei tulburări o reprezintă mutismul akinetic. caracterizat printr-o stare de imobilitate fizică, incapacitatea bolnavului de a comunica verbal
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]