8,236 matches
-
dezarmării și a securității europene, a fost dezbătută și aceea a definirii agresorului, mai ales că în această privință nici Pactul Societății Națiunilor și nici Pactul Briand-Kellogg nu conțineau prevederi clare. La 6 februarie 1933, la numai o săptămână de la venirea lui Hitler la putere, delegatul Uniunii Sovietice, M. Litvinov, a făcut în fața Comisiei generale a Conferinței dezarmării propunerea cu privire la definirea agresorului și semnarea unei convenții în acest sens. N. Titulescu a avut o contribuție semnificativă la îmbunătățirea proiectului, prin precizarea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
bine și de rău și de a înțelege că binele trebuie făcut, iar răul trebuie evitat. Deși a căzut în păcat, omul nu a pierdut total legatura cu Dumnezeu, de aceea era capabil de săvârșirea unor fapte morale și înainte de venirea lui Hristos. Valorile morale au existat și înainte de apariția creștinismului. Conform legii naturale, și păgânii făceau « din fire » cele ale legii (Rom.2,14-16). Scopul pentru care acestea se practicau era mai ales reglementarea relațiilor între semeni, prin care să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
principale ale Sf. Taine și vor prezenta importanța acestora pentru mântuirea credincioșilor. Profeții Ilie și Daniel vor fi studiați ca modele de credință în perioada Vechiului Testament și, totodată elevii vor fi familiarizați cu importanța lor în pregătirea lumii pentru venirea Mântuitorului. La unitatea de învățare Iisus Hristos, Dumnezeu și Om, elevii vor lectura fragmentele scripturistice despre dumnezeirea și umanitatea Mântuitorului, iar cu sprijinul profesorului vor face comentarii. Ei vor fi capabili să relateze într-o succesiune logică evenimentele legate de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și pe termen scurt. Să presupunem momentul în care comunitatea, ajunsă la apogeu, începe să intre în criză. Să presupunem, de asemenea, în acest moment un eveniment care ar putea prin multiplele sale posibilități să producă modificări importante asupra sistemului: venirea unui împărat foarte energic și cu multă imaginație politică sau,dimpotrivă, a unuia foarte slab, inabil. Ce tip de împărat va fi folosit în acel moment este o chestiune de accident, fără vreo legătură cu dinamica mare a comunității. Problema
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Acest lucru este Însă legat nu atât de raportul dintre fostul și noul sistem de guvernare, cât de diferența internă dintre guvernarea diferitor partide care s-au succedat În decursul acestui deceniu. În mod special, acest lucru este legat de venirea la putere a Partidului Comunist, cu toate că În mass-media nonguvernamentale se spune că achitarea restanțelor a Început În timpul guvernului precedent. Cât privește realizările principale, necesare stabilității și funcționării eficiente a sistemului democrat din Republica Moldova (dezvoltarea economiei de piață, asigurarea locurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 7) „... Tatăl ...” „Fiul a arătat numele Tatălui (In. 17, 6 - n.n.) aducându-ne la cunoașterea și la vederea sigură că nu e numai Dumnezeu (fiindcă s-a propovăduit aceasta și înainte de venirea lui Hristos, prin Scriptura de Dumnezeu insuflată), ci că, pe lângă faptul că e Dumnezeu cu adevărat, este și Tată, nu printr-un nume mincinos, ci având în Sine și din Sine pe Cel Născut al Său, împreună veșnic cu firea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, LIII, în PSB, vol. 15, p. 150) „Iar toate textele care-ți vorbesc de firea Lui trupească, cu care a lucrat mântuirea oamenilor, pe care ne-a arătat-o prin venirea Lui în trup, în care El spune că a fost trimis (Ioan, 3, 17), că nu poate să facă de la El nimic (Ioan, 5, 30), că a primit poruncă (Ioan 10, 18), și altele asemenea, să nu-ți dea pricini
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cartea Facerii, Omilia IX, cap. II, în PSB, vol. 6, p. 45) „... Dumnezeu Însuși, Care a venit pentru mântuirea neamului omenesc ...” (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a I-a, cap. LXVIII, în PSB, vol. 9, p. 93) Scopul primei Lui veniri n-a fost ca să judece pe oameni, ci ca să-i învețe prin cuvânt și faptă ce trebuie să facă și ce nu, nu să pedepsească pe cei răi și să dea fericire celor buni, ci ca să vestească, în chip minunat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, LIV, în PSB, vol. 15, p. 151) „Mântuitorul a venit ca să mărturisească și să primească moartea pentru noi și ca să învie pe oameni și să strice lucrurile diavolului. Aceasta este cauza (scopul) venirii Lui în trup”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al II-lea împotriva arienilor, LV, în PSB, vol. 15, p. 291) „Pentru noi și mântuirea noastră, Cel Ce este în sânul Tatălui a primit să ia chip
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să ni le spui! Așa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Lui Cel Unul Născut L-a dat, ca tot cel ce crede în el să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Ai văzut că aceasta e pricina venirii Fiului? A venit ca să găsească mântuire prin credința în El, cei care sunt pe calea pieirii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVII, I, în PSB, vol. 21, p. 333-334) „Că Fiul lui Dumnezeu nu S-ar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cum cercetează un doctor pe bolnavii săi, mai ales în starea nenorocită și vrednică de milă în care se găsea omenirea?” (Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 15, în PSB, vol. 30, p. 309-310) „Venirea Domnului pentru om s-a făcut - (pentru acela care) zăcea mort în groapa întunericului, a păcatului, a duhului celui necurat și a puterilor celor viclene - ca să-l învieze încă din acest veac și să-l aducă la viață, să-l
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și născut din femeie, ca prin El să ne facem, din nou”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, „Despre Întruparea Domnului”, cartea a VII-a, cap. XXVII, 1, în PSB, vol. 57, p. 878) „Pricina și unicul temei al minunatei Sale veniri la trup este singură mântuirea noastră”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea I, ep. 11, în PSB, vol. 81, p. 62-63) „S-a făcut pentru noi ca noi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a II-a, 5, în PSB, vol. 81
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să ni le spui! Așa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Lui Cel Unul Născut L-a dat, ca tot cel ce crede în el să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Ai văzut că aceasta e pricina venirii Fiului? A venit ca să găsească mântuire prin credința în El, cei care sunt pe calea pieirii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVII, I, în col. PSB, vol. 21, p. 333-334) „Când profeții nimic nu au izbutit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 8) „După venirea lui Hristos, cei ce locuiesc pământul au ajuns din fiare, oameni, dar, mai bine spus, toți aceia care pășesc cu adevărat pe urmele Lui au ajuns din oameni, îngeri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se despart de Mântuitorul, de dascălul Cel purtător de grijă, Cel iubitor de oameni, Cel blând, Cel bun? Cum nu s-ar fi mâhnit? Îngerii au stat deci ca să-i mângâie pe ucenici de durerea pricinuită de înălțarea Lui cu venirea Lui din nou. Acest Iisus, spune îngerul, care S-a înălțat de la cer, așa va veni. V-ați întristat, le spune, că S-a înălțat? Dar nu vă mai întristați! Va veni iarăși. Ca să nu facă ucenicii ceea ce a făcut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu avea pe cineva lângă el care să-i spună că Ilie va veni iarăși -, deci, ca să nu facă și ei ceea ce a făcut Elisei, de aceea au venit îngerii, ca să le mângâie tristețea. Aceasta este cea dintâi cauză a venirii îngerilor. A doua cauză, nu mai mică decât cea dintâi, este aceea pentru care îngerul a adăugat cuvintele: Care S-a înălțat. Care este, dar, cauza aceasta? Înălțarea la cer. Distanța era mare și puterea privirii noastre nu este în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ce au făcut cele rele, focul veșnic și întunericul cel mai dinafară”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, LVI, în PSB, vol. 15, p. 153) „Nu trebuie să înțelegem venirea Domnului local și trupește, ci s-o așteptăm în slava Tatălui, deodată în toată lumea”. (Sf. Vasile cel Mare, Regulile morale, reg. 68, în PSB, vol. 18, p. 162) „După cum fulgerul iese de la răsărit și se arată până la apus, așa va
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și trupește, ci s-o așteptăm în slava Tatălui, deodată în toată lumea”. (Sf. Vasile cel Mare, Regulile morale, reg. 68, în PSB, vol. 18, p. 162) „După cum fulgerul iese de la răsărit și se arată până la apus, așa va fi și Venirea Fiului Omului. Că unde va fi stârvul, acolo și vulturii. Cum se arată fulgerul? Fulgerul n-are nevoie de vestitor, n-are nevoie de predicator, ci se arată într-o clipită de ochi și celor ce stau în case și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se arată fulgerul? Fulgerul n-are nevoie de vestitor, n-are nevoie de predicator, ci se arată într-o clipită de ochi și celor ce stau în case și celor din cămări, pe fața întregului pământ. Așa va fi și Venirea lui Hristos: se va arăta dintr-o dată pretutindeni prin strălucirea slavei Sale. Vorbește apoi și de un alt semn: Unde va fi stârvul, acolo și vulturii. Prin aceste cuvinte arată mulțimea îngerilor, a mucenicilor, a tuturor sfinților”. (Sf. Ioan Gură
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Contra lui Celsus, cartea a IV-a, cap. XXI, în PSB, vol. 9, p. 246) „Deducem, așadar, din spusele Sfintelor Scripturi, că fiind luminați de Duhul dumnezeiesc, în măsura în care era nevoie, proorocii evreilor au fost cei dinții care se bucurau de venirea în ei a Duhului Celui de sus, în așa fel încât întâlnirea, ca să zic așa, dintre sufletul lor, pe de o parte, și ceea ce numim Duh Sfânt, pe de altă parte, le făcea mintea mai pătrunzătoare, iar sufletul mai curat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Felix, Dialogul Octavius, XXXIV, 9-12, în PSB, vol. 3, p. 388 389) „... Chiar dacă s-ar găsi cineva în vreo infirmitate a trupului și va păzi învățăturile lăsate de El, îl va învia pe acesta întreg, la cea de a doua venire, făcându-l totodată nemuritor, nestricăcios și fără de durere”. (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, Partea Întâi, LXIX, în PSB, vol. 2, p. 230) „Deci, învierea va fi a trupului și nu a sufletului. Căci nu cel ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu acces la împărăția libertății. El pregătește astfel parusia, o face prezentă în istorie, conferindu-i acesteia adevăratul sens, anume orientarea către sfîrșitul ei transcendent. Atitudinea persoanei față de parusie trebuie să fie, după Berdiaev, nu așteptarea, ci colaborarea activă la venirea ei. Venire înțeleasă, desigur, nu ca descindere/obiectivare a împărăției în lumea aceasta, ci, dimpotrivă, ca ieșire a întregii umanități de sub regimul necesității spre libertatea divino-umană. Teologiile creștine ale istoriei susțin și ele întîietatea modelului vertical față de cel orizontal, de vreme ce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la împărăția libertății. El pregătește astfel parusia, o face prezentă în istorie, conferindu-i acesteia adevăratul sens, anume orientarea către sfîrșitul ei transcendent. Atitudinea persoanei față de parusie trebuie să fie, după Berdiaev, nu așteptarea, ci colaborarea activă la venirea ei. Venire înțeleasă, desigur, nu ca descindere/obiectivare a împărăției în lumea aceasta, ci, dimpotrivă, ca ieșire a întregii umanități de sub regimul necesității spre libertatea divino-umană. Teologiile creștine ale istoriei susțin și ele întîietatea modelului vertical față de cel orizontal, de vreme ce afirmă că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de sub regimul necesității spre libertatea divino-umană. Teologiile creștine ale istoriei susțin și ele întîietatea modelului vertical față de cel orizontal, de vreme ce afirmă că întruparea lui Christos se petrece, e adevărat, în timp și în istorie, dar în centrul lor, așa încît venirea Lui acoperă toate momentele timpului și ale istoriei, pe care le unește cu zenitul divin. După secularizarea istoriei și eșecul utopiilor, ochiul rămîne, poate, mai limpezit, mai atent, în modernitatea tîrzie, față de acest model de distanță între divin și lume
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de a guverna a fost probabil primit cu satisfacție de criticii care se temuseră că intrarea FPÖ la guvernare în 2000 va duce la colapsul democrației. Capitolul 7 Populism și democrație în Venezuela sub Hugo Chávez Kenneth M. Roberts Introducere Venirea la putere a lui Hugo Chávez, la sfârșitul anilor 1990, nu a marcat doar un moment de răscruce în viața politică din Venezuela, ci a transformat, de asemenea, dezbaterea savantă referitoare la renașterea populismului în America Latină neoliberală. În anii 1980
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]