80,833 matches
-
a matematicianului german Gottlob Frege. Filosofia modernă începe cu René Descartes și dictonul său „Cuget, deci exist”. La începutul secolului 17, cea mai mare parte a filosofiei era dominată de scolastică, scrisă de teologi și bazată pe Platon, Aristotel și scrierile creștine timpurii. Descartes afirma că multe doctrine metafizice predominant scolastice erau fără sens sau false. Pe scurt, a propus începerea filosofiei de la zero. În lucrarea sa cea mai importantă, "Meditație metafizică", el încearcă anume aceasta, prin șase esee succinte. El
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
Mărturisitorul și Ioan Damaschinul. În anul 1972 mănăstirea a suferit o renovare semnificativă. În acelaș timp în anii 1970-1980 anonimi au comis câteva acte de vandalism în mănăstire, acoperind inscripții georgiene cu inscripții în limba greacă. Curățarea picturilor a dezvelit scrierea georgiană inițială. Și în cazul icoanei înfățișând pe „Iisus culcat” ("Hristos Anapeson", în preajma Învierii, se cunosc urme ale literelor georgiene dedesubtul celor grecești adăugate recent. În iunie 2004 la scurt timp înaintea vizitei oficiale a președintelui Georgiei, Mihail Saakașvili în
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
sunt prevăzute următoarele: Dispecerul pentru multiprogramare asigură funcționarea a 4 programe simultan și conversația între om și calculator prin mașina de scris de la pupitrul de comandă. Una dintre principalele componente soft era asamblorul PAS (Program de Asamblare Simbolică), folosit la scrierea de programe în cod mașină. La realizarea lui au contribuit "Teodor Rus", "Stein Hannes" și "Viorel Costea". Monitorul a fost realizat de "Emil Muntean" și "Ștefan Nițchi", iar supervizorul de intrări-ieșiri de "Werner Schuster", care a dezvoltat și MOL (Machine
DACICC-200 () [Corola-website/Science/335113_a_336442]
-
prezentat schimbari fonetice de-a lungul istoriei sale documentate; cu toate că acest articol trateaza mai ales fonologia din secolele XIII și XIV, perioadă în care au fost scrise cele patru mari cronici care utilizau forma standard a catalanei medievale. Sistemul de scriere din acea perioadă răspundea mult mai mult principiului fonetic decât sistemul actual. Mai mult decât atât, consoanele finale scrise se pronunțau, nu cum se întampla acum în dialectul nord-occidental standard din catalana modernă, cum este dialectul vorbit în Barcelona, unde
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
participat hotârâtor la dezvoltarea și îmbunătățirea de echipamente tehnice, cum ar fi mașina de tăiat cu ferăstrăul, cuptorul și oglinda concavă cu suprafață reflectoare. Savantul se găsește la fel printre pionierii mașinii de spălat pentru gospodării. În 1767 a publicat scrierea "Die bequeme und höchstvortheilhafte Waschmaschine" (Confortabila și extrem de avantajoasa mașină de spălat). Ea a fost fabricată de aproximativ 60 de ori, un număr ridicat pe acest timp, și vândută în interiorul țării precum în străinătate. El s-a adresat în mod
Jacob Christian Schäffer () [Corola-website/Science/335208_a_336537]
-
diferiților lingviști. Diferențele privesc atât definirea și delimitarea ei față de celelalte variante ale limbii, cât și rolul său în literatură, în cultură, în învățământ și în societate. În sensul originar al termenului, limba literară este limba literaturii artistice, inclusiv a scrierilor religioase. Înainte de a se putea vorbi de limbi unitare ale unor națiuni, s-au format variante literare ale unor idiomuri considerate dialecte după formarea limbilor naționale din care fac parte acestea. Astfel, pentru limba română, Gheorghe Ivănescu susținea existența în
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
se aplică folosirii limbii în general, adică, cu un termen din sociolingvistică, limba literară este limbă standard. A doua, relativ recentă, distinge limba standard de limba literară, reducând-o pe aceasta la limba literaturii artistice și, eventual, la cea a scrierilor din sfera culturală în general. De regulă, standardizarea limbilor a pornit de la cea a variantei lor literare, iar în epoca standardizării, normele limbii literare au fost impuse ca valabile pentru limbă în general, astfel confundându-se limba literară cu ceea ce
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
strângem rândurile...” Într-adevăr, răutatea unor contemporani a încercat să-i blocheze scriitorului drumul către succes, bătându-și joc de folosirea particulei nobiliare. Balzac făcuse greșeala să semneze "Șuanii" cu numele Honoré Balzac și a adăugat particula „de” doar în scrierile sale filosofice ce au avut parte de un mare răsunet. Hanul din acest text este adesea confundat, prin intermediul adaptărilor cinematografice, cu Hanul Peyrebeille din Ardèche, care a fost locul unei afaceri criminale (cincizeci de morți, numeroase violuri și perversiuni) cu
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
opera literară balzaciană este considerată în primul rând un fel de poveste filozofică, confirmând în mod repetat nihilismul moral al înaltei societăți pariziene și existența unor secrete întunecate ascunse în familiile personalităților publice. Criminalul Taillefer este menționat în mai multe scrieri balzaciene printre care "Pielea de șagri" și "Moș Goriot" ca un om respectat, bogat și influent, ce fusese decorat cu Legiunea de Onoare. Atmosfera poveștii și multe din elementele sale (întâlnirea complet întâmplătoare a ucigașului cu o persoană care cunoaște
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
din elementele sale (întâlnirea complet întâmplătoare a ucigașului cu o persoană care cunoaște povestea crimei sale, reamintirea unui trecut infam și cauzarea bolii și a morții sub influența poveștii prezentate de altcineva) evidențiază influența majoră a tradiției literare romantice asupra scrierilor timpurii ale lui Balzac. Potrivit studiului pe care filozoful Alain l-a dedicat acestei nuvele și după analiza literară a lui Anne Marie Meininger : "Hanul roșu" dezvăluie o tehnică de scriere în întregime inovatoare potrivit căreia întrebările sunt puse și
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
altcineva) evidențiază influența majoră a tradiției literare romantice asupra scrierilor timpurii ale lui Balzac. Potrivit studiului pe care filozoful Alain l-a dedicat acestei nuvele și după analiza literară a lui Anne Marie Meininger : "Hanul roșu" dezvăluie o tehnică de scriere în întregime inovatoare potrivit căreia întrebările sunt puse și în același timp evitate, societatea apare cu bunele și cu relele sale, iar Études philosophiques vor stabili cauzele. Ca atare, opera literară este importantă. Prima traducere în limba română a fost
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
Culturală Româno-Indiană; președinte fondator, Academia Internațională „Mihai Eminescu”; membru, International Union of Anthropological and Ethnological Sciences, vicepreședinte al Societății de Etnologie din România; membru al Romanian Group for Pugwash și altele asemenea.<br> Primele Exerciții de religiologie, care au influențat scrierile de mai târziu ale lui , au fost primite prin scrisorile dintre el și Mircea Eliade, corespondență începută în 26 aprilie 1970 înainte de a-și da doctoratul în filologie. Scrisorile s-au trimis reciproc între 1970 și 12 ianuarie 1978 din
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
s-a văzut bilunar, timp de trei ani în București, cu Mircea Eliade nu s-a întâlnit dar și-au trimis reciproc cărți. A fost perioada în care George Anca își prefigura stilul literar și tematicile abordate mai târziu în scrierile sale.<br> În baza de date Library of Congress Online Catalog se află circa 25 din scrierile lui Anca, George, 1944-, din care amintim:<br> Selecție din circa 50 cărți literare proprii, interpretări comparatiste, studii și comunicări la congrese de
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
dar și-au trimis reciproc cărți. A fost perioada în care George Anca își prefigura stilul literar și tematicile abordate mai târziu în scrierile sale.<br> În baza de date Library of Congress Online Catalog se află circa 25 din scrierile lui Anca, George, 1944-, din care amintim:<br> Selecție din circa 50 cărți literare proprii, interpretări comparatiste, studii și comunicări la congrese de antropologie culturală, literatură, educație, biblioteconomie, politologie din numeroase țări. Recomandări:<br> Literary Anthropology, Ed. Bibliotheca, 2005; New York
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
Deja în timpul studenției a început să scrie poezii și în limba ebraica. Winkler a lucrat în Israel că arhivar și a condus arhiva Binyamin Zeev Herzl din cadrul Arhivei Centrale Sioniste din Ierusalim.În anii 1964-1981 a participat activ la editarea scrierilor integrale ale lui Herzl. El s-a alăturat și cercului Lysis al oamenilor de cultură de limba germană care funcționa la Ierusalim. Winkler și soția sa și-au stabilit domiciliul în așezarea Tzur Hadasa, aflată în coridorul Ierusalimului. După 1981
Manfred Winkler () [Corola-website/Science/335259_a_336588]
-
limbă maternă anglo-normanda, iar pentru alții era limbă secundă. Cu toții scriau și în aceasta, și în latină. Ca limbă de cultură, anglo-normanda a fost limba unei literaturi bogate și variate. S-au scris în această limbă cronici, cântece de gestă, scrieri teatrale, didactice, religioase etc. De exemplu cea mai veche variantă păstrată a "Cântecului lui Roland" (secolul al XII-lea), una din operele timpurii ale literaturii franceze, a fost scrisă în anglo-normandă. Cuceritorii normanzi nu și-au impus limba populației engleze
Limba anglo-normandă () [Corola-website/Science/335271_a_336600]
-
Clute o numește pe Russell un „autor care și-a stabilit o reputație puternică în scurta ei carieră SF datorită subtilităților cognitive și a forței narative. După episodul Emilio Sandoz sequence [...] și-a îndreptat atenția spre alte domenii. [...] Datorită calității scrierilor sale și a seriozității cu care s-a aplecat asupra diverselor probleme expuse, unii critici au considerat că "Pasărea Domnului" nu poate fi SF. Russell nu pare să încurajeze această opinie.” Acțiunea romanului istoric "A Thread of Grace" (2005) se
Mary Doria Russell () [Corola-website/Science/335295_a_336624]
-
apoi cea de-a doua parte din "La Femme de trențe ans" în 1831, înainte de a preda rivalei sale, "Revue des deux Mondes", nuvelă intitulată "Le Rendez-vous" care constituia prima parte a aceluiași român. El a publicat aici și alte scrieri: "L’Auberge rouge" în 1831, "La Grenadière" sub titlul "Leș Orphelins" în 1832, "La Femme abandonnée" în 1832, o parte din "Histoire des Treize" și "Ferragus" în 1833, începutul lui "Père Goriot" în 1834, un fragment din "La Peau de
Revue de Paris () [Corola-website/Science/335303_a_336632]
-
acesta din urmă și a primit custodia arhivei bucureștene a lui Mircea Eliade, la moartea surorii acestuia, Corina. El a intrat astfel în posesia unui număr mare de manuscrise originale inedite și a câtorva mii de copii fotografice ale unor scrieri aflate în străinătate. s-a ocupat timp de peste 40 de ani de identificarea, inventarierea și punerea în circulație a textelor lui Mircea Eliade, ca și de adunarea informațiilor privind biografia sa. Criticul Alex. Ștefănescu îl considera „omul providențial al posterității
Mircea Handoca () [Corola-website/Science/335310_a_336639]
-
editor și biograf, competent și devotat” care a depus un efort imens de ordonare a bogatului material biobibliografic. În perioada comunistă, când accesul la aparatura de copiere era restricționat în România, Mircea Handoca a copiat manual o cantitate mare din scrierile inedite ale lui Mircea Eliade, readucând în circulație opera savantului român. Criticul Teodor Vârgolici îl considera pe Handoca un „eminent exeget și editor al operei lui Mircea Eliade”, lăudându-i activitatea laborioasă de editare a operelor fundamentale ale lui Mirea
Mircea Handoca () [Corola-website/Science/335310_a_336639]
-
Eliade. „De peste patru decenii, Mircea Handoca s-a dăruit, cu pasiune, deplină competență și impresionante eforturi, misiunii de a-l integra pe marele scriitor și savant în patrimoniul spiritualității și creativității românești, de a-i readuce în circulație operele fundamentale, scrierile inedite descoperite în arhiva personală păstrată în țară de sora sa, doamna Corina Alexandrescu, și în fondurile marilor noastre biblioteci și instituții de cultură, ca și publicistica sa rămasă uitată în ziare și reviste din perioada interbelică. în trecutele vremuri
Mircea Handoca () [Corola-website/Science/335310_a_336639]
-
prietenească. Încapitolul 8 din Faptele Apostolilor, discipolul Filip întâlnește un eunuc etiopian (negru) care stă într-un car și căruia îi explică un pasaj din Isaia, convertindu-l la creștinism. Dick își amintește în continuare cum, la opt ani de la scrierea cărții, i-a venit în ajutor unui negru necunoscut care rămăsese fără benzină. După ce i-a dat câțiva bani și a plecat, a revenit și l-a ajutat pe om să ajungă la o stație de benzină. Dick și-a
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
anii 1949-1953 a lucrat ca reporter la "Népújság". În 1953 s-a aflat printre fondatorii ziarului "Igaz Szó", la care a lucrat peste 20 de ani. S-a pensionat pe motiv de boală în 1976, înainte de a avea vârsta legală. Scrierile sale au fost traduse în limbile română, rusă, sârbă și germană. Trei volume de povestiri ("Conștiința", 1953, "Rugina", 1955; "Torpila", 1958) și patru romane ("Prima zăpadă", 1962; În fum și în lumină", 1963, "Sub rădăcini", 1966; Omul coborât pe pământ
Ferenc Papp (traducător) () [Corola-website/Science/335337_a_336666]
-
pe paginile ziarului „Temesvári Hírlap” însemnări despre istoria ținuturilor natale. În anii 1929-1931 a fost autorul unei rubrici intitulate „Emlékezés a régi Temesvárra” - „Amintiri din Timișoara de altă dată”. Lui Kastriener i se datorează și traduceri în maghiară ale unor scrieri de autori germani ca Heinrich Heine,Klabund, Franz Xaver Kappus etc. și traduceri în germană din autori maghiari ca Ferenc Herczeg, Sándor Bródy, Frigyes Karinthy, Mihály Pogány, Sándor Asztalos și alții. Traducerile i-au fost publicate de ziarele și revistele
Samuel Kastriener () [Corola-website/Science/335358_a_336687]
-
în Italia până în 1973. Acolo a realizat câteva filme cu caracter militant sau alternativ precum "Lenin vivo" (1970) sau "I tupamaros ci parlano". A realizat și câteva filme documentare despre regimul politic din Portugalia. După întoarcerea în Spania a coordonat scrierea unei colecții de cărți despre cinema, s-a dedicat traducerilor literare și a lucrat ca scenarist al lui Vicente Aranda la filmele "Cambio de sexo" (1977), "El Lute: camina o revienta" (1987) și "El Lute ÎI: mañana seré libre" (1988
Joaquim Jordà () [Corola-website/Science/335374_a_336703]