82,328 matches
-
provenite din echipamentele de iluminat arse din județele Timiș și Arad, respectiv Hajdú-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg. Proiectul are în vedere amplasarea de containere specializate de colectare a becurilor și tuburilor fluorescente și construirea unei fabrici de reciclare a acestor deșeuri. Eliminarea deșeurilor este o activitate complicată și costisitoare. Concepția actuală privind deșeurile nu pornește de la ideea creșterii și perfecționării capacităților de eliminare, ci de la adoptarea de noi tehnologii, care să producă deșeuri în cantitate cât mai redusă, într-o formă cât mai
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
Arad, respectiv Hajdú-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg. Proiectul are în vedere amplasarea de containere specializate de colectare a becurilor și tuburilor fluorescente și construirea unei fabrici de reciclare a acestor deșeuri. Eliminarea deșeurilor este o activitate complicată și costisitoare. Concepția actuală privind deșeurile nu pornește de la ideea creșterii și perfecționării capacităților de eliminare, ci de la adoptarea de noi tehnologii, care să producă deșeuri în cantitate cât mai redusă, într-o formă cât mai ușor de tratat. În plus, rezolvarea problemelor de mediu ridicate
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
și construirea unei fabrici de reciclare a acestor deșeuri. Eliminarea deșeurilor este o activitate complicată și costisitoare. Concepția actuală privind deșeurile nu pornește de la ideea creșterii și perfecționării capacităților de eliminare, ci de la adoptarea de noi tehnologii, care să producă deșeuri în cantitate cât mai redusă, într-o formă cât mai ușor de tratat. În plus, rezolvarea problemelor de mediu ridicate de deșeuri nu se poate face decât dacă măsurile care sunt luate sunt coordonate. Principiile pe baza cărora se face
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
pornește de la ideea creșterii și perfecționării capacităților de eliminare, ci de la adoptarea de noi tehnologii, care să producă deșeuri în cantitate cât mai redusă, într-o formă cât mai ușor de tratat. În plus, rezolvarea problemelor de mediu ridicate de deșeuri nu se poate face decât dacă măsurile care sunt luate sunt coordonate. Principiile pe baza cărora se face coordonarea sunt următoarele: Implementarea în România a "Sistemului Integrat de Gestionare a Deșeurilor" se face pe baza "Strategiei Naționale de Gestionare a
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
tratat. În plus, rezolvarea problemelor de mediu ridicate de deșeuri nu se poate face decât dacă măsurile care sunt luate sunt coordonate. Principiile pe baza cărora se face coordonarea sunt următoarele: Implementarea în România a "Sistemului Integrat de Gestionare a Deșeurilor" se face pe baza "Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor", elaborată de MMDD, și a "Planului Național de Gestionare a Deșeurilor", elaborat de ANPM. Pe baza planului național, Agențiile Regionale de Protecție a Mediului elaborează " Planurile Regionale de Gestionare a
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
nu se poate face decât dacă măsurile care sunt luate sunt coordonate. Principiile pe baza cărora se face coordonarea sunt următoarele: Implementarea în România a "Sistemului Integrat de Gestionare a Deșeurilor" se face pe baza "Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor", elaborată de MMDD, și a "Planului Național de Gestionare a Deșeurilor", elaborat de ANPM. Pe baza planului național, Agențiile Regionale de Protecție a Mediului elaborează " Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor". Cantitatea de gunoaie care se adună de la români este
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
coordonate. Principiile pe baza cărora se face coordonarea sunt următoarele: Implementarea în România a "Sistemului Integrat de Gestionare a Deșeurilor" se face pe baza "Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor", elaborată de MMDD, și a "Planului Național de Gestionare a Deșeurilor", elaborat de ANPM. Pe baza planului național, Agențiile Regionale de Protecție a Mediului elaborează " Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor". Cantitatea de gunoaie care se adună de la români este de 8 milioane de tone într-un an. În anul 2003
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
se face pe baza "Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor", elaborată de MMDD, și a "Planului Național de Gestionare a Deșeurilor", elaborat de ANPM. Pe baza planului național, Agențiile Regionale de Protecție a Mediului elaborează " Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor". Cantitatea de gunoaie care se adună de la români este de 8 milioane de tone într-un an. În anul 2003 s-au folosit: În România, în anul 2007, deșeurile de ambalaje proveneau în proporție de aproximativ 60% de la populație, regăsindu
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
Regionale de Protecție a Mediului elaborează " Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor". Cantitatea de gunoaie care se adună de la români este de 8 milioane de tone într-un an. În anul 2003 s-au folosit: În România, în anul 2007, deșeurile de ambalaje proveneau în proporție de aproximativ 60% de la populație, regăsindu-se în deșeurile menajere, și 40 % de la agenții economici. În anul 2005, cantitatea de ambalaje pusă pe piață a fost de 1.140.000 tone din care au fost
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
gunoaie care se adună de la români este de 8 milioane de tone într-un an. În anul 2003 s-au folosit: În România, în anul 2007, deșeurile de ambalaje proveneau în proporție de aproximativ 60% de la populație, regăsindu-se în deșeurile menajere, și 40 % de la agenții economici. În anul 2005, cantitatea de ambalaje pusă pe piață a fost de 1.140.000 tone din care au fost valorificate 305.000 tone de deșeuri de ambalaje, cu un procent total de valorificare
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
de aproximativ 60% de la populație, regăsindu-se în deșeurile menajere, și 40 % de la agenții economici. În anul 2005, cantitatea de ambalaje pusă pe piață a fost de 1.140.000 tone din care au fost valorificate 305.000 tone de deșeuri de ambalaje, cu un procent total de valorificare de 26,6%, și reciclate 265.000 tone deșeuri de ambalaje, cu un procent de reciclare de 23%. Cantitatea de ambalaje valorificată a crescut în anul 2006 la 525.000 de tone
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
2005, cantitatea de ambalaje pusă pe piață a fost de 1.140.000 tone din care au fost valorificate 305.000 tone de deșeuri de ambalaje, cu un procent total de valorificare de 26,6%, și reciclate 265.000 tone deșeuri de ambalaje, cu un procent de reciclare de 23%. Cantitatea de ambalaje valorificată a crescut în anul 2006 la 525.000 de tone. În anul 2009, legislația europeană obligă agenții economici să recupereze și să valorifice 45% din totalul ambalajelor
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
Membrii fondatori sunt Argus, Ball Packaging Europe, Chipita Romania, Coca-Cola HBC Romania, Heineken, Mars Romania, Munplast, Pepsi Americas, Romaqua Group Borsec, Tetrapak, Unilever, Titan. Eco-Rom este liderul pieței de preluare de la agenții economici a obligației de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje. Modelul este inspirat din Uniunea Europeană, unde pe ambalajele produselor de bază este imprimată o bulină verde - simbolul firmei care se ocupă de reciclare. În România, Eco-Rom are grijă ca firmele pe care le reprezintă să-și îndeplineasca obligațiile
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
bulină verde - simbolul firmei care se ocupă de reciclare. În România, Eco-Rom are grijă ca firmele pe care le reprezintă să-și îndeplineasca obligațiile de colectare și reciclare. Lunar, societatea primeste de la fiecare firmă suma de bani aferentă cantității de deșeuri pe care aceasta o lansează pe piață. Încasările sunt investite mai departe în sistemul de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje. În ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale, un raport al Agenției Europene de Mediu din anul 2015 relevă faptul că
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
-și îndeplineasca obligațiile de colectare și reciclare. Lunar, societatea primeste de la fiecare firmă suma de bani aferentă cantității de deșeuri pe care aceasta o lansează pe piață. Încasările sunt investite mai departe în sistemul de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje. În ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale, un raport al Agenției Europene de Mediu din anul 2015 relevă faptul că în România rata de reciclare a acestui tip de deșeuri este de doar 4,5 % (în anul 2012) față de Germania (care
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
și reciclare. Lunar, societatea primeste de la fiecare firmă suma de bani aferentă cantității de deșeuri pe care aceasta o lansează pe piață. Încasările sunt investite mai departe în sistemul de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje. În ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale, un raport al Agenției Europene de Mediu din anul 2015 relevă faptul că în România rata de reciclare a acestui tip de deșeuri este de doar 4,5 % (în anul 2012) față de Germania (care este în fruntea clasamentului) cu
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
investite mai departe în sistemul de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje. În ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale, un raport al Agenției Europene de Mediu din anul 2015 relevă faptul că în România rata de reciclare a acestui tip de deșeuri este de doar 4,5 % (în anul 2012) față de Germania (care este în fruntea clasamentului) cu o rată de reciclare de peste 60%. Situația nu este foarte mulțumitoare pentru România în condițiile în care trebuie să atingă până în anul 2020 o
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
în anul 2012) față de Germania (care este în fruntea clasamentului) cu o rată de reciclare de peste 60%. Situația nu este foarte mulțumitoare pentru România în condițiile în care trebuie să atingă până în anul 2020 o rată reciclare de 50 % pentru deșeurile municipale. Mai multe obiective setate pentru România vizavi de reciclare pot fi studiate și în Hotărârea 870/2013 privind aprobarea strategiei naționale de gestionare a deșeurilor 2014-2020 . În anul 2016, orașul Seini din Maramureș a devenit primul din țară care
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
în care trebuie să atingă până în anul 2020 o rată reciclare de 50 % pentru deșeurile municipale. Mai multe obiective setate pentru România vizavi de reciclare pot fi studiate și în Hotărârea 870/2013 privind aprobarea strategiei naționale de gestionare a deșeurilor 2014-2020 . În anul 2016, orașul Seini din Maramureș a devenit primul din țară care își produce energia electrică pentru iluminatul public în regie proprie, folosind dejecții animaliere.
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
obiecte, alt aspect al încordării sale cu metalul. Creațiile recente sînt situabile în descendentă suprarealist-dadaistă. La vremea lor, Man Ray, Marcel Duchamp, Kurt Schwiters, Max Ernst confecționaseră, recurgînd la asocieri polemice, obiecte plastice prin care proclamau „metafizica banalității” și elogiul deșeului. Deși fac și ele apel la valențele expresive ale deșeului, obiectele lui se abat însă de la linia inaugurată de promotorii amintitelor direcții prin intenționalitate și printr-o uvrajare atentă care aparține „penchant”-ului sau irepresibil de artist decorator. Recurgînd la
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
sînt situabile în descendentă suprarealist-dadaistă. La vremea lor, Man Ray, Marcel Duchamp, Kurt Schwiters, Max Ernst confecționaseră, recurgînd la asocieri polemice, obiecte plastice prin care proclamau „metafizica banalității” și elogiul deșeului. Deși fac și ele apel la valențele expresive ale deșeului, obiectele lui se abat însă de la linia inaugurată de promotorii amintitelor direcții prin intenționalitate și printr-o uvrajare atentă care aparține „penchant”-ului sau irepresibil de artist decorator. Recurgînd la tehnicile specifice metalului, artistul asamblează prin lipitura și sudura fragmente
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
unei idei inițiale și printr-o serie de interdicții de comportament (deci în absența unui scenariu și și a unor indicații de regie), utilizând o recuzită în care se întâlnesc obiecte de artă autentice, dar și obiecte de uz curent, deșeuri și alte materiale derizorii, desfășurându-se în spații voit "neculturale" (locuri de parcare, holuri de instituții, piețe, parcuri etc.), happening-ul rămâne, de fapt, o artă practică și consumată în grup restrâns, cu un grad mare de sofisticare. Nu există
Happening () [Corola-website/Science/314469_a_315798]
-
domeniul asigurărilor și asistentei sociale. 11. Locuințe, servicii și dezvoltare publică: a) alimentare cu apa și amenajări hidrotehnice: - alimentare cu apa; - amenajări hidrotehnice; b) alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale. 12. Protecția mediului: a) salubritate și gestionarea deșeurilor: - colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor. 13. Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă: a) acțiuni generale economice și comerciale: - prevenirea și combaterea inundațiilor și ghețurilor; - programe de dezvoltare regională și locală; - alte cheltuieli pentru acțiuni generale economice și comerciale. 14
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265180_a_266509]
-
11. Locuințe, servicii și dezvoltare publică: a) alimentare cu apa și amenajări hidrotehnice: - alimentare cu apa; - amenajări hidrotehnice; b) alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale. 12. Protecția mediului: a) salubritate și gestionarea deșeurilor: - colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor. 13. Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă: a) acțiuni generale economice și comerciale: - prevenirea și combaterea inundațiilor și ghețurilor; - programe de dezvoltare regională și locală; - alte cheltuieli pentru acțiuni generale economice și comerciale. 14. Combustibil și energie: a) energie
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265180_a_266509]
-
cu apa și amenajări hidrotehnice: - alimentare cu apa; - amenajări hidrotehnice; c) iluminat public și electrificări rurale; d) alimentare cu gaze naturale în localități; e) alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale. 12. Protecția mediului: a) salubritate și gestionarea deșeurilor: - salubritate; - colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor; b) canalizare și tratarea apelor reziduale. 13. Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă: a) acțiuni generale economice și comerciale: - prevenirea și combaterea inundațiilor și ghețurilor; - stimularea întreprinderilor mici și mijlocii; - programe de dezvoltare
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265180_a_266509]