82,461 matches
-
fost profund marcată de acțiunile lui Napoleon Bonaparte. Napoleon care era intersat ca Spania să-i fie aliată împotriva Angliei, l-a trimis în vara anului 1800 pe fratele său, Lucien, la curtea spaniolă să semneze un tratat cu Spania. Tratatul se va semna la 21 martie 1801 la Aranjuez. Napoleon, care cucerise Italia, a propus o compensare Casei de Bourbon pentru pierderea Ducatului de Parma numindu-l pe moștenitorul Parmei, pe Louis, rege al Etruriei. Noul regat a fost creat
Maria Louisa a Spaniei (1782-1824) () [Corola-website/Science/322336_a_323665]
-
era prea nesăbuit pentru fiica ei. De asemenea, s-a opus planului de a-l căsători pe fiul ei cu Maria Cristina de Neapole, fiica surorii sale Maria Isabel. Căutând independența familiei sale, Maria Luisa a acceptat soluția oferită de Tratatul de la Paris din 1817: după decesul Mariei Louise de Austria, ducatul Parma revenea fiului ei și Casei de Bourbon. Maria Luisa a devenit ducesă de Lucca și i s-a garantat rangul și privilegiile unei regine. Lucca urma să fie
Maria Louisa a Spaniei (1782-1824) () [Corola-website/Science/322336_a_323665]
-
în 423, au izbucnit lupte interne pentru puterne în Imperiul Roman. Theodoric a profitat de situație și a încercat să captureze importanta răscruce Arelate, dar magister militum Aëtius, asistat de huni, a reușit să salveze orașul. Vizigoții au încheiat un tratat și au primit ca ostatici nobili din Galia. Următorul împărat, Avitus, l-a vizitat pe Theodoric, a locuit la curtea sa și s-a ocupat de educația copiilor acestuia. Întrucât romanii trebuia să lupte cu francii, care jefuiseră Kölnul și
Theodoric I () [Corola-website/Science/322363_a_323692]
-
a fost refuzată, dar regele a câștigat bătălia decisivă de la Tolosa, iar Litorius a murit la scurt timp din cauza rănilor suferite în luptă, prizonier la goți. Avitus s-a dus - conform ordinelor lui Aëtius - la Tolosa și a oferit un tratat de pace, acceptat de Theodoric. Probabil că romanii au recunoscut la acel moment suveranitatea statului vizigot. Una din fiicele lui Theodoric a fost căsătorită cu Huneric, fiu al căpeteniei vandale Geiseric (în 429?), dar Huneric a început să nutrească ambiții
Theodoric I () [Corola-website/Science/322363_a_323692]
-
nu a supraviețuit timpului. Prin 263 î.Hr., generalul roman Lucius Papirius Cursor descrie unul dintre primele ceasuri solare publice de la Roma. În anul 46 î.Hr., Cezar solicită astronomilor săi să realizeze o reformă a calendarului (calendarul iulian). Arhitectul Vitruviu, în tratatul "De architectura" (15 î.Hr.) studiază din punct de vedere teoretic metodele de măsurare a timpului. În timpul împăratului Augustus, romanii construiesc cel mai mare ceas solar realizat vreodată. În China se construiesc ceasuri bazate pe viteza de ardere. De niste bețigașe
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
de 3 octombrie 1935 au intrat pe teritoriul etiopian. Liga Națiunilor, din care făceau parte atât Italia cât și Etiopia, a fost solicitată de suveranul etiopian, Haile Selassie, până să înceapă războiul, să medieze în conflict. Dar prin influența unor tratate politice existente între Franța, Marea Britanie și Italia nu s-a putut ajunge la o implicare concretă a Ligii, care să determine Italia să renunțe la continuarea planului său de agresiune. Unele minore sancțiuni, hotărâte totuși inițial contra agresorului italian, au
Al Doilea Război Italo-Etiopian () [Corola-website/Science/322373_a_323702]
-
a ajutat la stabilizarea domniei sale timp de câțiva ani însă în 1799 a fost silit să fugă la Viena pentru protecție atunci când republicanii au stabilit un nou guvern la Florența. A fost obligat să renunțe la tron în 1801 prin Tratatul de la Aranjuez: Napoleon l-a dat deoparte pentru Regatul Etruriei creat ca o compensare pentru Casa de Bourbon din Parma deposedată prin Pacea de la Lunéville în același an (Ferdinand, Duce de Parma a renunțat la ambițiile teritoriale iar fiul său
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
compensat la rândul său cu Ducatul și Electoratul de Salzburg. De asemenea a fost numit Prinț-elector al Sfântului Imperiu Roman, rol expirat odată cu disoluția Imperiului în 1806. La 25 decembrie 1805 Ferdinand a trebuit să renunțe la Salzburg, care prin Tratatul de la Pressburg a fost anexat de fratele lui mai mare, împăratul Francisc al II-lea. Ferdinand a fost numit Duce de Würzburg, un stat nou creat pentru el din fostele teritorii ale Episcopiei de Würzburg. Odată cu disoluția Imperiului în 1806
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
patrulea fiu din paisprezece copii ai împăratului Francisc I și ai împărătesei Maria Tereza a Austriei. În 1763, ultimul duce de Modena din Casa de Este, Ercole al III-lea (care nu a murit până în anul 1803) a semnat un tratat cu împărăteasa Maria Tereza; Ferdinand în vârstă de nouă ani a fost logodit cu singura fiică a ducelui, Maria Beatrice Ricciarda d'Este, și a devenit astfel moștenitorul său. A existat un tratat anterior, în 1753, prin care fratele său
Ferdinand, Duce de Modena () [Corola-website/Science/322396_a_323725]
-
murit până în anul 1803) a semnat un tratat cu împărăteasa Maria Tereza; Ferdinand în vârstă de nouă ani a fost logodit cu singura fiică a ducelui, Maria Beatrice Ricciarda d'Este, și a devenit astfel moștenitorul său. A existat un tratat anterior, în 1753, prin care fratele său mai mare Leopold a fost numit moștenitor al ducatului de Modena, dar în 1761 Leopold a devenit moștenitor al Marelui Ducat de Toscana.
Ferdinand, Duce de Modena () [Corola-website/Science/322396_a_323725]
-
s-a retras din proiectul Eurofighter aceasta investește în numeroase proiecte europene cum ar fi Eurocopter Tiger, Fregate multifuncționale, demonstratorul UCAV nEUROn și avionul Airbus A400M. Franța este una dintre țările recunoscute oficial ca „State posesoare de arme nucleare” prin Tratatul de neproliferare nucleară, cu 350 ogive nucleare fiind a treia putere nucleară. Împreună cu armata Regatului Unit, armata franceză este una dintre cele mai dotate din punct de vedere financiar armate din Europa, împreună cele două țări reprezentând 40% din cheltuielile
Forțele armate ale Franței () [Corola-website/Science/322383_a_323712]
-
El n-a fost prea entuziasmat de această poziție însă Maria îl voia în apropierea ei. În iunie 1732 el a fost de acord să meargă la Pressburg. O pace preliminară a fost încheiată în octombrie 1735 și ratificată în Tratatul de la Viena din noiembrie 1738. Conform tratatului, Stanisław I, socrul regelui Ludovic al XV-lea al Franței și pretendent la tronul polonez, a primit Lorena, în timp ce Francisc, în compensație pentru pierderea lui, a fost făcut moștenitor al Marele Ducat al
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/322401_a_323730]
-
această poziție însă Maria îl voia în apropierea ei. În iunie 1732 el a fost de acord să meargă la Pressburg. O pace preliminară a fost încheiată în octombrie 1735 și ratificată în Tratatul de la Viena din noiembrie 1738. Conform tratatului, Stanisław I, socrul regelui Ludovic al XV-lea al Franței și pretendent la tronul polonez, a primit Lorena, în timp ce Francisc, în compensație pentru pierderea lui, a fost făcut moștenitor al Marele Ducat al Toscanei, pe care l-a moștenit în
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/322401_a_323730]
-
Tereza a trimis o scrisoare lui Francis: ea va renunța la domnie atunci când va apărea un succesor de sex masculin pentru tatăl ei. Ei s-au căsătorit la 12 februarie la Viena. Nunta a avut loc la 14 februarie 1736. Tratatul secret dintre împărat și Francisc a fost semnat la 4 mai 1736. În ianuarie 1737 trupele spaniole s-au retras din Toscana și au fost înlocuite de 6000 de militari austrieci. La 24 ianuarie 1737 Francisc a primit Toscana e
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/322401_a_323730]
-
, împreună cu o serie de alte tratate colaterale, reglementează relațiile internaționale în raport cu Antarctida, singurul continent de pe Pământ fără populație umană băștinașă. În acest tratat, Antarctica este definită ca fiind tot uscatul, împreună cu banchizele aflate la sud de paralela de 60° latitudine sudică. Tratatul, care a intrat în
Tratatul Antarcticii () [Corola-website/Science/322410_a_323739]
-
, împreună cu o serie de alte tratate colaterale, reglementează relațiile internaționale în raport cu Antarctida, singurul continent de pe Pământ fără populație umană băștinașă. În acest tratat, Antarctica este definită ca fiind tot uscatul, împreună cu banchizele aflate la sud de paralela de 60° latitudine sudică. Tratatul, care a intrat în vigoare în 1961 fiind semnat în total de 47 de țări, face din Antarctica o rezervație științifică
Tratatul Antarcticii () [Corola-website/Science/322410_a_323739]
-
o serie de alte tratate colaterale, reglementează relațiile internaționale în raport cu Antarctida, singurul continent de pe Pământ fără populație umană băștinașă. În acest tratat, Antarctica este definită ca fiind tot uscatul, împreună cu banchizele aflate la sud de paralela de 60° latitudine sudică. Tratatul, care a intrat în vigoare în 1961 fiind semnat în total de 47 de țări, face din Antarctica o rezervație științifică, stabilește libertatea de cercetare științifică și interzice activitățile militare pe continent. Tratatul a fost primul acord de control al
Tratatul Antarcticii () [Corola-website/Science/322410_a_323739]
-
sud de paralela de 60° latitudine sudică. Tratatul, care a intrat în vigoare în 1961 fiind semnat în total de 47 de țări, face din Antarctica o rezervație științifică, stabilește libertatea de cercetare științifică și interzice activitățile militare pe continent. Tratatul a fost primul acord de control al armamentului semnat în timpul Războiului Rece. Sediul Secretariatului Tratatului Antarcticii se află la Buenos Aires, Argentina, începând cu luna septembrie 2004. Tratatul principal a fost deschis pentru semnare la 1 decembrie 1959, și a intrat
Tratatul Antarcticii () [Corola-website/Science/322410_a_323739]
-
fiind semnat în total de 47 de țări, face din Antarctica o rezervație științifică, stabilește libertatea de cercetare științifică și interzice activitățile militare pe continent. Tratatul a fost primul acord de control al armamentului semnat în timpul Războiului Rece. Sediul Secretariatului Tratatului Antarcticii se află la Buenos Aires, Argentina, începând cu luna septembrie 2004. Tratatul principal a fost deschis pentru semnare la 1 decembrie 1959, și a intrat oficial în vigoare la 23 iunie 1961. Primii semnatari au fost cele 12 țări active
Tratatul Antarcticii () [Corola-website/Science/322410_a_323739]
-
rezervație științifică, stabilește libertatea de cercetare științifică și interzice activitățile militare pe continent. Tratatul a fost primul acord de control al armamentului semnat în timpul Războiului Rece. Sediul Secretariatului Tratatului Antarcticii se află la Buenos Aires, Argentina, începând cu luna septembrie 2004. Tratatul principal a fost deschis pentru semnare la 1 decembrie 1959, și a intrat oficial în vigoare la 23 iunie 1961. Primii semnatari au fost cele 12 țări active în Antarctica în timpul Anului Geofizic Internațional 1957-1958 și care au acceptat invitația
Tratatul Antarcticii () [Corola-website/Science/322410_a_323739]
-
negociat. Cele 12 țări aveau interese semnificative în Antarctica la acea vreme: Argentina, Australia, Belgia, Chile, Franța, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Africa de Sud, Uniunea Sovietică, Regatul Unit și Statele Unite. Aceste țări înființaseră peste 50 de stații antarctic pentru AGI. Obiectivul principal al tratatului este cel de a asigura în interesul întregii omeniri că Antarctica va continua să fie pentru totdeauna utilizată exclusiv în scopuri pașnice și că nu va deveni scena sau obiectul discordiei internaționale. Tratatul interzice orice măsură de natură militară, dar
Tratatul Antarcticii () [Corola-website/Science/322410_a_323739]
-
stații antarctic pentru AGI. Obiectivul principal al tratatului este cel de a asigura în interesul întregii omeniri că Antarctica va continua să fie pentru totdeauna utilizată exclusiv în scopuri pașnice și că nu va deveni scena sau obiectul discordiei internaționale. Tratatul interzice orice măsură de natură militară, dar nu și prezența personalului militar. Printre a lte acorduri — circa 200 de recomandări adoptate la ședințele consultative ale tratatului și ratificate de guverne — se numără: În 2007, existau 46 de state membre ale
Tratatul Antarcticii () [Corola-website/Science/322410_a_323739]
-
exclusiv în scopuri pașnice și că nu va deveni scena sau obiectul discordiei internaționale. Tratatul interzice orice măsură de natură militară, dar nu și prezența personalului militar. Printre a lte acorduri — circa 200 de recomandări adoptate la ședințele consultative ale tratatului și ratificate de guverne — se numără: În 2007, existau 46 de state membre ale tratatului: 28 consultative și 18 care doar au aderat. Printre membrii consultativi se numără cele șapte țări care au revendicat teritorii din Antarctica. Cele 21 de
Tratatul Antarcticii () [Corola-website/Science/322410_a_323739]
-
interzice orice măsură de natură militară, dar nu și prezența personalului militar. Printre a lte acorduri — circa 200 de recomandări adoptate la ședințele consultative ale tratatului și ratificate de guverne — se numără: În 2007, existau 46 de state membre ale tratatului: 28 consultative și 18 care doar au aderat. Printre membrii consultativi se numără cele șapte țări care au revendicat teritorii din Antarctica. Cele 21 de state fără revendicări fie nu recunosc revendicările celorlalte, fie nu s-au pronunțat. Statele membre
Tratatul Antarcticii () [Corola-website/Science/322410_a_323739]
-
consultative și 18 care doar au aderat. Printre membrii consultativi se numără cele șapte țări care au revendicat teritorii din Antarctica. Cele 21 de state fără revendicări fie nu recunosc revendicările celorlalte, fie nu s-au pronunțat. Statele membre ale tratatului sunt cele din lista de mai jos. <nowiki>*</nowiki> Revendicări suprapuse. <nowiki>**</nowiki> Drept de revendicare rezervat.
Tratatul Antarcticii () [Corola-website/Science/322410_a_323739]