12,426 matches
-
putem fi în condiția înțelepciunii, a căutării, a lui tao" (s.n.); bunăoară, "dacă Platon ar fi găsit undeva Ideea, totul ar fi înghețat"96. Observăm că și în cazul lui Noica, profunzimea care caracterizează orice Weltanschauung rămâne "o chestiune de înțelepciune". Numai că în viziunea lui ca și la Dilthey sau Blaga -, aceasta nu este o deficiență conjuncturală, așa cum se întâmplă la Husserl, adică o deficiență ce se cere corijată sub imperativul unui adevăr "impersonal" și "supratemporal" (ca într-o știință
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
96. Recurgând la un joc al formulărilor antinomice, Blaga precizează: "Filozoful interpolează experiența în masive preocupări teoretice; omul de știință interpolează actele teoretice în masa experienței". 30 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 62. 31 "Cuvântul de modă veche înțelepciune (înțelepciune despre lume, despre lume și viață)" este echivalat de Husserl chiar cu expresia modernă ("actualmente preferată") de Weltanschauung: " În acest sens, noi va trebui să considerăm înțelepciunea sau Weltanschauung-ul drept o componentă esențială a acelui habitus uman încă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Recurgând la un joc al formulărilor antinomice, Blaga precizează: "Filozoful interpolează experiența în masive preocupări teoretice; omul de știință interpolează actele teoretice în masa experienței". 30 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 62. 31 "Cuvântul de modă veche înțelepciune (înțelepciune despre lume, despre lume și viață)" este echivalat de Husserl chiar cu expresia modernă ("actualmente preferată") de Weltanschauung: " În acest sens, noi va trebui să considerăm înțelepciunea sau Weltanschauung-ul drept o componentă esențială a acelui habitus uman încă foarte
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 62. 31 "Cuvântul de modă veche înțelepciune (înțelepciune despre lume, despre lume și viață)" este echivalat de Husserl chiar cu expresia modernă ("actualmente preferată") de Weltanschauung: " În acest sens, noi va trebui să considerăm înțelepciunea sau Weltanschauung-ul drept o componentă esențială a acelui habitus uman încă foarte prețios, care ne este prezent în spirit în ideea virtuții perfecte, desemnând aptitudinea obișnuită referitoare la toate orientările posibile ale atitudinilor umane, anume de a cunoaște, a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ca fiind limbajul esențial al nebuniei 35. Nebunia și-ar exprima natura prin limbaj, acesta fiind "structura primă și ultimă a nebuniei"36. Limbajul rațiunii produce nebunia ce se află la interferența dintre imagine și raționament 37. Dacă adevărul și înțelepciunea sunt departe de rațiune, nebunia reprezintă "ceea ce rațiunea poate poseda din ea însăși"38. Experiența înnebunitoare a lecturii, una dintre temele predilecte ale lui Foucault, este de asemenea investigată sub raport istoric, dar și personal. Studiul său dificil și intensiv
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
machina", ar putea "emigra" în Est, spre a ne vindeca prin pildele sale de iubire, credință și curaj, duse până la sublimul zădărniciei. Pilde date de câțiva români care au înfruntat teroarea și Spitalul Psihiatric, mergând până la capăt, dezicându-se de "înțelepciunea" lașității colective. Marea remușcare a lui Octavian Paler rezidă în necredința sa "că, prin credință, se poate muta un munte", în faptul că a ezitat să facă pasul de la estetic și moral spre religios. Acel "primum vivere" l-a făcut
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de Sânziene": odiseea cărturarului în căutarea "drumului la centru". Dacă pentru Vintilă Horia exilul a fost mai mult o dramă personală, pentru scepticul Cioran un modus vivendi, pentru Eliade exilul înseamnă asceză, găsirea drumului spre centru, spre propria ființă, spre înțelepciune sau spre libertate. Spre deosebire de Cioran, Eliade nu și-a renegat niciodată convingerile politice din tinerețe, consonante cu cele ale "existențialistului" Nae Ionescu, al cărui asistent la Universitatea București a fost între 1933 și 1939. Prin urmare, exilul a fost nu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
proslăvi dorința și plăcerea erotică plus farmecul aparte, mai ales atunci când ea este furtivă (a se vedea personajul Filomena). Pictor de geniu al lumii îmbibate de senzualitate, Gabriel Liiceanu sugerează că autorul "Decameronului" are, în cele o sută de povestiri, înțelepciunea poetică a lui Shakespeare și ritmul teatral al lui Goldoni. Pentru naratorul florentin, desfătarea cărnii este un datum natural sau, perché no, dumnezeiesc. Madonizarea femeii operată de Dante decade la Boccaccio; prin personajele sale, povestitorul toscan nu pregetă să o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
traduse și tiparite în condiții impecabile, la Editura Tehnica, seria Interferențe. Volumul Cuvântul șì tăcerea, apărut acum 25 de ani la G. Gesualdi Editore, Roma, reprezintă și azi un eseu de referință europeană în materie de recuperare a sinergiilor străvechii înțelepciuni și culturi indiene prin marile sale codexuri gramaticale, de a căror modernitate și putere anticipatoare și-au dat seama savanți ca Roman Jakobson, Sergiu Al. George, R. H. Robins, B. Lee Whorf, Raniero Gnoli ș.a. Ediția românească cuprinde douăzeci și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a lucrat cu mine și-n '91!), mă-ntreabă unde dorm: îi spun că acasă, în București. După ce mă privește lung și misterios, îmi spune că e o alegere înțeleaptă, deși obositoare. Am vrut să aflu în ce ar consta înțelepciunea opțiunii. Ei bine, această talentată actriță povestește că, acum cîțiva ani, în teatru a acceptat să doarmă un scenograf. Într-o dimineață a venit răvășit și-n pragul demenței la directoare și i-a spus că noaptea, cînd s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
redau opinia lui Mugur despre această sintagmă, folosită în exces: " Cred că trebuie depolitizat teatrul. Complet. Sînt împotriva simbolului politic, al "șopîrlelor", pentru că asta înseamnă să-i răpești teatrului poezia și, eventual, chiar... politica lui". Cîți au însă tăria și înțelepciunea de-a o observa?!... * De ce insist asupra cărții despre (cu) Vlad Mugur? Istoria teatrului românesc e, încă, incompletă. Și nu-s speranțe ca vreun sinucigaș să se apuce s-o continue de-acolo de unde a lăsat-o Massoff (1945). Cărțile
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
magice și mitologice. În afară de folclorul național, L. Blaga a avut ca surse de inspirație mitologia universală și literatura cultă. La Blaga " Imaginea arborelui n-a fost aleasă numai pentru a simboliza Cosmosul, dar și pentru a exprima viața, tristețea, nemurirea, înțelepciunea" (Mircea Eliade); gorunul semnifică în mitologie "trecerea din realitatea timpului în eternitatea Universului prin sentimentul morții" (N. Balotă). Gorunul din poezia lui Blaga este un simbol sacru al condiției omului în Univers. Odă simplissimei flori Odă simplissimei flori face parte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vieții concrete), "aurie" și "ardoare" (reunirea între suflet și lume). Din cel de-al doilea plan al poemului, cel temporal, reținem: "nescrisele file" (eternul), "fericitele zile" (emoția eului liric), "an" (eul liric, viață ), "aureolă de sfânt" (imaginea rostului împlinit, maturitatea, înțelepciunea). Concretul și abstractul se asociază în conturarea ideii cunoașterii prin analogii. Îmbinând elementele moderne cu cele tradiționale, L. Blaga a alcătuit un poem cu versuri albe, rima pereche, ritm ascendent, inversări de topică "neluată în seamă", repetarea cuvântului "floare" în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mit (G. Călinescu), își află originalitatea absolută în oralitate (Vladimir Streinu), ambivalența dintre umor și dor (Ovidiu Bârlea), caracterul de spectacol al lumii povestitorului, funcția transformatoare a râsului (G. Munteanu); deplasarea spre psihologic în analiza personajelor (Pompiliu Constantinescu); depozitar de înțelepciune populară, mimează "idioțenia" în fața culturii oficiale, imaginează o lume paralelă cu cea oficială, "lumea pe dos" cu personajul anapoda, grotescul, parodierea limbajului, cult și a stilului "înalt" (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). În opera lui Creangă întâlnim dimensiunile unei lumi pre-homerice, dominată de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
popor (Petru Poantă). Infernul e un "grandios ospăț", Raiul e sărăcie lucie. Dănilă Prepeleac își bate joc de dracii hilari și proști. În povestea Ivan Turbincă, moartea își pierde măreția, devine o reprezentație veselă. Prostia lui Dănilă Prepeleac este o înțelepciune plină de voioșie. Amintiri din copilărie I. Creangă s-a născut într-un Humulești mistic, despărțit de Târgu-Neamț, de "Ozana cea frumos curgătoare". În acest spațiu al Amintirilor din copilărie se mișcă Nică, un "copil năzdrăvan", contemplând Ozana, dumbrăvile, clăcile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înțelege deosebirea dintre eternitate și universul efemer al oamenilor: "Dar piară oamenii cu toți,/ S-or naște iarăși oameni". Demiurgul îl refuză și-i oferă în loc alte ipostaze: a. verb creator: "Cere-mi cuvântul meu de-ntâi/ Să-ți dau înțelepciune?"; b. împărat: "Ți-aș da pământul în bucăți/ Să-i faci împărăție"; c. geniul militar: Îți dau catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pământu-n lung și marea-n larg". Moartea pentru Demiurg reprezintă un sacrificiu absurd. Drumul lui Hyperion
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mării", "Mie redă-mă!". Prin metrică, Odă (în metru antic) amintește de opera lui Horațiu. Glossă Glossa este o poezie gnomică (glossa "cuvânt care necesită explicații"), poezie care conține maxime, sentințe, sfaturi morale și cunoaște un proces de asimilare a înțelepciunii filosofice. Glossă e cea mai buddistă poezie a lui Eminescu (Amita Bhose), cuprinde zece strofe și dezvoltă o temă după care viața e un fluviu neîntrerupt. "Vreme trece, vreme vine", iar existența un fragment. Poezia e o cugetare filosofică, pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la rațiune, la judecata rece, reală, la atitudinea de obiectivare a vieții. Același îndemn echilibrat, aceeași atitudine pragmatică și în versurile următoare: "De te-atingi, să feri în lături,/ De hulesc, să taci din gură" și, ca urmare a unei înțelepciuni acumulate: "Tu rămâi la toate rece" (Strofa a noua). Dacă prima strofă (strofa-nucleu) sugera adevăruri universal-valabile: trecerea timpului, efemeritatea acestuia, meditația asupra vieții, toate sunt trecătoare, valorile morale, dominarea prin detașare superioară și rațiune, ultima strofă (strofa-temă) este scrisă în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
roman baladesc", "roman erotic", "roman polițist". În acest roman exegeții au identificat: mitul comuniunii om-natură, mitul mioritic, mitul marii călătorii, Erosul și Thanatosul, eterna alergare după un ideal, un sens al existenței. Vitoria străbate "drumul spre centru", deoarece " Drumul spre înțelepciune sau spre libertate este un drum spre centrul ființei tale, spre adevăr, din punct de vedere metafizic" (Mircea Eliade). După ce îndeplinește legea cultului sacru, Vitoria revine la puterea inițială. Pentru ea sunt valabile două categorii: "se cuvine" sau "nu se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tinerilor nu ținea de știința de carte, ci de călirea trupului pentru oaste. Caracterizarea lui Ștefan cel Mare În romanul-frescă Frații Jderi, Ștefan cel Mare a devenit un simbol, așa cum rezultă din cronici, documente, tradiție folclorică; e un exponent al înțelepciunii milenare a poporului, un exponent al epocii renascentiste care duce o politică înțeleaptă sprijinindu-se pe Jderi și Călimani; e un personaj clasic, abil, inteligent, conceput în aură romantică, înzestrat cu calități excepționale. Din rațiuni diplomatice se căsătorește cu Maria
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe Jderi și Călimani; e un personaj clasic, abil, inteligent, conceput în aură romantică, înzestrat cu calități excepționale. Din rațiuni diplomatice se căsătorește cu Maria de Mangop; are iscoade care-l informează despre intențiile dușmanilor. Având calități morale deosebite (patriotism, înțelepciune, demnitate, voință, curaj, geniu, strategie), gândește și acționează pentru cauza creștinătății. După victoria de la Vaslui, trimite scrisori tuturor crailor și domnilor, precizând: "i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cunoașterea unor rânduieli, sacrificiu în lupta de la Vaslui, unde moare alături de tatăl său. Numele lui Nicoară Jder a fost schimbat o dată cu călugărirea lui, în Nicodim , în urma unor întâmplări erotice (el și fratele Simion se îndrăgostiseră de Sofia). Nicodim își căuta înțelepciunea între cărțile sfinte. Avea o inteligență deosebită, cultură, sensibilitate, credință, era clarvăzător: "e scris că luptătorul pe cal alb s-o întâmpine și s-o lovească (Mehmet e fiara, n.n.), vărsându-i spurcăciunea sângelui". Nicodim este dascălul lui Ionuț: "nu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în ajutor lui Alecu Ruset, expunându-i sultanului necazurile beizadelei. Fin diplomat, rafinat în arta conversației, cu generozitatea și inteligența lui, abatele face o impresie deosebită la Constantinopol, pregătind terenul pentru solicitarea unor favoruri. Cunoscător al psihologiei umane, dovedind blândețe, înțelepciune, înțelegere superioară a vieții, Abatele de Marenne este conștient de superioritatea sa. Caracterizarea lui Alecu Ruset Personajul principal din romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă este beizadeaua Alecu Ruset, un intelectual melancolic, cufundat în meditații. El este fiul lui Antonie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Creanga de aur este un roman tradițional, un roman istoric, dar și o parabolă, cu elementele care țin de spațiul mitologic, de atmosfera de basm oriental. Fiind un roman mitic, această narațiune se referă la o ramură de vâsc simbolizând înțelepciunea unită cu forța (Al. Paleologu). Într-o zi, naratorul a primit un manuscris care relata o poveste de dragoste. Pentru a se iniția în tainele lumii, tânărul monah Kesarion Breb a fost trimis de preotul lui Zamolxe, în Egipt, la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
apa muntelui, o privire ascuțitoare și statornică, pătrunzând dincolo de suprafața lucrurilor". Portretul spiritual se conturează astfel: "putere și agerime în trup", "ascuțimea spiritului", "înfrânare", "treaz cu spiritul"; el citește "cu ușurință în oameni și în lucruri". Maturizat și plin de înțelepciune, după atâta învățătură și experiență de viață, Kesarion va deveni cel din urmă Decheneu. Fascinat de frumusețea Mariei, o va iubi doar cu privirea, va rezista tentației și se vor despărți, deoarece ea, împărăteasă fără soț, trebuia să meargă în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]