24,313 matches
-
discuție, transformând câteva dintre asumpțiile ei esențiale. Spre deosebire de Morgenthau, Walt susține că statele dezvoltă comportamente de aliniere sau balansare ca răspuns nu la dezechilibrul de putere din sistem, ci la dezechilibrele de amenințări cu care se confruntă. Aceste dezechilibre de amenințare apar îndeosebi când există un stat sau o coaliție de mai multe state care prezintă un grad foarte mare de periculozitate, constituind o sursă de amenințare pentru întregul sistem, pentru regulile după care el funcționează și pentru valorile pe care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din sistem, ci la dezechilibrele de amenințări cu care se confruntă. Aceste dezechilibre de amenințare apar îndeosebi când există un stat sau o coaliție de mai multe state care prezintă un grad foarte mare de periculozitate, constituind o sursă de amenințare pentru întregul sistem, pentru regulile după care el funcționează și pentru valorile pe care le promovează. Gradul de amenințare pe care un stat îl are în sistem reprezintă o sumă de elemente de capacitate militară ofensivă, poziție geografică (mai ales
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un stat sau o coaliție de mai multe state care prezintă un grad foarte mare de periculozitate, constituind o sursă de amenințare pentru întregul sistem, pentru regulile după care el funcționează și pentru valorile pe care le promovează. Gradul de amenințare pe care un stat îl are în sistem reprezintă o sumă de elemente de capacitate militară ofensivă, poziție geografică (mai ales sub aspectul proximității) și percepția altor actori din sistem asupra agresivității intențiilor sale. Așadar comportamentul de alianță al statelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de elemente de capacitate militară ofensivă, poziție geografică (mai ales sub aspectul proximității) și percepția altor actori din sistem asupra agresivității intențiilor sale. Așadar comportamentul de alianță al statelor în sistemul internațional este indus de necesitatea de a răspunde unei amenințări la adresa securității sale. Astfel, Walt preia definiția lui Morgenthau în ceea ce privește balansarea, operând însă o schimbare profundă referitor la aliniere. Conform lui Walt, alinierea reprezintă într-adevăr un comportament opus balansării, însă acesta este definit aproximativ ca o formă de capitulare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
momentul în care ulimul stat care balansează aduce puterea necesară pentru ca balanța să se echilibreze din nou. În al doilea caz, statele pot să aleagă să se alinieze statului revizionist. Acest tip de comportament, susține Walt, este indus tot de amenințarea pe care statul revizionist o prezintă pentru întregul sistem. În cazul alinierii însă, avem de-a face cu un schimb asimetric de capacități, în sensul că statele care se aliniază sunt de obicei mai slabe decât cele cărora li se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în sistemul internațional, comportamentul predominant (și firesc) al statelor este acela de a balansa amenințările. Problema principală pe care o ridică teoria lui Walt este una legată, de asemenea, de structura sistemului internațional. Această teorie oa în considerare comportamentele de alianță strict ale statelor care se confruntă cu o amenințare, nu și ale celor care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este acela de a balansa amenințările. Problema principală pe care o ridică teoria lui Walt este una legată, de asemenea, de structura sistemului internațional. Această teorie oa în considerare comportamentele de alianță strict ale statelor care se confruntă cu o amenințare, nu și ale celor care reprezintă amenințarea, la nivel sistemic, precum și a celor care nu sunt direct amenințate dar care totuși se aliază din diferite motive. Ca atare, comportamentul și alegerea de a se alia ale statelor revizioniste sunt trecute
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
principală pe care o ridică teoria lui Walt este una legată, de asemenea, de structura sistemului internațional. Această teorie oa în considerare comportamentele de alianță strict ale statelor care se confruntă cu o amenințare, nu și ale celor care reprezintă amenințarea, la nivel sistemic, precum și a celor care nu sunt direct amenințate dar care totuși se aliază din diferite motive. Ca atare, comportamentul și alegerea de a se alia ale statelor revizioniste sunt trecute cu vederea. Din acest punct de vedere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dar care totuși se aliază din diferite motive. Ca atare, comportamentul și alegerea de a se alia ale statelor revizioniste sunt trecute cu vederea. Din acest punct de vedere, teoria lui Walt ajută mai degrabă la explicarea comportamentului statelor în fața amenințărilor externe. A treia direcție teoretică de studiu al alianțelor este teoria balanței de interese, dezvoltată de Randall Schweller în Deadly Imbalances. Tripolarity and Hitler’s Strategy of World Conquest (1998). Această direcție este net diferită de predecesoarele sale, în sensul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în sistemul internațional. Mai mult decât atât, ea pornește de la premisa că în sistemul anarhic, statele urmăresc maximizarea atât a securității, cât și a puterii lor. Alegerile pe care statele le fac în ceea ce privește comportamentul lor de alinață sunt motivate de amenințările externe, dar și de interese particulare și dorințe de a acumula mai multă putere în sistem. Alianțele sunt construite pentru a maximiza și securitatea, dar și profitul (puterea). Astfel, cele două tipuri de comportamente de aliere corespund celor două mari
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care are la bază, în ultimă instanță, tocmai interesele statelor care se aliază, alături de o serie de alți factori determinanți, precum puterile lor relative, gradul de compatibilitate al intereselor lor, probabilitatea ca unul dintre ele să fie atacat, existența unei amenințări comune etc. Spre deosebire de Schweller însă, Snyder este mai degrabă interesat de procesul de formare și menținere efectivă a alianțelor, în care negocierea și diplomația joacă un rol central. Mai mult decât atât, acesta pune un accent deosebit pe tipologia alianțelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
alianțe: alianțe ofensive - sunt în principal alianțe cu scopuri revendicative, revizioniste; ele sunt foarte rare; un exemplu în acest sens este Pactul de Oțel germano-italian semnat în 1936; alianțe defensive - alianțe care se formează cu scopul de a preîntâmpina o amenințare externă comună; NATO este un exemplu de alianță defensivă constituită în 1949 împotriva Uniunii Sovietice. În cadrul acestui tip de alianțe se pot identifica și o serie de excepții, cum ar fi pactul de neutralitate sau pactul de non-agresiune. Acestea nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Alanticului, este un asemnea tip de alianță, având la bază o uniune de valori construită pe principiul securității colective; alianțe conjucturale (sau ad-hoc) -sunt alianțe ce se constituie punctual, având în vedere rezolvarea unei anumite probleme sau contracararea unei anumite amenințări externe, și care, în general, durează până la rezolvarea respectivei probleme sau dispariția amenințării comune; un exemplu este alianța SUA - Marea Britanie - URSS din timpul celui de-al doilea război mondial, care a luat sfârșit imediat după încheierea conflagrației. Acest tip de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
valori construită pe principiul securității colective; alianțe conjucturale (sau ad-hoc) -sunt alianțe ce se constituie punctual, având în vedere rezolvarea unei anumite probleme sau contracararea unei anumite amenințări externe, și care, în general, durează până la rezolvarea respectivei probleme sau dispariția amenințării comune; un exemplu este alianța SUA - Marea Britanie - URSS din timpul celui de-al doilea război mondial, care a luat sfârșit imediat după încheierea conflagrației. Acest tip de alianțe se realizează între state care, în mod normal, nu s-ar alia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
celui de-al doilea război mondial, care a luat sfârșit imediat după încheierea conflagrației. Acest tip de alianțe se realizează între state care, în mod normal, nu s-ar alia, dar care aleg să se alieze pentru a combate o amenințare externă comună; scopul lor este extrem de precis și punctual; Momentul în care se constituie alianța - din acest punct de vedere, distingem două mari tipuri de alianțe: alianțe formate în timp de pace; alianțe formate în timp de război. Din acest
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
punct de vedere, trebuie să ținem seama de faptul că alianțele nu se creează numai în timp de război, ci și preventiv, pe timp de pace, fie datorită unor afinități politice sau culturale mai adânci între aliați, fie datorită unor amenințări comune. Atenția deosebită ce trebuie acordată alianțelor este mai mult decât îndreptățită, având în vedere complexitatea acestui domeniu de cercetare, cu atât mai mult cu cât ele constituie unul dintre puținele (dar și cele mai folosite) mijloace de apărare a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
rezultatelor dorite este nevoie de încredere reciprocă, de convingerea că și ceilalți fac demersurile necesare pentru obținerea obiectivelor comune. Prin modul în care este definit, se observă că mecanismul descris mai sus se bazează pe o concepere tradițională a securității. Amenințarea la care se face referire directă este cea de ordin militar, iar obiectul fundamental de referință este statul, ca singurul actor ce are atributul suveranității. Suveranitatea statului este limitată doar de renunțarea la instrumentele violenței în purtarea relațiilor internaționale, folosirea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
că disputa dintre liberali și realiști a început de la problema raționalității mijloacelor de care dispune politicul. Apărută în urma primei conflagrații mondiale, la care s-a ajuns prin logica balanței de putere, securitatea colectivă a fost văzută ca soluție a reglementării amenințărilor internaționale. Pentru cei abia ieșiți din „Marele Război”, enormele pierderi produse de confruntare au depășit cu mult orice posibil câștig urmărit de participanți. Această constatare demonstrează cât se poate de elocvent, din punctul de vedere al liberalilor, faptul că războiul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
participanți, a legalității internaționale. Pentru ca securitatea colectivă să poată fi transpusă în practică, statele trebuie să accepte trei principii importante cu privire la modul de instituire a relațiilor între ele. Mai întâi, respingerea războiului implică faptul că statele trebuie să renunțe la amenințarea militară, schimbarea fiind posibilă doar prin mijloace pașnice. În al doilea rând, trebuie schimbată concepția cu privire la ceea ce reprezintă interesele naționale ale fiecărui stat. Funcționarea securității colective se fundamentează pe o definire, de către state, a propriilor interese ca întinzându-se asupra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
problemele delicate ale realității internaționale, Organizației ca întreg să nu i se permită implicarea. La nivel teoretic, este evident că abordarea securității colective se înscrie pe linia tradiției liberale. Prin acest model, obiectul de referință al securității este statul, iar amenințările cu care acesta se poate confrunta sunt de ordin militar. Instituția securității colective are ca scop final respectarea legalității internaționale. Optimismul liberal este vizibil mai cu seamă în încrederea față de beneficiile reciproce aduse de cooperare, iar dimensiunea normativă - în respingerea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Iugoslavie, în urma eșecului Națiunilor Unite. În ciuda lipsurilor cunoscute, statele continuă să participe în formule ale securității colective - ONU are azi mai mult de 190 de membri. Locul securității colective în economia generală a răspunsurilor dezvoltate de state pentru a răspunde amenințărilor cu care se confruntă poate fi mai bine înțeles prin particularitățile sale. Spre deosebire de balanța de putere, este o instituție ce poate cuprinde întregul sistem internațional, iar mecanismele sale nu se erodează, cel puțin teoretic, în timp. Mai trebuie notată și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
definiția, pentru ca un regim în acest domeniu să se poată dezvolta, este nevoie ca: două sau mai multe state să constate că securitatea fiecăruia dintre ele depinde de atitudinea celuilalt/celorlalți; recunoașterea mutuală a nevoii de trăi la adăpost de amenințări; reglementarea în comun a unor măsuri de natură să îmbunătățească securitatea fiecărui actor. Motivațiile de participare ale fiecărui stat sunt egoiste, dar mijloacele implicate pentru atingerea obiectivului comun presupun o mare doză de cooperare cu celelalte părți. Logica pe care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe care se construiesc regimurile implică o mare doză de raționalitate presupusă a actorilor - se caută cele mai simple și corecte soluții la depășirea unor probleme evidente, cum sunt cele legate de proiectarea propriei supraviețuiri. În principiu, cele mai grave amenințări la adresa securității vin din partea unui alt stat / grup de state. În momentul în care, într-un mediu anarhic și competitiv, precum cel internațional, două sau mai multe state hotărăsc să lucreze împreună pentru diminuarea amenințărilor reciproce, stabilind un regim în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
În principiu, cele mai grave amenințări la adresa securității vin din partea unui alt stat / grup de state. În momentul în care, într-un mediu anarhic și competitiv, precum cel internațional, două sau mai multe state hotărăsc să lucreze împreună pentru diminuarea amenințărilor reciproce, stabilind un regim în domeniu, unul dintre efectele cele mai importante este îmbunătățirea dilemei securității. În practică, această constatare se susține prin faptul că aproape toate regimurile de securitate cunoscute sunt instituite prin controlarea reciprocă a instrumentului militar. Dezarmarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este o organizație mult lărgită, angajamentele luate atunci au rămas în vigoare. Pentru ca obiectivele unui regim de securitate să poată fi transpuse în practică, este nevoie nu numai de exprimarea intenției, ci și de stabilirea mecanismelor care să determine micșorarea amenințării resimțite și a neîncrederii reciproce. Într-un tratat de dezarmare, de exemplu, vor trebui negociate paritățile pe diferite categorii de arme și personal care vor fi păstrate de fiecare actor, intervalele de timp în care se va ajunge la nivelurile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]