8,683 matches
-
Universitatea din Cernăuți, după care au urmat diverse specializări la Berlin, Stockholm, Lund, Uppsala, Göteborg etc. Din 1948, a fost cercetător la Institutul de Celuloză și Hârtie din București iar apoi la Institutul de Biologie. Doctor în științe naturale, specialitatea biologie, hidrobiologie și stuficultură, a fost, din 1967, șef de secție la Institutul de Biologie „Traian Săvulescu” din București. Cercetări asupra rotiferelor, gastrotrichiilor și tardigradelor, grupe de animale din microfauna bentosului și planctonului. Studii asupra Deltei Dunării. Contribuții la studiul nutriției
Ludovic Iosif Urban Rudescu () [Corola-website/Science/307162_a_308491]
-
Göteborg etc. Din 1948, a fost cercetător la Institutul de Celuloză și Hârtie din București iar apoi la Institutul de Biologie. Doctor în științe naturale, specialitatea biologie, hidrobiologie și stuficultură, a fost, din 1967, șef de secție la Institutul de Biologie „Traian Săvulescu” din București. Cercetări asupra rotiferelor, gastrotrichiilor și tardigradelor, grupe de animale din microfauna bentosului și planctonului. Studii asupra Deltei Dunării. Contribuții la studiul nutriției minerale a plantelor, al rezistenței lor la ger și la secetă. A colaborat cu
Ludovic Iosif Urban Rudescu () [Corola-website/Science/307162_a_308491]
-
din postul de la catedra de anatomie (după octombrie 1940), iar familia sa a fost deportată. În 1945 s-a stabilit la Timișoara, unde s-a numărat printre fondatorii Institutului de medicină local, a predat histologia (1945-1946), anatomia patologică (1946-1957) și biologia medicală (1957-1974) În 1951 a organizat și condus primul colectiv de cercetări medicale din Timișoara, in cadrul Academiei Române, iar în anul 1952, împreună cu profesorul Gheorghe Lupașcu, a organizat Baza de Cercetări științifice a Academiei Române în Timișoara , al cărei director a
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
ea a fost transformată în Centrul de Embriologie Normală și Patologică. În 1952 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Menkes a efectuat cercetări în domeniul morfologiei și al embriologiei și teratologiei experimentale, în ontogeneza embrionului -(Cercetări de embriologie experimentală, Biologie medicală, Probleme de morfopatologie , Anatomia topografică a embrionului uman). A scris un „Curs biologie generală.” Cercetările sale, în mare parte efectuate pe embrion de găină, s-au centrat ,între altele, pe biologia heterogrefelor embrionare, determinismul cauzal al formării organelor axiale
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
fost ales membru corespondent al Academiei Române. Menkes a efectuat cercetări în domeniul morfologiei și al embriologiei și teratologiei experimentale, în ontogeneza embrionului -(Cercetări de embriologie experimentală, Biologie medicală, Probleme de morfopatologie , Anatomia topografică a embrionului uman). A scris un „Curs biologie generală.” Cercetările sale, în mare parte efectuate pe embrion de găină, s-au centrat ,între altele, pe biologia heterogrefelor embrionare, determinismul cauzal al formării organelor axiale (somitogeneză), reproducerea experimentală a malformațiilor sistemului nervos central,cordului și membrelor. Menkes a fost
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
experimentale, în ontogeneza embrionului -(Cercetări de embriologie experimentală, Biologie medicală, Probleme de morfopatologie , Anatomia topografică a embrionului uman). A scris un „Curs biologie generală.” Cercetările sale, în mare parte efectuate pe embrion de găină, s-au centrat ,între altele, pe biologia heterogrefelor embrionare, determinismul cauzal al formării organelor axiale (somitogeneză), reproducerea experimentală a malformațiilor sistemului nervos central,cordului și membrelor. Menkes a fost, de asemenea, autorul unor cercetări originale și de pionierat în domeniul rolului morții celulare în morfogeneza normală și
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
redacție al revistei de referate Excerpta Medica din Olanda, în 1970-1975 membru in consiliul de conducere al Institutului de Embriologie din Utrecht în Olanda, membru activ al Societății Europene de Teratologie, al Societății Europene de Embriologie, al Societății Internaționale de Biologia Dezvoltării. Între anii 1954-1963 a fost redactor responsabil al seriei de Științe Medicale a revistei „Studii și cercetări științifice”, editată de filiala Timișoara a Academiei Române. În perioada 1964-1973 a fost redactor-șef adjunct al revistei „Revue Roumaine d’Embryologie et
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
volumul "Un genetician privește lumea" a fost inclus în "Antologie de filosofie românească" (Ed. Minerva, 1988). Constantin Maximilian a fost membru în colegiile de redacție ale revistelor: Constantin Maximilian a fost membru al mai multor societăți internaționale de genetică și biologie umană din Europa și Statele Unite: El a participat cu rapoarte și lucrări la mai multe congrese naționale, a fost unul din organizatorii tuturor manifestărilor științifice naționale consacrate geneticii din ultimele decenii și internaționale: Haga (1964), Brno (1964), Roma (1966), Berlin
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
fost conform propriei mărturisiri: 1) Analiza matematică, teoria măsurii, topologia. 2) Informatica teoretică (Theoretical Computer Science). 3) Lingvistica matematică și gramatici dependente de context. 4) Teoria literaturii și poetică. 5) Semiotică. 6) Antropologie culturală. 7) Istoria și filosofia științei. 8) Biologie. La toate acestea se adaugă preocuparea sa constantă și declarată pentru educație, pe toate etapele vieții ființei umane. Profesorul Solomon Marcus este autor a numeroase studii interdisciplinare, de cărți ce privesc utilizarea matematicii în lingvistică, în analiza teatrală, în științele
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
Nicolae Densusianu, ori la instituții ca Institutul Central de Chimie din București. Cu ocazia Ediției a XIV-a a Concursului de chimie organică „George Ostrogovich”, din 17.05.2008, Societatea de Chimie din România i-a oferit Facultății de Chimie, Biologie și Geografie a Universității de Vest din Timișoara "Medalia „Constantin I. Istrati”" pentru merite deosebite în formarea de tinerilor chimiști. În Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) nr. 41 din 1924, editura Ramuri, Craiova, la pagina 143 apărea următorul necrolog: Un
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
Între 1951 și 1964, pr. Mihai C. Băcescu, elev al lui Grigore Antipa, cunoaște o perioadă mai dificilă cu "organele de Partid și de Stat", iar instituția este condusă de administratori și, pe planul științific, de profesori de la Facultatea de Biologie a Universității din București : Bernard Schnapp (1951 - 1955), Prof. Dr. Doc. Alexandru Grosu (1955 - 1957), Prof. Dr. Doc. Mihai Ionescu (1957 - 1959), Prof. Dr. Petre Raicu (1959 - 1961) și Prof. Dr. Mircea Ionescu-Varo (1961 - 1964). În 1953, în amfiteatrul Muzeului începe ciclul
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
și stabilitate a sistemului- societatea se bazează pe o discriminarea de gen fundamentală dar care este funcțională. Feminismul atacă această imagine „normală” a subordonării și oprimării femeii în familia patriarhală. Analizele realizate dintr-o perspectivă sensibilă la gen arată că biologia distinctă a femeilor (nașterea și creșterea copiilor) le face într-adevăr diferite pe femei dar că în plan social această realitate este modificată prin intermediul schemelor și rolurilor de gen într-o caracteristică limitativă funcțional pentru femei (pentru a legitima „asecendentul
Familie () [Corola-website/Science/308591_a_309920]
-
în adaptabilitatea la mediu a anumitor organisme, sunt transmise mai departe și schimbă biologic acele organisme. Cu cat o cultură a fost influențată de mai multe memeuri și complexe de memeuri, cu atât este mai complexă, asemănătoare cu situația din biologie a genelor. Daniel C. Dennet propune o ierarhizare a selecției memelor. Primul pas ar fi "selecția naturală a memelor", în acest caz muzicale, exemplificând printr-o situație în care un strămoș al oamenilor a început să bată pentru prima oara
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
cu acești paraziți, " A. cerana" s-a expus cu mai mare precauție decât "A. mellifera", și și-a dezvoltat un mecanism eficient de apărare împotriva "Varroa", împiedicând acarianul să devasteze coloniile. În afara acestui comportament de apărare împotriva Varroa, comportamentul și biologia acestei specii de albine (cel puțin în sălbăticie) sunt similare cu cele ale albinei melifere, "Apis mellifera". (clasificare după Engel, 1999).
Apis cerana () [Corola-website/Science/308779_a_310108]
-
găsit ioni de magneziu, sodiu, potasiu și clorura; nivelul total de salinitate este modest. Nivelul ionului clorura este scăzut, si astfel anioni prezenți nu au fost identificați de la început. pH-ul și salinitatea sunt neproblematice din punct de vedere al biologiei. Analiza TEGA a primului eșantion de sol a indicat prezenta apei și a dioxidului de carbon eliberate în ultima fază a ciclului de încălzire (cea mai înaltă temperatura, 1000 °C). La 1 august 2008, Aviation Week a relatat că „"NAȘĂ
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
fenomene cu grad variabil de complexitate. Analiza structurilor și funcțiilor duce de multe ori la prognoze realiste privind comportamentul sistemic. Conceptul de teoria sistemelor, sau teoria sistemică, este utilizat în diferite discipline științifice, precum informatică, fizică, electrotehnică, pedagogie, chimie, geografie, biologie, logică, matematică, fiziologie, sociologie, psihologie, etnologie, semiotică, filologie și desigur filozofie. Teoria aceasta nu este încă o disciplină de sine stătătoare, ci doar un cadru cu multe ramificații și heterogen pentru un discurs interdisciplinar, care are sistemul drept concept de
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
a absolvit cu mențiune Institutul Agricol din Chișinău, timp după care a activat în aceiași instituție până în 1958 în calitate de asistent, apoi conferențiar universitar. Concomitent cu activitatea didactică, pe parcursul acelor ani a reușit să acumuleze un vast material experimental în domeniul biologiei formogenezei culturilor de câmp, ce a servit ca bază pentru teza de doctorat în agricultură susținută cu succes în anul 1954. Rezultatele științifice, înalt apreciate de comunitatea științifică, calitățile manageriale au avut un rol decisiv pentru adoptarea hotărârii conducerii republicii
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
numai în republică, dar și peste hotare. Activitatea fructuoasă în cercetare, performanțele manageriale au servit reper pentru a fi numit la vârsta de numai 35 ani în funcția de Ministru al Agriculturii Republicii Moldova (1961-1962). Erudiția vastă în domeniile agriculturii și biologiei i-a permis să se realizeze ulterior și ca director al Institutului de Pedologie și Agrochimie „N. Dimo” (1963-1967) și a Institutului de Fiziologie și Biochimie a Plantelor al AȘM (1970-1978). În acea perioadă elaborează teza de doctor habilitat pe
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
începe activitatea didactică la Institutul Pedagogic "Ion Creangă". Devine membru PCUS 1952, 28 martie - E ales membru al Consiliului Științific al Institutului Pedagogic. 1952-1955 Studii postuniversitare prin doctorat la Institutul Pedagogic din Chișinău. 1953, 23 august - Asistent la Catedra de Biologie. 1955, 20 august - Decan al Facultății de Educație Fizică. 1955, 14 septembrie - Lector superior la Catedra de Anatomie și Fiziologie a Omului. 1957, 23 ianuarie -Susține teza de doctor în științe biologice la Moscova. 1957, 12 iulie - Este ales în funcție de
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
conferențiar. 1960, septembrie - Decan al Facultății de Educație Fizică la Universitatea de Stat din Moldova. 1964, 17 noiembrie - Este transferat de la Catedra de Anatomie și Fiziologie a Omului (Facultatea de Educație Fizică) la Catedra de Fiziologie și Animalelor (Facultatea de Biologie și Pedologie). 1964 - E numit prorector pentru studii. 1967, 9 mai - E numit prorector pentru știință. 1968, 15 iulie - Este ales șef al Catedrei de Fiziologie a Animalelor. 1971, 1 octombrie - I s-a conferit titlul de doctor-habilitat în biologie
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
Biologie și Pedologie). 1964 - E numit prorector pentru studii. 1967, 9 mai - E numit prorector pentru știință. 1968, 15 iulie - Este ales șef al Catedrei de Fiziologie a Animalelor. 1971, 1 octombrie - I s-a conferit titlul de doctor-habilitat în biologie. 1972, 21 iunie - Devine profesor universitar. 1972, 27 decembrie - Membru-corespondent al ASM. 1974-1992 - Rector al Universității de Stat din Moldova. 1976 - I se conferă titlul - Om Emerit al Științei. 1984 - Membru titular al ASM, academician. 1992, 23 aprilie - Este numit
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
Științe și Arte. 2000 - I s-a conferit titlul de Doctor Honiris Cauza de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, 2001 - I s-a conferit titlul de Doctor Honiris Cauza a Institutului Național de Economie și Drept. 2002- prezent - Profesor universitar, Catedra Biologie Umană și animală,USM. 2003 - I s-a conferit titluul de Membru al Senatului UUSM cu drept de viager. 2005-prezent - Director al Consiliului Consultativ de Expertiză al AȘM. Sursa: Cozma, Valeriu. Academicianul Boris Melnic: Tainele științei despre om. / Valeriu Cozma
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
Drojdia a fost folosită în coacere și fermentare, de mii de ani. Este folosită ca organism model în biologia modernă a celulei și este printre cele mai cercetate organisme eucariote. În ultima vreme s-a constatat că drojdia poate fi folosită pentru a genera energie electrică și că poate produce etanol. Au fost cercetate până în prezent peste 1.500
Drojdie () [Corola-website/Science/307763_a_309092]
-
nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul, dragostea nu va pieri niciodată (). În Vechiul Testament avem diferite cuvinte pentru a descrie dragostea: Ca și în Vechiul Testament, în Noul Testament există diferite cuvinte pentru dragoste: În biologie sau psihologie termenul „iubire” nu este clar definit, tocmai datorită complexității acestui sentiment emoțional. Până în prezent din punct de vedere științific s-a ajuns la rezultatele următoare: Astfel se poate vorbi de fenomene neuroendocrine sub coordonarea diencefalului, luând naștere în
Dragoste () [Corola-website/Science/306595_a_307924]
-
Fitopatologia, sau patologia vegetală, este o ramură a biologiei care studiază factorii primari, atât biotici cât și abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor și al metodele de prevenire și combatere a acestora. Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante, și anume: Fitopatologia se împarte în
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]