8,130 matches
-
Art Nouveaului. În Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, Carl Schorske analizează importanța pe care a avut-o descoperirea culturii preclasice grecești și a artei miceniene pentru secesionismul vienez și în special pentru Gustav Klimt. Există cel puțin proiectul unui revival bizantin în arta decorativă românească influențată de Art Nouveau, proiect ilustrat cum am văzut, la nivel teoretic de critici precum L. Bachelin, Tzigara Samurcaș, Sextil Pușcariu, dar și de artiști precum Apcar Baltazar, Ștefan Popescu etc. la care se raliază ulterior
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
am văzut, la nivel teoretic de critici precum L. Bachelin, Tzigara Samurcaș, Sextil Pușcariu, dar și de artiști precum Apcar Baltazar, Ștefan Popescu etc. la care se raliază ulterior și alți artiști, iar un rol esențial în edificarea acestui revival bizantin l-a jucat casa regală, prin intermediul reginei Maria. Poziția unor istorici de artă precum Ioana Vlasiu sau Adriana Șotropa cu privire la revivalul neobizantin în artele plastice este una rezervată, însă proiectul ca atare a beneficiat de un serios argument teoretic și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contextul literar și de istorie a ideilor privitor la neobizatinism și felul în care acest context este modelat de o sensibilitate decadentă a succesivelor generații simbolisto-decadente. Cazul reginei Maria se cuvine a fi recitit în acest context în care moștenirea bizantină se dorește reinvestită simbolic și politic, iar regina își va construi la Balcic o reședință de vară care corespunde unei sensibilități care întreține simbioza între Art Nouveau, cultura bizatină și cea orientală cu stilisticile aferente. Adriana Șotropa situează limitativ revival-ul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Adriana Șotropa situează limitativ revival-ul neobizantin în proximitatea interesului pe care i-l acordă prințesa Maria. "Heteroclit, neobizantinismul românesc a avut un ecou limitat, perceptibil mai ales în jurul figurii prințesei Maria. De la operele care preiau doar câteva detalii din repertoriul bizantin până la un program estetic precum cel propus de Apcar Baltazar era cale lungă"189. Interesul pe care casa regală îl arăta artei și culturii bizantine venea pe două filiere. Această cultură exotică era revendicată ca dimensiune a unui orientalism care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai ales în jurul figurii prințesei Maria. De la operele care preiau doar câteva detalii din repertoriul bizantin până la un program estetic precum cel propus de Apcar Baltazar era cale lungă"189. Interesul pe care casa regală îl arăta artei și culturii bizantine venea pe două filiere. Această cultură exotică era revendicată ca dimensiune a unui orientalism care devenea o modă la finele secolului XIX după ce romantismul suscitase atenția pentru Orient. Pe de altă parte, familia regală descoperea dimensiunea culturii și civilizației bizantine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bizantine venea pe două filiere. Această cultură exotică era revendicată ca dimensiune a unui orientalism care devenea o modă la finele secolului XIX după ce romantismul suscitase atenția pentru Orient. Pe de altă parte, familia regală descoperea dimensiunea culturii și civilizației bizantine ca tradiție în România, unde aceasta oferea mărci definitorii, de la arhitectura și pictura murală a mânăstirilor, la arta populară. Membrii familiei regale, cu precădere regina Elisabeta, pseudonim, Carmen Sylva, și regina Maria, au promovat românitatea cu program așa cum remarca și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adevărat șocant e că regii Carol I și Elisabeta, continuați în intenții și în tenacitate de Maria, și-au făcut din instituționalizarea unei imagini a României luminate un fapt de identitate"190. Prima filieră a manifestării unei afinități cu arta bizantină reiese uneori și din evenimentul monden. La Carnavalul cu "caracter cultural" la care au luat parte regele, regina și principesa Marioara, carnaval desfășurat în saloanele ambasadei engleze unde amfitrion a fost chiar Sir Herbert Deerling, ministrul Angliei, regina apare în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din evenimentul monden. La Carnavalul cu "caracter cultural" la care au luat parte regele, regina și principesa Marioara, carnaval desfășurat în saloanele ambasadei engleze unde amfitrion a fost chiar Sir Herbert Deerling, ministrul Angliei, regina apare în veșmintele unei împărătese bizantine. Articolul intitulat "Carnavalul", redactat probabil de un cronicar monden care-și păstrează anonimatul, este însoțit de reproducerile câtorva fotografii ale cabinetului de fotografie "Foto Julietta". Textul însoțitor este elocvent pentru o viziune înnobilată asupra culturii bizantine pe care casa regală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în veșmintele unei împărătese bizantine. Articolul intitulat "Carnavalul", redactat probabil de un cronicar monden care-și păstrează anonimatul, este însoțit de reproducerile câtorva fotografii ale cabinetului de fotografie "Foto Julietta". Textul însoțitor este elocvent pentru o viziune înnobilată asupra culturii bizantine pe care casa regală și-o apropie: "Ca o caracterizare a acestor vremuri de bizantinism, a făcut frumoasă impresie apariția reginei în costumul unei împărătese bizantine, în vreme ce principesa, generație moștenitoare pe țărmurile Bosforului, s-a arătat în fermecătorul costum de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de fotografie "Foto Julietta". Textul însoțitor este elocvent pentru o viziune înnobilată asupra culturii bizantine pe care casa regală și-o apropie: "Ca o caracterizare a acestor vremuri de bizantinism, a făcut frumoasă impresie apariția reginei în costumul unei împărătese bizantine, în vreme ce principesa, generație moștenitoare pe țărmurile Bosforului, s-a arătat în fermecătorul costum de odaliscă"191. Ambele costumații se regăsesc tematizate pe o scară largă în pictura românească de la romantism la simbolism, de la Theodor Aman la Theodor Pallady. Portul popular
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
venețiene sau plângând soarta cadânelor, atât de oropsite pe vremuri, când nu le puteau zări curtezanii celui de-al doilea imperiu"192. Artur Garguromin Verona realiza cu ocazia primei expoziții a Tinerimii artistice un portret ale prințesei Maria ca împărăteasă bizantină, iar o serie întreagă de fotografii în aceeași ținută regală de împărăteasă bizantină evocă puternica afinitate cu cultura bizantină a acestei personalități remarcabile. Stilul neobizantin își găsește locul cel mai potrivit în lăcașele de cult, însă abordarea instituie o diferență
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puteau zări curtezanii celui de-al doilea imperiu"192. Artur Garguromin Verona realiza cu ocazia primei expoziții a Tinerimii artistice un portret ale prințesei Maria ca împărăteasă bizantină, iar o serie întreagă de fotografii în aceeași ținută regală de împărăteasă bizantină evocă puternica afinitate cu cultura bizantină a acestei personalități remarcabile. Stilul neobizantin își găsește locul cel mai potrivit în lăcașele de cult, însă abordarea instituie o diferență sensibilă la artiștii unei noi generații, precum G.D. Mirea. Criticul semnat cu inițiala
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
doilea imperiu"192. Artur Garguromin Verona realiza cu ocazia primei expoziții a Tinerimii artistice un portret ale prințesei Maria ca împărăteasă bizantină, iar o serie întreagă de fotografii în aceeași ținută regală de împărăteasă bizantină evocă puternica afinitate cu cultura bizantină a acestei personalități remarcabile. Stilul neobizantin își găsește locul cel mai potrivit în lăcașele de cult, însă abordarea instituie o diferență sensibilă la artiștii unei noi generații, precum G.D. Mirea. Criticul semnat cu inițiala V. remarcă la G.D. Mirea influența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Criticul semnat cu inițiala V. remarcă la G.D. Mirea influența stilului bizantin, influență prinsă într-o formulă de sinteză cu arta plastică modernă, pe care elevul lui Carolus-Duran o realiza în decorațiunile Catedralei Ortodoxe din Constanța. Aprecierea cu privire la abordarea stilului bizantin este dublată de sublinierea rafinamentului acestei arte disociată precaut, în spirit igienist, de "decadența" ei. "D-l Mirea este și cel dintâi dintre pictorii noștri din generațiunea prezentă care a încercat să adopte stilul arhaic byzantin la starea de progres
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cărei caracter mulți și-l închipuiesc la noi că ar consta în barbariile și imperfecțiunile decadenței ei"193. Sculptorii casei regale, Fritz Storck și Oscar Spaethe au marcat această afinitate pe care cele două regine au avut-o cu cultura bizantină în opere menite să o sublinieze. În articolul său " La présence à l'étranger de l'art roumain au premier quart du XXe siècle II"194, Ruxandra Juvara-Minea remarca trecerea de care operele acestora, Bustul reginei (Carmen Sylva) de Spaethe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolist, Severin, cenaclu pus deja într-o bună tradiție secesionistă, sub patronajul prințesei Elisabeta și a prințului moștenitor Carol, un colț al sălii este amenajat à l'orientale cu contribuția majoră a Elenei Bednarik, decorat cu "perne ornate cu motive bizantine și executate în tehnica batik (...) iar de jur-împrejur se vedeau plante în ghivece ornate și ele cu motive bizantine, în metaloplastie"195. Dincolo de interesul pe care casa regală îl arată artei bizantine, ea devine un element important pentru dezvoltarea artelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un colț al sălii este amenajat à l'orientale cu contribuția majoră a Elenei Bednarik, decorat cu "perne ornate cu motive bizantine și executate în tehnica batik (...) iar de jur-împrejur se vedeau plante în ghivece ornate și ele cu motive bizantine, în metaloplastie"195. Dincolo de interesul pe care casa regală îl arată artei bizantine, ea devine un element important pentru dezvoltarea artelor decorative în România. Cum am văzut, Apcar Baltazar descifra două direcții esențiale în dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Elenei Bednarik, decorat cu "perne ornate cu motive bizantine și executate în tehnica batik (...) iar de jur-împrejur se vedeau plante în ghivece ornate și ele cu motive bizantine, în metaloplastie"195. Dincolo de interesul pe care casa regală îl arată artei bizantine, ea devine un element important pentru dezvoltarea artelor decorative în România. Cum am văzut, Apcar Baltazar descifra două direcții esențiale în dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și criticul francez Eugene Grasset
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
am văzut, Apcar Baltazar descifra două direcții esențiale în dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și criticul francez Eugene Grasset, într-unul dintre puținele articole scrise despre arta decorativă românească, situa arta bizantină printre constituenții esențiali ai unei școli românești de arte aplicate: Se va remarca imediat un caracter special datorat acestei influențe a Artei naționale românești de care am vorbit mai sus. Formulele acestor ornamente par să provină din Arta bizantină. Lucru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arta bizantină printre constituenții esențiali ai unei școli românești de arte aplicate: Se va remarca imediat un caracter special datorat acestei influențe a Artei naționale românești de care am vorbit mai sus. Formulele acestor ornamente par să provină din Arta bizantină. Lucru curios, după o lungă eclipsă, aceste decoruri tradiționale au fost conservate, cine ar fi crezut? ... pe ouăle de Paști!"196. Oscar Spaethe realiza în spiritul revival-ului bizantin două lucrări, Fiat lux (1903) și Sfântă bizantină (1904). Ambele lucrări par
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să provină din Arta bizantină. Lucru curios, după o lungă eclipsă, aceste decoruri tradiționale au fost conservate, cine ar fi crezut? ... pe ouăle de Paști!"196. Oscar Spaethe realiza în spiritul revival-ului bizantin două lucrări, Fiat lux (1903) și Sfântă bizantină (1904). Ambele lucrări par să fie rezultatul unor comenzi directe din partea reginei Maria, și implicit, este recuperabil din realizarea lor o sensibilitate care corespunde atât artistului cât și comanditarului. Figura longilină a unei adolescente care ține cu ambele mâini deasupra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Statueta reprezintă exemplar aliajul secesionist, nu lipsit de ambiguitate, al unei grații spiritualizate a liniilor, ambiguitate marcată în acest caz de amestecul unei senzualități difuze, într-o notă ușor morbidă, cu atitudinea pioasă, spiritualizată, de reculegere a gesticulației hieratic-ceremoniale. Sfânta bizantină, a cărei variantă în bronz nu i se cunoaște locația actuală, prezintă o variantă în marmură care omologhează denominația printr-un element decorativist vestimentar de origine bizantină: o friză de cruci circumscrise unor cercuri. Ideea de spiritualitate reprezintă numitorul comun
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
notă ușor morbidă, cu atitudinea pioasă, spiritualizată, de reculegere a gesticulației hieratic-ceremoniale. Sfânta bizantină, a cărei variantă în bronz nu i se cunoaște locația actuală, prezintă o variantă în marmură care omologhează denominația printr-un element decorativist vestimentar de origine bizantină: o friză de cruci circumscrise unor cercuri. Ideea de spiritualitate reprezintă numitorul comun al acestor două opere și nota care le circumscrie unei sensibilități simboliste unde religiosul este reinvestit estetic ca mistică difuză. În articolul "Din operile sculptorului Storck", publicat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
circumscrie unei sensibilități simboliste unde religiosul este reinvestit estetic ca mistică difuză. În articolul "Din operile sculptorului Storck", publicat în martie 1908 în Viața Românească, Tzigara-Samurcaș remarca sarcofagul de bronz expus de Storck în rotonda Ateneului Român. Criticul sesiza influențe bizantine în câteva cazuri de monumente funerare concepute pentru familiile boierești. "În primul rând se impun capelele născocite într-un stil particular, cu reminiscențe bizantine de către d. Mincu, precum și acele ale talentatului arhitect Clavel"197. În ceea ce privește statuile celor patru evangheliști destinate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Românească, Tzigara-Samurcaș remarca sarcofagul de bronz expus de Storck în rotonda Ateneului Român. Criticul sesiza influențe bizantine în câteva cazuri de monumente funerare concepute pentru familiile boierești. "În primul rând se impun capelele născocite într-un stil particular, cu reminiscențe bizantine de către d. Mincu, precum și acele ale talentatului arhitect Clavel"197. În ceea ce privește statuile celor patru evangheliști destinate capelei lui Evloghie Gheorghief din cimitirul Bellu și sarcofagul comandat de Elisabeta Alexandrescu destinat plațului familiei din cimitirul Sineasca din Craiova, Tzigara-Samurcaș sublinia noutatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]