9,571 matches
-
timp. Astfel, în 1992, a fost înființată la Rădăuți Fabrica de bere de casă Buturuga. Fabrica Bucovina-tex a fost înființată în anul 1975, dar în prezent nu mai funcționează. În secolul al XIX-lea funcționau la Rădăuți două fabrici de cărămizi și anume cea a lui Leontievici David și cărămidăria-furnal construită de Engster Philip. Fiind o localitate importantă și cu un potențial economic ridicat, mai multe instituții de credit cu capital străin și-au deschis sucursale și agenții la Rădăuți. Printre
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
și s-au călugărit după ce căpitanul s-a lăsat de haiducie, în anul 1818. Acest fapt este confirmat și de folclorul local, schitul fiind cunoscut ca Schitul Haiducilor. Din punct de vederea arhitectonic, mânăstirea se caracterizează printr-o construcție de cărămidă, ziduri groase de 70 cm, în formă de navă. Este compartimentată în altar, naos și pronaos. Catapeteasma este din zid. Naosul este delimitat de pronaos printr-un zid de cărămidă care are pe mijloc o deschidere cât o ușă și
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
de vederea arhitectonic, mânăstirea se caracterizează printr-o construcție de cărămidă, ziduri groase de 70 cm, în formă de navă. Este compartimentată în altar, naos și pronaos. Catapeteasma este din zid. Naosul este delimitat de pronaos printr-un zid de cărămidă care are pe mijloc o deschidere cât o ușă și două deschideri laterale mici. Pictura a fost realizată între anii 1810-1812, este lucrată într-o tehnică combinată de frescă și tempera, ilustrând tehnica ortodoxă. La portretele ctitorilor, ca și la
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
pune piatra de temelie a Palatului Culturii (Teatrul), care va fi ridicat după planul arhitectului Grigore Cerchez. Până în 1911 apar Fabrica de gheață, Fabrica de tuburi din ciment, trei Fabrici de săpun, o Fabrică de lumânări și două Fabrici de cărămizi. În 1911, începe maxima dezvoltare a Severinului, care ține până în anul 1915, perioadă în care "comuna" Turnu-Severin este electrificată, pavată, alimentată cu apă la standarde europene și canalizată. Tot în 1911 se fac demersuri pentru introducerea iluminatului electric, având în
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
înflorire, sub aspect economic și demografic. Instituțiile de credit investesc sume importante în dezvoltarea industriei locale, la trecerea în secolul XX aici există numeroase întreprinderi: două fabrici de spirt, o turnătorie de fier, o fabrică de chibrituri, o fabrică de cărămizi, o fabrică de gaz, o fabrică de lanțuri, o fabrică de pălării, o fabrică de ciocolată. Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată, prin Tisa și Dunăre, la sistemul fluvial al Europei Centrale, iar căile ferate facilitau comunicarea cu importante orașe
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
a construit spitalul comunal (1896-1897), s-a înființat oficiul telegrafic (1872), s-a dezvoltat puternic depozitul de armăsari (1893), s-a creat o puternică secție de jandarmi (1895), s-a înființat Ocolul Silvic (1898), s-au construit numeroase case de cărămidă, prăvălii, hoteluri, școli, farmacii, chiar și un cinematograf. Toate acestea îndreptățeau pe fruntașii comunei Slobozia să înainteze, în ziua de 1 martie 1909, ministrului Lucrărilor Publice un memoriu prin care solicitau construirea unui pod de fier peste râul Ialomița și
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
fiind oficiată de PS Dr. Damaschin Coravu, episcopul Sloboziei și Călărașilor. Cu acest prilej, hramului "Sf. Ierarh Nicolae" i s-a adăugat și hramul "Buna Vestire". Ctitorie a Smarandei Doicescu, sfințită la 15 august 1863. Este construită din yidărie de cărămidă și învelitoare de tablă, cu pardoseală și catapeteasmă din lemn. Originalitatea arhitecturală a acestei biserici constă în combinația celor patru cruci pe care se sprijină turla și arcurile legate prin grinzi puternice de stejar. Pictura originală a fost realizată de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
precum și construirea unui sistem de alimentare cu apă și canalizare. Tot atunci s-a modernizat abatorul din strada Tamás Ernő, s-au asfaltat 117 de străzi, s-au amenajat alei, parcuri și piețe. În 1904 s-a construit fabrica de cărămidă pentru a putea acoperi necesitățile de materiale de construcție care au fost necesare pe șantiere în anii următori. Marosi Barna, cercetătorul lui Bernády și autorul diferitelor cărți îl caracterizează pe primar ca un om, care „a știut să facă bani
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Balogh. Cu ajutorul economic al unui comerciant român a fost ridicată aici o biserică de lemn. În 1792, după ce vechea biserică arsese într-un incendiu, episcopul greco-catolic Ioan Bob a acordat sprijinul material necesar pentru ridicarea unui lăcaș de cult din cărămidă în stil baroc, devenind astfel ctitorul bisericii, așa cum o demonstrează și inscripția aflată deasupra ușii. Lucrările au fost conduse de János Topler. Reprezentanții Școlii Ardelenești, cum ar fi Petru Maior și Gheorghe Șincai au fost de origini mureșeni. Chiar dacă amândoi
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
care și un "dupondius" (monedă romană) din timpul împărătesei romane Annia Galeria Faustina (130-176) din anii 138-141. La marginea de est a localității, lângă drumul spre Uioara de Sus, s-au descoperit în anul 1931 trei morminte cu sarcofage din cărămizi, acoperite cu țigle. Unele cărămizi aveau ștampile de la producătorii particulari P AE TERN și TII (inscripții incomplete). Numeroase descoperiri numismatice se semnalează și la sud de oraș, în valea de la Hopârta: un "sesterius" (monedă romană) din vremea împăratului roman Traian
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
romană) din timpul împărătesei romane Annia Galeria Faustina (130-176) din anii 138-141. La marginea de est a localității, lângă drumul spre Uioara de Sus, s-au descoperit în anul 1931 trei morminte cu sarcofage din cărămizi, acoperite cu țigle. Unele cărămizi aveau ștampile de la producătorii particulari P AE TERN și TII (inscripții incomplete). Numeroase descoperiri numismatice se semnalează și la sud de oraș, în valea de la Hopârta: un "sesterius" (monedă romană) din vremea împăratului roman Traian, o monedă de bronz și
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
secolului al XIII-lea de către țăranii râșnoveni, pe o stâncă abruptă, accesibilă numai pe latura răsăriteană și nu are un stil arhitectonic pretențios, ci apropiat de construcția caselor obișnuite, adaptat cerințelor de fortificare. Ca material au fost întrebuințate piatra și cărămida. Înălțimea zidurilor este de aproximativ 5 m, iar lățimea cea mai mare o prezintă zidul sudic, care nefiind dublat ca celelalte ziduri, în unele locuri are 1,5 m. Zidurile ca și turnurile erau acoperite cu țiglă pentru a preveni
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
forma actuală datând din secolul XIX. Biserica este înzestrată cu un turn, clopotniță înalt de 10 m sub formă poligonală. Zidurile cu o grosime de 1,7-1,10 m ridicate din piatră, impresionează prin masivitate și prin alternanța pietrei cu cărămida în funcție de etapa de construcție. Biserica evanghelică din Râșnov figurează sub nr.2655 în lista monumentelor istorice de pe teritoriul României. Biserica cu hramul Sf. Matia, a fost construită la începutul secolului al XIV - lea ca o basilică în stilul de tranziție
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
trebuit să-l joace, cerând o oglindă, că să fie pieptănat și bărbierit, și și-a rugat prietenii să-l aplaude pentru a arată că și-a interpretat bine rolul. Se laudă că el a găsit Roma un oraș din cărămidă și a lăsat-o ca un oraș din marmură.Corpul sau a fost transportat la Roma, pe Câmpul lui Marte, unde a avut parte de funeralii grandioase. Cenușă a fost depusă în Mausoleul din apropiere. Pe doi stâlpi de bronz
Cezar August () [Corola-website/Science/296806_a_298135]
-
maghiari Csaak - de unde se trage și numele actual, Ciacova (Csakovar), care a primit statut de oraș în 2004. Turnul de apărare înalt de aproape 30 de metri este un rest din această cetate, demolată în 1701. Turnul este construit din cărămidă, cu plan dreptunghiular, are patru nivele (parter și trei etaje) și contraforturi de colț. Grosimea pereților este între 1,10 și 2,70 de metri. În perioada 1551-1697, cetatea intră în stăpânirea turcilor, care o transformă într-o fortăreață. “Avem
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
la confluența dintre stilul romanic și cel gotic. Elementele romanice sunt următoarele: arcurile semicirculare ale ferestrelor, evazarea ferestrelor spre interior, bolta cilindrică a parterului, apoi aspectul general de donjon feudal, asemănător cu cel de la Cheresig, de lângă Oradea, construit tot din cărămidă, dar de plan hexagonal. Comparativ cu donjonul de la Cheresig, cel de la Ciacova apare ceva mai evoluat prezentând și contraforturi cu retragere, element arhitectonic propriu stilului gotic având numeroase analogii în Ungaria și Transilvania”, aflăm de pe portalul turismtimis.ro. Marii magnați
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
-se în forma sa inițială, cu micile transformări din timpul ocupației turcești. În anii 1962-1963 au fost întreprinse lucrări de consolidare la turn. S-au refăcut crenelurile și acoperișul platformei de apărare, se plachează toate părțile rupte din fațade cu cărămidă comandată special, asemănătoare cu cea originală. Restauratorii nu au intervenit cu nimic în structura vechiului monument, mulțumindu-se doar cu lucrările de consolidare. Unele săpături arheologice în jurul turnului ar putea stabili aria exactă a incintei de fortificație și ar putea
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
acestei așezări. Centrul Ciacovei păstrează - deși modernizat - locul de adunare al soldaților turci care desereveau dispozitivul de pază al cetății. Deasemenea se mai păstrează în centrul Ciacovei (în locul fostului Cafe-bar) elemente de clădire cu specific arhitectonic medieval, bolți semicirculare din cărămidă. Pe druml județean Ciacova - Cebza se mai găsește și un pod construit de turci, deasemenea cu elemente arhitecturale specifice, numit de localnici "Podul Turcesc", în prezent nefolosit. Bisericile din Ciacova sunt alte obiective intersante. Biserica sârbească cu hramul „Maica Domnului
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
următoare până în seara de 10 septembrie. In școala cu clasele I-VIII învață copiii din sat instruiți de un corp de profesori calificați. Fabrica de var, care a funcționat în tot secolul XX, și-a încetat activitatea, doar coșul din cărămidă, al cuptorului sau, înalt încât se zărește din depărtare, mai este în picioare (inclus, de altfel, și pe stema localității). In prezent calcarul din cariera din dealul apropiat satului este valorificat, în mică masura, doar prin măcinare. La intrarea în
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
școli cu limbi de predare germană, română sau rusă. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Storojinețul s-a dezvoltat rapid, populația sa crescând numeric ca urmare a instalării evreilor în localitate. Au fost deschise aici fabrici de cărămidă și de cherestea, o distilerie de băuturi alcoolice, precum și calea ferată Adâncata (Hliboca) - Storojineț - Berhomet pe Siret. În urma unei decizii administrative din 24 aprilie 1854 a Dietei de la Viena, Ducatul Bucovinei a fost împărțită în 15 districte, printre care și
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
locuitorii din Bozovici beneficiind de utilitățile moderne oferite de începutul mileniului trei, iar majoritatea clădirilor sunt în stare buna și foarte bună. Există încă în stare foarte bună case care au fost construite după stilul arhitectonic austriac, cu bolte din cărămizi, zidarii au fost școliți la Budapesta. Pe raza comunei sunt și în prezent așezările "sezoniere", în termeni locali colibe care servesc exclusiv la creșterea animalelor. Multe din aceste așezări sunt acum în stare avansată de degradare, fiind și părăsite. În
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Caraș a lui Pesty Frigies ,pe atunci localitatea se chema Răcăștia. În data de 3 Iunie 1933,Regele Carol al II-lea,însoțit de Principele Mihai I,a vizitat Răcășdia.Cu acest prilej,s-a început construirea casei culturale,prima cărămidă punând-o chiar regele,care a donat și o sumă mare de bani. Răcășdenii au fost creștini ortodocși,dar de prin anul 1912 s-a raspândit și cultul baptist,adus din S.U.A..Prima biserică ortodoxă, din lemn a fost ridicată
Comuna Răcășdia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301093_a_302422]
-
bani. Răcășdenii au fost creștini ortodocși,dar de prin anul 1912 s-a raspândit și cultul baptist,adus din S.U.A..Prima biserică ortodoxă, din lemn a fost ridicată în 1733.Biserica nouă a fost construită între 1770-1778,din piatră și cărămidă.În anul 1904 biserica este îngrădită cu un zid de piatră cioplită peste care s-a montat un gard de fier.Dea-lungul vremii s-au efectuat renovări la fațada și pictura biserici.In 10 ianuarie 2010 a fost sfințit exteriorul
Comuna Răcășdia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301093_a_302422]
-
pe fundație de piatră, tencuite și văruite. Majoritatea erau alcătuite dintr-un hol numit "tindă", unde se afla vatra focului, și două camere de locuit de o parte și de alta În perioada interbelică a început construcția de case din cărămidă arsă, acoperite cu țiglă, astfel încât prin anii '80 nu mai existau case din lemn decât ca o anexă la casa nouă. Fiecare casă are cel puțin două camere la stradă, intrare cu poartă înaltă printr-un spațiu acoperit numit “șopru
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
Pascu, până la centură, ca apoi după o perioadă de stagnare, sub supravegherea preotului Stoica Daniel, lucrările de construcție a bisericii să continue și să fie terminate în data de 28 septembrie 1995. Biserica este construită din beton, B.C.A și cărămidă, cu uși și ferestre metalice. Lucrările principale au fost executate de C O M C M - S.A. - Constanța. Slujba sfințirii s-a săvârșit în data de 15 oct. 1995 de către arhiepiscopul Lucian al Tomisului, înconjurat de un sobor de preoți
Agigea, Constanța () [Corola-website/Science/301134_a_302463]