8,276 matches
-
persani Cyrus și Darius au avut în serviciul lor medici egipteni. Intervențiile chirurgicale se limitau doar la deschiderea abceselor și circumcizia. Totuși chirurgii egipteni antici au fost primii care au suturat rănile. Medicamentele folosite erau de origine naturală: miere, ulei, ceapă, usturoi etc. sau minerală: săruri de plumb, de cupru. Uneori se recurgea și la remedii care astăzi par fanteziste: organe sau excremente de animale, pilule combinate cu vin, bere etc. Medicină egipteană a deschis largi perspective celei grecești. Cele mai
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]
-
de lemn cu hramul "Buna Vestire", o biserică de piatră cu hramul "Sf. Ilie" și chiliile celor câțiva călugări care viețuiesc acolo. Biserica veche este construită din lemn de stejar în anul 1691 și are trei turle în formă de ceapă, după stilul rusesc. Cealaltă biserică, care a fost construită din piatră în anul 1940, se află în prezent într-o stare accentuată de degradare. Chiliile unde viețuiesc călugării au fost ridicate în anul 1991 pe locul unei construcții care fusese
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
renumiți grădinari ce veneau să-și vândă marfa în ""Plațu Ariștii"": ""sârbii"" sau ""bulgarii"" din [[Bradu, Sibiu|Bradu]], [[Tălmaciu]] sau chiar din [[Bungard, Sibiu|Bungard]]. Principalele legume cultivate sunt: [[Salată|salata]], [[fasole]]a, [[ardei]]ul, ""părădăicile""([[Roșie|roșiile]]), [[Castravete|castraveții]], [[Ceapă|ceapa]], [[Dovleac|dovlecii]] și ""aiul""([[usturoi]]ul) iar dintre rădăcinoase: [[morcov]]ul, [[pătrunjel]]ul, ""țelenul""([[Țelină|țelina]]), "[[Păstârnac|"păstrănacul"]]", ""hireanul""([[hrean]]ul) și "napul turcesc". Dintre plantele aromatice mai cunoscute sunt: [[cimbru]]l, [[leuștean]]ul, [[mărar]]ul și [[Tarhon|tarcănul
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
grădinari ce veneau să-și vândă marfa în ""Plațu Ariștii"": ""sârbii"" sau ""bulgarii"" din [[Bradu, Sibiu|Bradu]], [[Tălmaciu]] sau chiar din [[Bungard, Sibiu|Bungard]]. Principalele legume cultivate sunt: [[Salată|salata]], [[fasole]]a, [[ardei]]ul, ""părădăicile""([[Roșie|roșiile]]), [[Castravete|castraveții]], [[Ceapă|ceapa]], [[Dovleac|dovlecii]] și ""aiul""([[usturoi]]ul) iar dintre rădăcinoase: [[morcov]]ul, [[pătrunjel]]ul, ""țelenul""([[Țelină|țelina]]), "[[Păstârnac|"păstrănacul"]]", ""hireanul""([[hrean]]ul) și "napul turcesc". Dintre plantele aromatice mai cunoscute sunt: [[cimbru]]l, [[leuștean]]ul, [[mărar]]ul și [[Tarhon|tarcănul]]. [[Pădure
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
preponderent carnivor. Pe lângă alimentele de origine animală: carne de vită, porc, pui, cal, gâscă, curcan, oaie, miel și pește dezosat (în cantități nu foarte mari), se recomandă și o serie de legume (atenție la cele toxice pentru câini, de exemplu ceapa) cum ar fi roșii, salată, spanac, cartofi (fierți în coajă și pisați), morcovi (rași), țelină, pătrunjel, fasole verde și varză (nu foarte des). Pentru a completa sursa de proteine, aminoacizi și carbohidrați sunt foarte recomandabile organele de porc și vită
Ciobănesc caucazian () [Corola-website/Science/309530_a_310859]
-
Pereții exteriori sunt tencuiți, având profile și muluri în manieră neogreacă. Edificiul are un acoperiș simplu, în patru ape, cu o învelitoare din tablă de cupru. Din cele patru turle dispuse în linie, cu acoperișurile în formă de „bulb de ceapă” cu baze amplificate, numai două sunt folosite, turla doi pentru clopotniță și turla trei pentru amplificarea pe verticală a volumului naosului (având un balcon pentru enoriași când naosul este plin de oameni). În interior, biserica este alcătuită din patru încăperi
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
fost dezvoltate și varietăți de struguri fără sâmburi, pentru a atrage consumatorii, însă cercetări recente au arătat că multe dintre propietățile vindecătoare ale strugurilor provin chiar de la sâmburi. Frunzele viței de vie sunt folosite umplute cu carne tocată, orez și ceapă la prepararea mâncării tradițional-balcanice dolma, precum și a sarmalelor românești. În prezent, soiurile de viță de vie se împart în două mari categorii: Vițele roditoare se împart în 3 grupe: Hibrizii direct producători se împart în funcție de generație: În spațiul românesc s-
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
cu varză, cartofi, fasole uscată sau păstăi uscate, alături de legumele si fructele care s-au putut păstra. Primăvara se consuma, pe lângă produse lactate și legume conservate, came de vită, păsări, oua, came de miel si de oi, cu salate sau ceapă verde, apoi paste făinoase, etc. La sărbători se fac colaci din faină alba, sau "cernuta", apoi cozonaci cu mac, nucă. În zilele de sărbători se mai fac și diverse fripturi din came de păsări, de vită sau de porc. Din
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
adăugat un mic pridvor în fața bisericii mari. În anul 1851, la inițiativa egumenului Acachie, biserica a fost supusă unei intervenții dictată de moda epocii (de inspirație rusească). Au fost adăugate trei turle masive, cu acoperiș în formă de „bulb de ceapă”, dispuse în linie, prin spargerea bolților naosului și pronaosului, precum și a semicalotei altarului. Deasupra gropniței a fost construită o turlă falsă din lemn, acoperită cu tencuială. În decembrie 1863, prin Legea secularizării averilor mănăstirești a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
de acord cu albumul ca întreg iar Wakeman a declarat că a fost incapabil să își recunoască propriile părți de claviatură din mixajul final și a aruncat exemplarul său al albumului pe geamul limuzinei. De atunci el numește albumul "Onion" ("Ceapă") deoarece îi vine să plângă de fiecare dată când se gândește la el. Elias a declarat mai tâziu public că Anderson, în calitate de producător asociat, știa de implicarea muzicienilor de studio. Turneul "Union" din 1991-1992 i-a inclus pe toți opt
Yes () [Corola-website/Science/310434_a_311763]
-
am cântat vreodată. Nu știu când au trecut 9 ani, dar ce știu sigur e că nu regret nicio secundă nimic din ce am trăit și ce am învățat în timpul ăsta, mi-e dor de pâinea cu untură și cu ceapă, de pachetele de țigări împărțite frățește, de tigăile pline cu carne prăjită și de cartofii rântăliți pe care îi făcea Teo, de 'Căruțași', lângă Cișmigiu, o cârciumă (...) unde beam multă, multă bere și de momentele când o luam spre casă
Compact (formație) () [Corola-website/Science/310811_a_312140]
-
împinge de la spate, mijlocește deplasarea. Acest măgar este centrul de interes al lucrării prin simplul fapt că față de confrații lui care au trecut deja podul sau urmează să ajungă la el încărcați cu verze, știuleți, dovlecei uriași, și funii de ceapă, el are o ciudată încărcătură de păsări legate de picioare. Pe o altă colină se văd focurile trupei. Această pictură a fost realizată cu un haz deosebit, ea fiind și un document incontestabil de război. Printr-o astfel de abordare
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
avut o mare importanță pentru coloniștii Mesopotamiei. Alte inovații mesopotamienie sunt controlul apelor prin baraje, și utilizarea apeductelor. Primii coloniști ai pământurilor fertile din Mesopotamia utilizau pluguri de lemn pentru a afâna solul înainte de plantarea recoltelor, cum ar fi orzul, ceapa, vița de vie, napii sau merele. Mesopotamienii au fost unul din primele popoare care au produs bere și vin. Clima adesea instabilă a Mesopotamiei a pus probleme agricultorilor; adesea recoltele erau distruse, de aceea erau folosite surse alternative de alimente
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
anii '80. După DEX, papara este un fel de mâncare preparată din felii de pâine prăjită, presărate cu brânză și opărite (cu apă sau cu lapte). Așa ceva nu se cunoaște în zonă. Mâncarea făcută din ouă bătute, cu slănina fripta, ceapă verde și brânză o numesc păpăraie. Peșteră este o străpungere hidrologica a fâșiei de calcare tithonice în extremitatea vestică a Masivului Bedeleu. Trei pâraie (Ponor, Poieni și Seaca) își unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² și se
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
uneori chiar cota de 40 t/ha. Toamna, sunt aduși la strânsul recoltei în jur de 3500 de muncitori din raioanele din sudul Moldovei. Una din cele mai mari companii din domeniul agrar este „Arman-Plant”, specializată în cultivarea legumelor: cartof, ceapă, morcov, varză, sfeclă roșie etc. Întreprinderea a fost fondată în 1995 având în prezent un personal de 50 de lucrători. De asemena în Corjeuți funcționează și câteva întreprinderi industriale de prelucrare a produselor agricole. Întreprinderea „Servest-Agro” SRL produce conserve din
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
cultivă doar mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
îndeletniciri au format baza alimentării locuitorilor de la sate. Particularitățile alimentației depindeau de gospodăria auxiliară, care asigura familia țărănească cu principalele produse. Prin urmare culturile cerealiere (grîul, secara, mălaiul, porumbul), leguminoasele (fasole, mazăre), cucurbitaceele (pepeni verzi, pepeni galbeni, dovleci), legumele (varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente ale mîncării. Totuși alimentația țăranilor depindea și de anotimp. În fiecare sezon erau bucate specifice. De exemplu, printre bucatele tradiționale, consumate primăvara erau
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
tradiționale, consumate primăvara erau: tocana de urzici, borșul verde, zeama din carne de miel, cașul ș.a. Vara și toamna țăranii se alimentau, în special, cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
înăbușiți, varză scăzută (varză înăbușită cu carne), tocană de urzici, cartofi copți, mămăligă, mălai, nălăvancă și multe altele. La felul doi serveau: balabuște cu usturoi și învîrtită. Învîrtita se prepara cu brînză, varză sau bostan. Se mai cocea învîrtită cu ceapă, mărar, nucă cu zahăr, cartofi și diferite dulcețuri. În ceea ce privește alimentația de astăzi, putem spune că această a evoluat într-o măsură foarte mică. Cele mai gustoase bucate se prepară cu ocazia diferitor sărbători: de Paști, Anul Nou, Hramul satului, Crăciun
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Zacusca este o mâncare de legume proaspete, coapte sau prăjite în ulei, găsită în mai multe țări din Balcani. Principalele ingrediente sunt vinetele coapte, gogoșarii (sau ardeii roșii) copți și ceapa tăiată. Mai pot fi adăugate roșii, ciuperci, morcovi, etc. Există numeroase varietăți de zacuscă, în funcție de ingredientele folosite. Se mai adaugă și condimente, printre cele mai folosite fiind piperul și foile de dafin. Conform tradiției românești, după recolta de toamnă, unele
Zacuscă () [Corola-website/Science/305734_a_307063]
-
cultivate cereale cum ar fi grâul, porumb, secara, orz, ovăz. Sunt crescute vite- boi, vaci, capre, oi- porci, căi, galonacee, iar păstoritul este transhumant, determinat de relief, clima și vegetație. În sfera preocupărilor agricole intra și cultivarea zarzavaturilor precum cartoful, ceapă, varză, mazărea, fasolea, morvovul, gulia, lintea, salată. De asemenea, se acordă atenție și pomiculturii, existând numeroase livezi de meri, pruni, peri, nuci și alți pomi. Nici cultivarea viței-de-vie nu este neglijată, dar este cultivarea ei se realizează pe suprafețe reduse
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
cuvete largi și adânci" (Rusu T., Carstul din Munții Pădurea Craiului). Principalele culturi care se practică în arealul Depresiunii Damiș sunt cele ale cartofului, secarei, grâului, ovăzului și orzului. Pentru consumul propriu se cultivă și o serie de legume (fasolea, ceapa, usturoiul, morcovul etc.). Cultura pomilor fructiferi este restricționată de condițiile pedoclimatice, fiind întâlniți totuși prunul, mărul, părul, cireșul, vișinul etc. În schimb, pajiștile și fânețele acoperă întinse suprafețe de teren, acestea constituind, alături de bogatele pășuni, principala sursă de hrană a
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
și de a dăuna ordinea sufletelor ascunse în ele făcându-le să caute un nou adăpost. De aceea adepții acestei religii se feresc pe cât posibil să vătame natura: reduc drastic consumul de alimente și apă, nu mănîncă cartofi, usturoi și ceapă fiindcă cred că plantele cu rădăcini sau tuberculi comestibili au suflete multiple și folosesc lampa cît mai puțin pentru a nu risipi lumina. Monahii chiar își acoperă gura cu o bucată de pânză albă, pentru a nu inhala insecte sau
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]