8,123 matches
-
productivitatea muncii sociale și productivitatea muncii individuale. Productivitatea muncii sociale exprimă eficacitatea consumului total de muncă vie și materializată la nivelul întregii societăți, în condițiile sociale de producție dintr-o anumită perioadă. Productivitatea muncii individuale indică eficacitatea cu care este cheltuită forța de muncă de un muncitor sau un colectiv de lucrători dintr-o secție, întreprindere sau ramură, în condiții specifice de înzestrare tehnică, de calificare și intensitate normală a muncii. Ea arată, de obicei, gradul de economisire a muncii vii
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
colectiv de lucrători dintr-o secție, întreprindere sau ramură, în condiții specifice de înzestrare tehnică, de calificare și intensitate normală a muncii. Ea arată, de obicei, gradul de economisire a muncii vii și se măsoară prin timpul de muncă individual cheltuit pentru producerea unui anumit produs sau prin cantitatea de produse obținute de către un muncitor sau de întregul colectiv al secției, întreprinderii sau ramurii respective. Metodele de calcul al productivității muncii individuale depind, pe de o parte, de modul de exprimare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
dimpotrivă, le incită ? Tragedia și comedia, spume Platon, "hrănesc și adapă emoțiile noastre când noi de fapt ar trebui să le înăbușim"- Sau, dacă într-adevăr literatura ne eliberează de emoții, nu e oare o greșeală ca ele să fie cheltuite pe ficțiuni poetice ? Sfântul Augustin mărturisește că în tinerețea lui a trăit în păcat de moarte ; totuși "toate acestea nu le-am plâns, eu care am plâns moartea Didonei". Oare există o literatură incitantă și o literatură cathartică, sau există
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
-ului de tâmplărie. La fiece ramă prisosește o bucată pe care autorul a scris oarece, în latinește sau în elinește, cu pirogravură. La confecționarea cadrului, domnul Kimon Loghi epuizează toate mijloacele de vitrină ale magazinelor de ghete și pălării, se cheltuiește în luxul inutil și prostesc al ambalajului, care constituie personalitatea lui"413. Plasticitatea idiomului critic la Arghezi, care lasă să se vadă stilistul atent la nuanțe, relevă prin reluarea "cuvântului potrivit", ca fixare a imprecației, relația pe care criticul o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bază În psihologia economică, este definit de P. Popescu-Neveanu (1978, p. 124) ca reprezentând actele și hotărârile consumatorului privind utilizarea veniturilor pentru diferite cumpărături curente, bunuri de uz Îndelungat sau economii, precum și atitudinile și opiniile cumpărătorului ce-l orientează să cheltuiască. În comportamentul consumatorului el include „deprinderile de cumpărare, obișnuințele de consum, motivele de cumpărare, atitudinile, opiniile și așteptările consumatorului În legătură cu evoluția pieței”. Comportamentul de cumpărare al consumatorului se referă la comportamentul consumatorilor finali, care cumpără bunuri și servicii pentru consum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de lux. Un aspect aparent paradoxal cu privire la comportamentul de consum este surprins de către D. A. Statt (1997). Autorul delimitează, În funcție de stilul de viață al claselor deosebite de statutul socio-economic, următorul efect al socializării consumatorului: clasele superioare, având la dispoziție cei mai mulți bani, cheltuiesc un procent mult mai mic din venitul lor pentru achiziționarea de bunuri. În schimb, clasa muncitoare cheltuie aproape tot ce câștigă și, mai mult decât atât, este mult mai loială mărcii sale. Copiii din familiile Înstărite Învață un comportament de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
delimitează, În funcție de stilul de viață al claselor deosebite de statutul socio-economic, următorul efect al socializării consumatorului: clasele superioare, având la dispoziție cei mai mulți bani, cheltuiesc un procent mult mai mic din venitul lor pentru achiziționarea de bunuri. În schimb, clasa muncitoare cheltuie aproape tot ce câștigă și, mai mult decât atât, este mult mai loială mărcii sale. Copiii din familiile Înstărite Învață un comportament de consum orientat spre viitor, și nu spre consum „În prezent”. Promovarea, În perimetrul societății românești, a unor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor lunare sunt modeste, În mare parte sub 150 RON sau 150-250 Ron. Din acestea, până În 30% sau 50% sunt alocate achiziționării de produse vestimentare, procent destul de mare dacă luăm În calcul alte necesități pe care adolescenții pot să-și cheltuie banii: distracții, cărți, produse cosmetice În cazul fetelor. Q9. În general, produsele vestimentare sunt achiziționate de dvs. personal? Majoritatea adolescenților - 87% Își achiziționează personal produsele vestimentare, ceea ce relevă o independență mare În privința propriei vestimentații. Q10. Obișnuiți să mergeți la cumpărături
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ceva, uneori fâcând turism În localități din țară sau de pe lângă graniță pentru cumpărături. Am putea numi tranziția la nivelul atitudinilor consumatorului de la aprovizionarea pentru a avea, la cumpărături pentru o viață mai bună, pentru activarea existenței, pentru plăcerea de a cheltui bani sau de a colecționa obiecte. Trebuința de a duce o viață activă, variată, se suprapune În fenomentul shoppingului peste trebuințele și nevoile de viață, fenomenul discutat Îndeplinind o mulțime de funcții ce conduc la lărgirea sferei atitudinilor dobîndite din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
armatei” de consultanți și consilieri angajați de firme care prin promovarea produselor firmei erodează și slăbesc capacitățile oamenilor de Încrede În forțele proprii (F. Furedi, 2002) sau Îi pune pe consumatori În dileme dacă iau și nu au efect și cheltuie banii fără folos sau dacă nu iau și pot să mă Îmbolnăvesc mai tare, mai bine iau. Cine mai monitorizează efectele? Cei doi Prevenirea efectelor nocive ale manifestării comportamentului lui „homo consumericus” În planul consumului de medicamente este o sarcină
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
deschiși, mai siguri și mai laisse-faire cu propriii bani decât introverții. Totuși, aceste variabile sunt slabi predictori ai atitudinilor și comportamentelor față de bani. Rezultate similare a obținut și W. D. Rubinstein (1981) referitor la cei cărora le face plăcere să cheltuie bani și să meargă la cumpărături. El a constatat că aceștia aveau un profil al satisfacției de sine la cote ridicate. Ceilalți aveau stimă de sine scăzută, satisfacție scăzută față de bani, față de creșterea și dezvoltarea personală, prieteni și job; mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a satisface o deficiență la nivelul stimei de sine. Alte studii aduc În prim plan aspecte legate de evaluarea timpului și comportamentul de cumpărare. Erica Mina Okada și S.J. Hoch (2004) au evidențiat că oamenii sunt dispuși mai curând să cheltuie bani decât șă ofere din timpul lor În locul banilor. Evaluarea banilor este fixă, În timp ce valoarea timpului este flexibilă. Toate aceste precizări care reliefează corelații existente Între atitudinea față de bani și comportamentul de consum pot fi diagnostice pentru o serie de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lăudate, a hainelor scumpe și a accesoriilor (unii copii de zece ani au telefoane dotate cu mai multe opțiuni decât modelele părinților lor). De vreme ce cultura populară comercializată nu Încetează să le spună copiilor ce să poarte și unde să-și cheltuiască banii, a nu avea acasă sau În ghiozdan produsul momentului le poate provoca acestor consumatori impresionabili și imaturi o criză a sinelui. Așa se explică, spune Karl Albrecht „cum de copiii din cartierele nevoiașe se tânguiesc și imploră până ce unul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
personalitate a culturii și literaturii române, chiar dacă utopicele sale proiecte literare nu s-au implinit. G. Călinescu acordă acestui creator un spațiu Întins În „Istoria...” sa, 18 pagini, Încheind: ,, Dacă n-ar fi trebuit să Înceapă totul și să-și cheltuiască energia În lupta pentru formația limbii din Învălmășeala căreia nu putea vedea limpede adevărata poezie, Heliade ar fi putut deveni un foarte mare poet.” „Zburătorul” de I.H. Rădulescu este o baladă scrisă În versificație clasică, așa cum era firesc la vremea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
momentul istoric când se desfașoară acțiunea, Începutul secolului al XIX-lea (1814—1830). Elementele de satiră sunt utilizate pe Întregul parcurs al romanului, fiind subliniate de termeni caracteristici unui limbaj dur, necruțător: Tuzluc „fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun”, iar Dinu Păturică spune deschis: „fă-te om de lume nouă, să furi cloșca du pe ouă”. Proverbele, vorbirea populară, rămân ca o trăsătură distinctivă a stilului romanului „Ciocoii vechi și noi”. Una din limitele operei constă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
agricole în regim de proprietate privată, iarna le vindeau negustorilor țesături, oale și lemnărie, iar Ionică a lu’ Ștefan a Petrii avea suficient ethos capitalist ca să vândă o pupăză la târg. Altfel, „noii capitaliști români”, asemenea celui care și-a cheltuit banii pentru a transforma decorurile unui serial american într-o realitate românească, dovedeau un singur lucru: că pot utiliza economia de piață pentru a face bani, dar că nu sunt în stare să transforme acești bani în capital. De vreme ce capitalul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
suportul acordat pentru sprijinirea anumitor categorii sociale. Datele prezentate în tabelul 3 indică faptul că populația României se dovedește a fi foarte suportivă față de toate programele sociale luate în considerare. Majoritatea covârșitoarea a respondenților cred că statul ar trebui să cheltuie suplimentar pentru sănătate, învățământ, ajutarea familiilor cu copii și sprijinirea șomerilor, a persoanelor vârstnice și a săracilor. Pe de o parte, este vorba despre o continuare a mentalității socialiste, a ceea ce Sztompka (1999) numea cultura de bloc, care determină orientarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
programe sociale ce le servesc interesele. Deși toate programele sociale luate în considerare se bucură de suport foarte mare din partea populației, sprijinul acordat șomerilor, și săraci, este mai redus. Doar 51% dintre respondenți sunt total de acord ca statul să cheltuie mai mult pentru săraci și 59% acceptă fără rezerve cheltuieli bugetare crescute pentru șomeri. Deși suportul pentru ajutarea acestor categorii este foarte mare, sunt totuși mai puțin susținute comparativ cu sprijinul persoanelor vârstnice. Se poate afirma că, pe fondul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
crescută de a-i sprijini pe șomeri își are baza tocmai în necesitatea de a evita excluderea unei categorii care a devenit tot mai largă în anii tranziției. Totuși, între răspunsul la prima întrebare („Credeți că statul ar trebui să cheltuie mai mult pentruă?”) și răspunsul la a doua întrebare („Care grupuri credeți că ar trebui neapărat ajutate de către stat”), există o diferență. În timp ce în primul caz au prioritate educația, sănătatea și vârstnicii, în cel al doilea caz șomerii au prioritate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
alte criterii pentru astfel de măsuri sociale: nu trebuie să presupună că „dezvoltarea” are aceeași valoare în toate societățile; trebuie să măsoare mai degrabă output-uri (cât pot oamenii să citească și să scrie) decât input-uri (cât s-a cheltuit pe educație); trebuie să reflecte distribuția beneficiilor sociale. De aceea, nu trebuie să folosească valori medii care pot deghiza importante distribuții inegale ale beneficiilor; trebuie să permită comparația atât între țări, cât și între regiunile țărilor ADDIN EN.CITE <EndNote
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capului de familie; procentajul populației SUA sub 65 de ani fără asigurări de sănătate; procentajul șomerilor care nu primesc ajutor de șomaj; procentajul populației SUA peste 65 de ani sub pragul sărăciei procentajul din venitul celor de 65 de ani cheltuit pe sănătate; omucideri la 100 000 de locuitori; accidente de circulație mortale cauzate de alcool; proporția populației locuind sub nivelul de sărăcie care nu primește ajutoare alimentare; diferența dintre veniturile medii ale celei mai bogate și ale celei mai sărace
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
EndNote>(Morris, 1980). Autorul afirmă că a pornit această întreprindere de la conștientizarea că „PIB nu ia în considerare diferențele de preț și cele de distribuție a veniturilor. De asemenea, nu reușește să arunce lumină asupra a cât de eficient este cheltuit venitul”. Indexul său a fost însă criticat pentru faptul că ar cuprinde două măsuri legate de sănătate, ceea ce ar afecta caracterul său multidimensional ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Booysen</Author><Year>2002</Year><RecNum>10</RecNum><record><rec-number>10
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lor 25.000 de ruble și apoi la preschimbarea rublelor în lei Banca Națională neprimind sume mai mari decât cel mult 10.000 ruble-10.000 lei. O avere de 1.000.000 lei s'a redus, deci, fără ca să fi cheltuit o centimă din ea, la 1/100 parte, adică la nimic. 3. Faptele arătate îndeobște cunoscute și putând fi oricând dovedite evidențiază pentru sine situația populațiunii evreiești din acest oraș în special, la reinstalarea suveranității românești. Este o populațiune zdruncinată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Washingtonul dorea ca această compensație să fie în conformitate cu legislația internațională, nu cu Articolul 24 din Tratatul român de Pace, căci în tratat se stipula clar că această compensație se poate achita în moneda de schimb locală. Practic, reclamantul trebuia să cheltuie toată compensația în România. În schimb, legislația internațională prevedea achitarea compensației în valută convertibilă în afara României. Întrucît majoritatea reclamanților americani își aveau domiciliul în SUA, evident că aceasta era soluția preferabilă 447. Bucureștiul a refuzat să accepte soluția oferită de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ruptură între Moscova și sateliții săi. Cu toate acestea, speranțele din anii precedenți de încurajare a unei rupturi de tip titoist s-au spulberat. Americii nu-i mai rămînea acum altceva de făcut decît să-i silească pe sovietici să cheltuiască mai mult timp și bani pentru a menține securitatea internă în cadrul Blocului 689. La începutul anului ce a urmat, CSN a purtat discuții ample pe tema înființării unor Corpuri Voluntare pentru Libertate (CVL), precum cele prevăzute de Charles Kersten în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]