9,485 matches
-
din 4 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.062 din 16 noiembrie 2004. Titlul XIII Prevenirea violenței în sport și lupta împotriva dopajului Articolul 84 (1) Activitatea sportiva în România se organizează pornindu-se de la principiul asigurării unui climat civilizat, de fair-play și sportivitate în toate locurile în care se desfășoară astfel de acțiuni. ... (2) Modalitățile concrete de acțiune în acest domeniu, pe plan național și local, se stabilesc avându-se în vedere prevederile Convenției europene privind violenta și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141083_a_142412]
-
autorizat responsabil cu instalarea, vânzarea și/sau întreținerea sistemului de climatizare. 6. Izolarea ferestrelor Toate ferestrele din spațiile comune și din spațiile de cazare destinate închirierii, încălzite și/sau climatizate, trebuie să dispună de un grad de izolare termică conform climatului local, precum și de un grad adecvat de izolație fonică. Acest lucru nu este valabil pentru rulotele/locuințele mobile închiriate care nu sunt în proprietatea administrației campingului. Evaluare și verificare: Operatorul economic care solicită acordarea etichetei ecologice trebuie să furnizeze fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183041_a_184370]
-
enumeră în concret condițiile și obligațiile pe care o persoană juridică trebuie să le îndeplinească pentru a desfășura în mod legal activități în domeniul colectării/valorificării deșeurilor. Arată, totodată, că libertatea economică nu poate fi asigurată decât prin impunerea unui climat de disciplină economică la care agenții economici trebuie să se conformeze, așa încât legiuitorul are competența de a stabili și sancțiuni pentru nerespectarea regulilor stabilite. Așa fiind, consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 45 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269911_a_271240]
-
ca urmare a derulării unor programe sportive, se reglementează pe baza contractului încheiat între părți. Titlul XIII Prevenirea violenței în sport și lupta împotriva dopajului Articolul 84 (1) Activitatea sportiva în România se organizează pornindu-se de la principiul asigurării unui climat civilizat, de fair-play și sportivitate în toate locurile în care se desfășoară astfel de acțiuni. ... (2) Modalitățile concrete de acțiune în acest domeniu, pe plan național și local, se stabilesc avându-se în vedere prevederile Convenției europene privind violenta și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141078_a_142407]
-
activităților care se desfășoară conform normelor de autorizare sanitară de funcționare. ... (2) Recoltarea se face în centrele de transfuzie sanguină sau în sedii autorizate pentru această activitate. ... Articolul 7 (1) Primirea donatorilor se va face astfel încât să permită stabilirea unui climat de încredere reciprocă între donatori și echipa de recoltare. ... (2) În zona de primire a donatorilor se desfășoară următoarele activități: ... a) se face identificarea donatorilor; ... b) se constituie sau se completează dosarul medico-administrativ; ... c) fiecare donator primește un document de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243302_a_244631]
-
Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie și stabilește într-o formă adecvată, în funcție de fiecare caz în parte și în conformitate cu art. 4 și 11, efectele directe și indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori: - om, faună și floră, - sol, apă, aer, climat și peisaj, - interacțiunea dintre factorii menționați la prima și a doua liniuță, - bunuri materiale și patrimoniu cultural. Articolul 4 1. Sub rezerva art. 2 alin. (3), proiectele aparținând categoriilor prezentate în anexa I constituie obiectul unei evaluări conform art. 5
jrc979as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86118_a_86905]
-
transparență și gracilă, cănd tenebroasa și inchietantă, acoperă prin sine însăși întreg spectrul emotivității umane. Pe de altă parte, prestația impecabila a corului - într-o formulă de componentă augmentată a deja binecunoscutului ansamblu "Antifonia", condus de C. Ripa - creează necesarul climat de tranziție între instrumente și voci. Pasajele de tip cântată sunt memorabile, animate de un spirit viu, pe care il resimțim drept...contemporanul nostru. La rândul lor, soliștii își intonează convingător partiturile, desi libretul imaginat de Abbot Giambattista Varesco implică
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
dintre sentimentele sociale subiective (E. Harms, 1938, 239). Dacă primul mediu al omul preistoric a fost o climă rece, atunci primul impuls al îmbrăcării a fost nevoia de protecție împotriva frigului, dar dacă ar fi apărut mai întâi într-un climat în care o astfel de protecție nu era necesară, atunci împodobirea sau modestia sau altceva similar poate impulsurile sexuale ar fi fost primul stimulent de a atașa articole corpului. Aici problematica priorității nu este importantă, la fel și întreaga abordare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
istorică la care m-am raportat, respectiv cea cuprinsă între anii 1871 și 1890, este relevant de semnalat că influența scrierilor evoluționiste a dominat științele sociale până în jurul anului 1900. Treptat, efectele urbanizării progresive începute în epoca industrială, creșterea individualității, climatul modernității vor naște, în plan teoretic, alte interogații cu privire la fenomenul îmbrăcămintei. 1.3. Etapa clasică (1890-1960) Perioada cuprinsă între anii 1890 și 1960 marchează nașterea unor preocupări cu privire la fenomenele constitutive ale modernității, explicate prin cauze precum: creșterea individualismului, "forța" mulțimilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
între anii 1890 și 1960 marchează nașterea unor preocupări cu privire la fenomenele constitutive ale modernității, explicate prin cauze precum: creșterea individualismului, "forța" mulțimilor, comportamentul maselor, pierderea tradițiilor, schimbările rapide ale modei. În acest context, vestimentația este analizată ca un fenomen caracteristic climatului modernității. Această etapă, pe care am denumit-o clasică, este cea mai prolifică din punct de vedere teoretic. Sociologi și psihologi de seamă precum Gabriel Tarde (1843-1904), Gustave Le Bon (1841-1931), Thorstein Bund Veblen (1857-1929), Georg Simmel (1858-1918), în demersurile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2002, 47). "Marea teamă a modernității emanciparea" (P. Sloterdijk, 2000/2002, 11), care a cuprins diferitele aspecte ale societății începutului de secol XX, a atras interesul unor sociologi clasici precum Gustave Le Bon, Gabriel Tarde, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel. Climatul modernității semnalat deseori prin "forța" mulțimilor, prin comportamentul maselor, prin pierderea tradițiilor sau prin schimbările rapide ale modei a fost explicat de autorii citați anterior prin noțiunile de "contagiune" și de "imitație". În multiplele sale alegeri, individul nu face altceva
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
considerate normale de majoritatea celor intervievați și, contrar predicțiilor, cei care le experimentau proveneau din categoriile socio-economice superioare. Unele cercetări (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 596; D.L. Miller, 1981, 150) corelează implicarea în teribilisme cu variabile care țin de climatul relațional. Participarea adolescenților la unele isterii ale modei nu se explică doar prin fenomenele de imitație, ci mai ales prin intermediul rețelelor sociale care există în vecinătate, școli, locuri de muncă. Aceste rețele au o pondere semnificativă în adoptarea teribilismelor prin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tinerilor la teribilism, numeroase studii au pus în evidență faptul că acest comportament este specific indivizilor care fie nu au încheiat procesul de inserție pe piața muncii sau în sistemul de învățământ, fie provin dintr-un mediu de origine (familia, climatul relațional) conflictual sau cu un statut socio-economic scăzut. Observațiile empirice despre mișcarea punk și despre stilurile vestimentare ale membrilor acestei grupări confirmă aceleași predicții: adeziunea la mișcarea punk este majoritară în rândurile tinerilor care părăsesc familia de origine, care au
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prin funcția de estompare a diferențelor sociale. În contrast, moda a fost interpretată ca o formă de comportament "mai instituționalizată" și, în concluzie, predictibilă sub aspectul evoluției. Desigur, casele de modă, designerii, mass-media, liderii de opinie, precum și mediul de origine, climatul relațional, producția și achiziționarea de îmbrăcăminte sunt tot atâtea influențe posibile care generează manifestări ale comportamentelor dictate de modă. Fiecare dintre acestea reprezintă o posibilă sursă, ceea ce reconfirmă teoria clasică a selecției colective aparținând sociologului american Herbert Blumer (1900-1986), potrivit
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unor efecte de restructurare macroeconomică, cu consecința redefinirii avantajelor competitive ale economiei naționale; i) investițiile internaționale contribuie semnificativ la intensificarea procesului de privatizare, iar privatizarea infrastructurii de către companiile străine multiplică investițiile internaționale, prin prisma stimulării fluxurilor de investiții În urma Îmbunătățirii climatului comercial și diminuării cheltuielilor de afaceri, ceea ce constituie un factor important al dezvoltării economice și respectiv al unei Încadrări În circuitul economic european. . Abordări teoretice asupra factorilor de influență ai atractivității investiționale. Acumularea capitalurilor a fost mereu una din problemele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
care din păcate așa și nu a condus la fortificarea economiei țării. Din aceste considerente, În cadrul elaborării și mai tîrziu a implementării modelului investițional este necesară pregătirea terenului de absorbție a influxului de capital antreprenorial autohton și străin prin crearea climatului investițional atractiv al țării. Analiza modelelor investiționale implementate În cadrul diverselor economii ne direcționează spre cercetări minuțioase a potențialelor mecanisme de redresare a economiei naționale, care pot fi promovate doar cu formarea premiselor și condițiilor prielnice de atragere a fluxurilor investiționale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
investiționale vor fi direcționate În acele regiuni În care imaginea investițională coincide cu activitatea reală de promovare a investițiilor. Decizia de a investi depinde de gradul de atractivitate investițională, determinată de componența oportunităților investiționale, impactul pozitiv sau negativ al factorilor climatului investițional, de stimulentele oferite, 4. Particularitățile și principiile investițiilor internaționale În contextul industriei globale. O analiză atentă a ultimei părți a secolului XX scoate În evidență cîteva aspecte cu caracter de noutate, care au schimbat din temelii configurația economiei mondiale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pregătire ridicat al acesteia, existența unei infrastructuri de comunicații și industriale de bază, la care se adaugă adoptarea unor reglementări liberale și stimulative pentru investitorii străini, ar trebui să constituie elemente de atragere a ISD. Cu toate acestea, percepția unui climat economic și politic instabil pare să prevaleze Încă, fluxurile de ISD către aceste state fiind, pînă În prezent, destul de modeste. Problema investițiilor străine directe a constituit una dintre temele centrale abordate la cea de-a IV-a Conferință Ministerială a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
să lărgească (extindă) accesul sectorului privat la noi domenii de activitate economică, ca ex. infrastructura care a fost Întotdeauna domeniul sectorului public, În continuare este deschis din ce În ce mai mult investițiilor private. Ameliorarea politicilor economice a țărilor În dezvoltare a creat un climat favorabil pentru localizarea marilor Întreprinderi internaționale, și țările industriale nu mai sunt exclusivitatea societăților multinaționale. În această perioadă grupul investitorilor devine mai larg ca niciodată și de asemenea include și anumite țări În dezvoltare. Din totalul ISD partea investițiilor intrate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
fluxurilor de I.S.D. atrase, se observă creșterea considerabilă a acestora În țările În dezvoltare, de la cota de 17,9% În 1999-2000 la 25% În 2004, În special datorită influxului masiv În țările Asiei de Sud-Est În urma modificărilor legislative care vizau climatul invetițional (tabelul 3.2.). De asemenea, s-au Înregistrat schimbări și În țările Europei Centrale și de Est, astfel În 2004 volumul de ISD atrase de țările acestei regiuni a cresut nesemnificativ pînă la cota de 2,2%, față de cota
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ansamblului economiei mondiale, a atins valorile din perioada antebelică abia spre sfârșitul anilor '30. Investițiile europene s-au Îndreptat spre țări de pe continentul european și spre USA, În timp ce investitorii americani au preferat America Latină, Canada și țările europene cele mai mari. Climatul economic a fost În acest timp mult mai puțin prielnic relațiilor internaționale, spre deosebire de perioada antebelică. Taxele vamale au fost majorate, au fost introduse noi metode de control și restricționare a importurilor și exporturilor, determinând reducerea acestora și stimulând procesele de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
fost silite de Împrejurări să renunțe la multe din proprietățile lor aflate În străinătate. Spre deosebire, Însă, de primul conflict mondial, cel de al doilea a generat o serie de progrese tehnologice importante, care au avut drept consecință crearea unui climat politic și economic internațional favorabil activităților economice externe (respectiv, producției internaționale). Ca cotă În valoarea producției și comerțului mondial, volumul valoric al investițiilor străine directe a crescut lent În perioada 1945 1960. Se Înregistrează scăderea importanței relative a filialelor din
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
lumii spre investițiile străine directe, care fac posibilă producția internațională integrată global sau regional. Această tendință se accentuează În continuu. În 2004, 78 de țări au adoptat 216 modificări legislative care vizau cadrul I.S.D., din care 93% urmăreau crearea unui climat investițional mai atractiv prin introducerea unor noi stimulente sau prin crearea unei economii de piață funcționale. Dintre acestea, ponderea cea mai mare se regăsește În regiunea Asia-Pacific. Natura acestor modificări ale regimurilor legislative ale I.S.D. au vizat: intrarea liberă pe
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dezvoltă avantaje competitive pe care le valorifică prin exporturi sau prin ISD; 3. legăturile dintre industrii contribuie În mod semnificativ prin nivelul lor de dezvoltare și competitivitate la performanța economică a respectivei ramuri; 4. strategiile și structurile organizatorice ale firmelor, climatul concurențial intern: aici Porter face referire la cultura antreprenorială ca sursă a avantajului competitiv. Aspectele morale ale culturii antreprenoriale influențează performanța economică prin legitimarea anumitor principii generale de comportament. Deci În contextul nivelului de sofisticare pe care l-a atins
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
măsurarea următoarelor dimensiuni: a) indicele capitalului uman În cadrul firmelor străine; b) activitatea inovațională În cadrul CTN; c) capacitatea privind desfășurarea activității inovaționale În țara-gazdă; d) intensitatea activității inovaționale În țara-gazdă. TEMA VII. RISCURILE ASOCIATE INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE ALE CORPORAȚIILOR TRANSNAȚIONALE ȘI CLIMATUL INVESTIȚIONAL 1. Tipologia riscurilor aferente investițiilor străine directe. 2. Abordare integrată a riscurilor pentru corporațiile transnaționale. 3. Abordări conceptuale asupra climatului investițional În vederea diminuării riscurilor aferente investițiilor străine directe. 4. Aspecte analitice aferente proceselor investiționale În contextul procesului de globalizare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]