10,875 matches
-
București, 1978; (în colab. cu Vasiliu, Em.) Limba română în secolele al XII-lea - al XV-lea. Fonetică. Fonologie. Gramatică, Tipografia Universității București, 1986; Narațiune și dialog în proza românească. Elemente de pragmatică a textului literar, Editura Academiei, București, 1991; Conversația: structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, ALL, București, 1995; ed. a II-a (revăzută), 1999; (coord.) Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, Editura Universității București, 2002; Limbaj și comunicare. Elemente de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
profesor britanic, specialist în pragmatică, antropologie culturală, psiholingvistică și lingvistică comparată. Preocupat de relația dintre limbaj și cogniție, deschide noi perspective de investigare în pragmatica lingvistică, interacțiunea verbală, tipologia semantică, limbajul spațial ș.a. Contribuțiile la promovarea teoriei politeții și a conversației au influențat domeniul analizei discursului. Lucrări de referință: Pragmatics, Cambridge University Press, Cambridge, 1983; (în colab. cu Brown, Penelope) Politeness: Some Universals in Language Usage, Cambridge University Press, Cambridge, 1987; (în colab. cu Brown, Penelope) Background to "Immanuel Kant among
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca erou principal în propria viață. Un Llosa atipic Romanul Rătăcirile fetei nesăbuite este condamnat la planul secund prin dimensiuni și prin ambiții minore, dar și prin prejudecățile noastre că Llosa ar fi reprezentat mai ales de megaproiecte narative precum Conversație la Catedrala sau Sărbătoarea țapului. Însă el este tulburător prin laconism, vocea naratorială cinic-romantică a unui personaj resemnat și condamnat să gândească precum un Charles flaubertian (probabil mai corectă ar fi fost afirmația „charles c’est moi“, în cazul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
ca erou principal în propria viață. Un Llosa atipic Romanul Rătăcirile fetei nesăbuite este condamnat la planul secund prin dimensiuni și prin ambiții minore, dar și prin prejudecățile noastre că Llosa ar fi reprezentat mai ales de megaproiecte narative precum Conversație la Catedrala sau Sărbătoarea țapului. Însă el este tulburător prin laconism, vocea naratorială cinic-romantică a unui personaj resemnat și condamnat să gândească precum un Charles flaubertian (probabil mai corectă ar fi fost afirmația „charles c’est moi“, în cazul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
scrise-n fugă pe dosarul de presă. „Intri după Revenco.“ În cafenea ai iluzia răcorii. „Ți-l dau pe Danny, el e mai deștept.“ Aștept și mâinile mi-s umede încă. Duncan Patterson bea încă un Bloody Mary. Închegăm o conversație: eu îi spun că l-am văzut în Iași, el îmi povestește că s-a simțit ca acasă. Zâmbește tot timpul. Intru. Anathema e o nesfârșită poveste de dragoste Needed time to clear my mind Breathe the free air find
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
se arată. (Hawthorn, 1985: vii) Una dintre caracteristicile distincte ale narațiunii o constituie sursa sa necesară: naratorul. Ne uităm cu ochii ațintiți la narator, mai degrabă decît să interacționăm cu el, așa cum am face-o dacă am fi în mijlocul unei conversații; în același timp, în narațiunile literare naratorul este, de cele mai multe ori, ,,depersonalizat” și privit ca o voce desprinsă de corporalitate. Astfel, există cîte un povestitor în fiecare poveste, într-o proporție mult mai mare decît dacă am întîlni un vorbitor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
relativ la obișnuitele replici, texte lungi și personalizate sau valorizate, există o modalitate prin care, în timp ce remarcile conversaționale îți reflectă cine ești (identitatea și valorile tale), în cursul oricărei narațiuni textul naratorului îl descrie pe acel narator. În scurte fragmente de conversație o persoană poate fi capabilă, prin intonație și mimică de exemplu, să ,,treacă” drept o persoană de alt rang și sex sau de altă identitate etnică; dar ca să-ți asumi identitatea altcuiva într-o manieră susținută, de-a lungul unor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
relaționa direct și imediat nici cu fundalul socio-istoric. 1.2. Caracteristicile tipice ale narațiunilor Vom începe prin a defini narațiunea, enumerînd și examinînd cîteva dintre caracteristicile tipice: 1. Un grad de invenție artificială care nu este, de obicei, vizibilă în conversația spontană. Narațiunea este "lucrată”. Secvența, accentul și ritmul sînt de obicei planificate (chiar și în narațiunea orală, cînd a avut deja loc o repetiție - o interpretare anterioară). Dar tot așa se poate spune, de exemplu, despre descrierile elaborate de lucruri
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
la Buchenwald. De fapt, amintirea este deosebit de intensă, ea este mai mult o retrăire. Pnin, bărbatul de vîrstă mijlocie, pleacă în vacanță împreună cu alți emigranți ruși și copiii lor, într-un loc retras la țară. Dar cînd aude într-o conversație numele Mirei Belocikina, Pnin se refugiază într-o rememorare intensă a tinereții sale: a verilor petrecute în casa de țară dintr-o stațiune baltică, cu tatăl său și cu Mira absorbiți de sahul lor, într-un colț al verandei. Timofei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o accelerare relativă sau o încetinire a prezentării, va interpreta frecvent schimbarea ritmului ca o indicație auctorială sau naratorială asupra marginalității (pe de o parte) sau a centralității și importanței (pe de altă parte) a ceea ce este prezentat. Evenimentele sau conversațiile mai importante sînt redate în detaliu, cele mai puțin importante sau de fundal apar sub formă de rezumat. Dar, din nou, acestea sînt norme de la care scriitorii se depărtează frecvent, din motive întemeiate. Un scriitor se poate juca cu așteptările
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
care un adresant își dă seama de modul în care este întîmpinat de o altă persoană, vocea trădînd sentimente, nevoi, supărări sau nesiguranțe. Ea favorizează și întreține adesea interactivitatea sau legatura între emițător și receptor. În cazul dialogului sau al conversației, modalitatea dă naștere unui simț al negocierii datorită căruia adresantul își dă seama implicit că are posibilitatea de a prelua și interpreta sensul afirmațiilor făcute de emițător, mai degrabă decît să le accepte ca atare. În cazul narațiunii - în special
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
afirmațiilor făcute de emițător, mai degrabă decît să le accepte ca atare. În cazul narațiunii - în special în cazul narațiunii scrise - cititorul nu are posibilitatea practică de a „negocia” cu autorul, dar sensul unei scriituri modalizate, care incită la o conversație scriitor-cititor, rămîne ca efect textual. Simpson grupează formele sub care poate fi identificată modalitatea în două tendințe generale: modalitatea pozitivă și modalitatea negativă. Iar aceste două variante trebuie confruntate cu o a treia alternativă, și anume absența quasi-totală a modalizării
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a lui D’Arcy, cît și momentul pentru interpretarea sa relativă a piesei Fata din Aughrim, un cîntec ce îi răscolește amintiri profunde Grettei (ale cărei reacții exterioare îi provoacă lui Gabriel sentimente profunde, dar neîmpărtășite). Deoarece mare parte din conversație are loc chiar în hol, iar personajele și afirmațiile lor fac referire atît la pantomima cu birjarul din stradă, cît și la cîntecul lui D’Arcy de sus, se stabilesc relații spațiale complexe între cadrul apropiat și cel depărtat. Dacă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
un pretext, iar uneori autorul poate decide să nu simuleze prea mult, așa cum nici Shaw și nici Becket nu s-au simțit obligați ca în piesele lor să implice personajele într-un dialog care să sune asemeni unuia dintr-o conversație naturală. În vorbirea indirectă, naratorul sau reporterul pretinde că redă versiunea fidelă a cuvintelor rostite de vorbitor, dar nu reproducînd pur și simplu cuvintele sale: sînt reținute, în loc, cuvintele celui care povestește, precum și orientarea deictică. În consecință, versiunile oferite de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pentru a compensa faptul inevitabil că acțiunea narată va curge - dacă totuși va curge în cursul dialogului din Vorbirea Directă - mult mai încet). Acest lucru poate fi confirmat dacă aruncăm o privire asupra unor episoade de dialog din Cei Morți. Conversația lui Gabriel cu doamna Malins este înregistrată lapidar, și în cea mai mare parte prin utilizarea vorbirii indirecte: redarea mai fidelă a banalităților ar fi căpătat un aer comic și l-ar fi iritat pe cititor. Prin contrast, acțiunile lui
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și l-ar fi iritat pe cititor. Prin contrast, acțiunile lui Gabriel sînt redate de către doamna Ivors prin Vorbirea Directă, și pe o durată considerabilă (cititorul are parte de o versiune mult mai completă a acestora decît reiese din conversația ulterioară dintre Gabriel și Gretta). Și își cîștigă locul în narațiune: este mult mai potrivită inițiativa doamnei Ivors de a- l pune pe Gabriel într-o situație jenantă cu propriile cuvinte - Am ceva de împărțit cu tine - decît să-l
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fi derutantă înzestrarea lui cu atît de multă individualitate. Alteori, inclusiv într-o a doua reproducere a gîndurilor sau a vorbirii, prezentată mai pe larg înainte, este de dorit ceva încă mai prescurtat decît Discursul Indirect: o secvență întreagă de conversație relativ neimportantă, o întrunire, o conversație telefonică sau o evaluare mentală trebuie condensată într-o propoziție sau două, în ideea că o raportare pe larg este nerecomandată din punct de vedere estetic. Acestea sînt ocaziile pentru care ar fi mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de multă individualitate. Alteori, inclusiv într-o a doua reproducere a gîndurilor sau a vorbirii, prezentată mai pe larg înainte, este de dorit ceva încă mai prescurtat decît Discursul Indirect: o secvență întreagă de conversație relativ neimportantă, o întrunire, o conversație telefonică sau o evaluare mentală trebuie condensată într-o propoziție sau două, în ideea că o raportare pe larg este nerecomandată din punct de vedere estetic. Acestea sînt ocaziile pentru care ar fi mai potrivite Reproducerea Narativă a Actelor de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
spusese toată povestea și Ea avea să fie, în curînd, doar o umbră și Da, ziarele aveau dreptate pe care, doar în aceste forme și cu aceste obligații referențiale, nimeni dintre noi, în discursul zilnic, inclusiv în istoriile incluse în conversații, nu le-ar putea rosti. Propozițiile DIL sînt, în acest sens, de nerostit, imposibil de ancorat de un vorbitor într-un anumit timp și spațiu, întrucît sînt divizate la modul imposibil între doi vorbitori distincți (narator și personaj) și ancoraje
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
slab, circulația abundentă și leneșă. Digestie lentă dar completă, stomac aton, miros bucal urât, tendință la flatulență. Urina apoasă și abundentă. Pubertate în general tardivă. Caractere dinamice Gesturi lente, stângace, puțin expresive, mers lent, voce moale, volată, monotonă. Vorbește puțin, conversația trenează. Caractere psihologice (Caracter) Caracter indiferent, moale, visător, nehotărât și lipsit de energie. Viață regulată, perseverență, răbdătoare, fără pasiuni violente. Memorie excelentă. Imaginație săracă, inteligență lentă și profundă. Predispoziții morbide (Diateza limfatică) Maladii cronice cu reacții lente, torpide și slabe
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și adesea cu sediment. Transpirație, mai ales pe frunte și piept. Caractere dinamice Mers vioi, energic, puternic, dar greoi. Gesturi violente și fără grație, merge ținând capul sus. Vorbește pe un ton aspru, voce amplă și forte, cu accent jovial, conversație deschisă și zgomotoasă. Caractere psihologice (Caracter) Caracter vioi, vesel, afabil, voluptos, inconstant, îndrăzneț la nevoie și mărinimos. Natură optimistă, conciliantă, generoasă, expansivă, dar iritabilă, impulsivă, cu accese foarte violente de mânie, rapid trecătoare însă și neurmate de ranchiună. Foarte supus
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Urină abundentă, tulbure, cu sediment. Transpirație rară. Caractere dinamice Gesturi scurte, tremurătoare și de aspect penibil. Mersul pare studiat și dificil, în general cu spatele încovoiat și cu capul în pământ. Voce aspră, joasă, guturală, puțin întinsă, cu accent stins. Conversație tristă, lentă, gravă. Caractere psihologice (Caracter) Caracter pătrunzător și chibzuit, predispus la teamă, tristețe, mânie și răzbunare. Egoist, bănuitor, vindicativ, încăpățânat, căutând singurătatea, meditativ, natură pesimistă, bizară, concentrată, avară. Teoretician complicat, rutinier, perseverent în tot ceea ce întreprinde, torturat de dorințe
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
mai înaltă aristocrație basarabeană“ (1, 17), „îi dă cu franțuzeasca întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțiri“ (1, 16) etc. „Ce contrast!“ (1, 17), între candidatul la însurătoare, care, „fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon împănată cu vorbe franceze, sau măcar curat rusească, chiar și în moldoveneasca lui țărănească nu găsea alte teme de conversație decît banalitățile și nimicurile vieții de toate zilele“ (1, 18 - 19), și tînăra pețită, o romantică visînd la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
etc. „Ce contrast!“ (1, 17), între candidatul la însurătoare, care, „fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon împănată cu vorbe franceze, sau măcar curat rusească, chiar și în moldoveneasca lui țărănească nu găsea alte teme de conversație decît banalitățile și nimicurile vieții de toate zilele“ (1, 18 - 19), și tînăra pețită, o romantică visînd la eroii literari, „de o noblețe și o vitejie supraomenească și de o eleganță neîntrecută“ (1, 18). E de înțeles de ce curînd după
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să-și impuie titulatura de Smaragda Theodorovna, - numaidecît Smaragda și numaidecît Theodorovna, - cu «thita»“ (1, 19). Orice încercare a soțului de a se folosi de vechiul nume este rău primită de Smaragda Theodorovna. „Într-o zi, în căutarea subiectului de conversație, acest leu domesticit întrebă pe tînăra și gingașa fecioară: - Smărăndițo... Cu căpușorul mîndru ridicat în sus: - Smaragda, - l-a corectat vocea argintină. Conu Iorgu scăpă paharul cu ceai, sări să-l prindă, răsturnă un scaun, și reîncepu: - Smaragdițo... - Sma-rag-da! - răsună
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]