11,264 matches
-
de creștinism imaginea proiectată de creștinism era una simplă, dar asta nu înseamnă că nu au existat direcții teologice diferite. Acestea au avut un caracter constructiv, astfel încât datorită diferitelor opinii s-au realizat dezbateri ce au determinat direcția ortodoxă a creștinismului. Dar divergențele au existat mereu, astfel încât la începutul mileniului al II-lea Occidentul creștin trece printr-o perioadă de criză, deoarece există o opoziție între direcția oficială a bisericii și perspectivele dualiste de sorginte orientală care încercau să domine creștinismul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
creștinismului. Dar divergențele au existat mereu, astfel încât la începutul mileniului al II-lea Occidentul creștin trece printr-o perioadă de criză, deoarece există o opoziție între direcția oficială a bisericii și perspectivele dualiste de sorginte orientală care încercau să domine creștinismul. Dar aceste direcții nu au fost diferite din punct de vedere dogmatic, în secolul al XIII-lea, mișcările eretice de origine catară au avut și un caracter reformator din punct de vedere social. Acestea sunt cele ce au deschis drumul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
au deschis drumul spre reforma secolului al XVI-lea, deoarece fără ele nu ar fi existat niciodată un preambul critic cu privire la imaginea promovată de Biserica Catolică. 2.2.1. Ereziile Occidentului și preambulul reformei Dacă ereziile secolelor de început ale creștinismului au avut un rol constructiv fiind granițele în cadrul cărora s-a dezvoltat direcția ortodoxă, ereziile din perioada cuprinsă între secolele al XII-lea și al XIV-lea din Occidentul european au avut un rol reformist. Aceasta s-a întâmplat deoarece
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fiind granițele în cadrul cărora s-a dezvoltat direcția ortodoxă, ereziile din perioada cuprinsă între secolele al XII-lea și al XIV-lea din Occidentul european au avut un rol reformist. Aceasta s-a întâmplat deoarece după secolul al VII-lea creștinismul își definise deja viziunea asupra existenței în majoritatea elementelor sale astfel că, orice noutate ar fi avut în principiu un caracter de reformă, în dorința de a modifica imaginarul deja existent. La acestea s-au mai adăugat și efectele ereziilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dar la primirea Bulei, Luther o aruncă în foc și scrie un pamflet "Împotriva bulei lui Antihrist". Acum este momentul în care se declanșează Reforma în adevăratul ei sens. Scrierile care urmează criticând modalitate în care este Biserica Catolică înțelege creștinismul. El scrie "Către nobilimea de națiune germană despre reforma stării creștine" în care apare pentru prima dată termenul de reformă ce va deveni cel ce va denumi noua direcție din creștinism. Ulterior sunt scrise "Despre robia Babilonică a Bisericii" și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
urmează criticând modalitate în care este Biserica Catolică înțelege creștinismul. El scrie "Către nobilimea de națiune germană despre reforma stării creștine" în care apare pentru prima dată termenul de reformă ce va deveni cel ce va denumi noua direcție din creștinism. Ulterior sunt scrise "Despre robia Babilonică a Bisericii" și "Despre libertatea creștinismului". Aici sunt enunțate principalele teze care vor domina noua confesiune. Între acestea putem aminti: preoția universală, neacceptarea dintre Tainele bisericii decât a Botezului, Euharistiei și a Pocăinței, restul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Către nobilimea de națiune germană despre reforma stării creștine" în care apare pentru prima dată termenul de reformă ce va deveni cel ce va denumi noua direcție din creștinism. Ulterior sunt scrise "Despre robia Babilonică a Bisericii" și "Despre libertatea creștinismului". Aici sunt enunțate principalele teze care vor domina noua confesiune. Între acestea putem aminti: preoția universală, neacceptarea dintre Tainele bisericii decât a Botezului, Euharistiei și a Pocăinței, restul fiind considerate doar ceremonii. Este considerat că botezul este relevant în cazul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este urmată de istoria ecleziastică (a bisericii). Bacon urmărește istoria Bisericii Creștine de la începuturi până la el, dar nu consideră începutul bisericii a fi nașterea lui Iisus Hristos, ci apariția lumii. Respectând tradiția bisericii anglicane, el include Vechiul Testament ca tradiție a creștinismului, Noul Testament fiind o împlinire a acestuia. Istoria ecleziastică are trei ramuri: specială, care urmărește evoluția instituției folosindu-se de cronici, biografii, hotărâri ale sinoadelor (ceea ce va alcătui istoria religiei creștine propriu-zise); profetică, ce urmărește profețiile și împlinirile lor (are la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
împlinit încă (este o istorie a viitorului, un fel de artă divinatorie). Istoria ecleziastică nu se oprește la a urmări doar istoria instituției, ci și a credințelor și a evoluției acestora. Chiar dacă în principal este o istorie ce studiază documentele creștinismului, ea încearcă să pătrundă și în sufletul omului. Cea din urmă formă a istoriei este istoria literară (a literelor și a artelor). Dacă toate celelalte părți ale istoriei erau obișnuite în epocă, această parte este o noutate. Numele de istorie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
esențială: reconectarea cu luciditate, realism și profunzime la Predanie, ca unica măsură de dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea valorilor fundamentale ale creștinismului ca singura posibilitate de revigorare a culturii române, de scoatere a ei din tiparele ideologizante marxiste. Elita interbelică creștină era conectată Realului ca urmare a raportării la faptul esențial al Întrupării, Răstignirii, Învierii și Inălțării Mântuitorului. Toate aceste repere nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ionescu milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Patriarhiei în care Patriarhul a pus ca Nae Ionescu să fie reprezentat sub formă de diavol. Campania pascală din 1929 privea o altă încălcare canonică, și anume: fixarea Paștilor la o dată ce nu corespundea nici cu canoanele Bisericii Ortodoxe, nici cu creștinismul apusean. În 1923 se hotărâse în cadrul primei conferințe panortodoxe de la Constantinopol îndreptarea calendarului iulian, rămas cu 13 zile în urmă față de calendarul civil. Biserica Ortodoxă Română l-a introdus cu data de 1 octombrie 1924, care a devenit 14 octombrie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
răsăritene și care nu a fost în vreun fel soluționată cu privire la raportul dintre autoritatea harismatică și la autoritatea ierarhică. Se știe că în Imperiul Bizantin patriarhul și împăratul constituiau autoritatea ierarhică, în timp ce monahii și laicatul reprezentau autoritatea harismatică. În istoria creștinismului s-au întâmplat numeroase cazuri în care monahii (de la Părinții Pustiei până la călugării din Bizanț și, ulterior, la isihaști și stareți), deși neconfirmați ca succesori apostolici, să se dovedească nu numai îndrituiți să vorbească de cele sfinte, ci și să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
puterea politică, substanțializată și puțin sacralizată, și, pe de altă parte, pretinde pentru Biserică o poziție specială. Aceasta, autonomă în principiu în misiunea sa spirituală, este redusă în anumite privințe la rolul de servitoare a puterii seculare. Perspectiva eshatologică proprie creștinismului primar pare să se șteargă din acest model ideal; ea se refugiază în cultul liturgic și în monahism. Puterea politică utilizează religia și puterea religioasă nu are decât un raport îndepărtat cu independența creștină față de puterea politică se vorbește atunci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sunt în spiritul critic și o a doua critică care își are fundamentul în ordinea creației lui Dumnezeu. Primul tip de critică teologică nu se regăsește în Predania sau Sfânta Tradiție a Bisericii, întrucât nu are nimic în comun cu creștinismul, fiind negația lui. A critica presupune a judeca, iar a judeca implică "a măsura, a compara cu o lege și a stabili coincidențe și abateri". Prin urmare, judecătorul este "instrumentul de măsură al unei ordini obiective". Această ordine obiectivă ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
experiența religioasă a celor din ASCR, lipsită de "orizonturi mari și de adâncuri metafizice" se reducea "la un efort laic de sinceritate, de reculegere și de viață integrală", prin care se încerca mai degrabă împlinirea personală decât propria depășire 3. Creștinismului social descoperit din cărțile lui Fosdik și Rauschenbusch, prin care tinerii de la ASCR așteptau împlinirea în veac, "prin realizarea Evangheliei, în suflete și în societate, imediat, într-o generație, într-un fel de exaltare generoasă, în care valorile religioase se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Evangheliei, în suflete și în societate, imediat, într-o generație, într-un fel de exaltare generoasă, în care valorile religioase se amestecau cu o întreagă floră de sentimente mai puțin pure și mai puțin religioase"4, Nae Ionescu le propunea creștinismul asocial, liturgic, "orientat în întregime spre viața de dincolo, în care împărăția lui Dumnezeu se realiza abia la sfârșitul lumii, printr-un fel de catastrofă eshatologică a cosmosului întreg". Prin urmare, metodei studenților de liberă alegere și interpretare a textelor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae Ionescu oferea drept contrapunct viața liturgică și participarea la viața de har a Bisericii. Exaltărilor tinerești pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte, filosoful le furniza drept soluție creștinismul teocentric, axat, indelebil, pe dimensiunea iubirii de Dumnezeu. Astfel, Nae Ionescu corectează poziția celor din ASCR care reduceau esența creștinismului la valoarea etică, prin contrapunerea creștinismului metafizic, ce trăia integral din contemplarea liturgică a unui Dumnezeu extatic. Prin textele sale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la viața de har a Bisericii. Exaltărilor tinerești pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte, filosoful le furniza drept soluție creștinismul teocentric, axat, indelebil, pe dimensiunea iubirii de Dumnezeu. Astfel, Nae Ionescu corectează poziția celor din ASCR care reduceau esența creștinismului la valoarea etică, prin contrapunerea creștinismului metafizic, ce trăia integral din contemplarea liturgică a unui Dumnezeu extatic. Prin textele sale publicistice, dar, în mod deosebit, prin cursurile sale universitare precum, cursul de Filosofie a religiei din 1925-1926 audiate de studenții
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Exaltărilor tinerești pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte, filosoful le furniza drept soluție creștinismul teocentric, axat, indelebil, pe dimensiunea iubirii de Dumnezeu. Astfel, Nae Ionescu corectează poziția celor din ASCR care reduceau esența creștinismului la valoarea etică, prin contrapunerea creștinismului metafizic, ce trăia integral din contemplarea liturgică a unui Dumnezeu extatic. Prin textele sale publicistice, dar, în mod deosebit, prin cursurile sale universitare precum, cursul de Filosofie a religiei din 1925-1926 audiate de studenții de la ASCR, Nae Ionescu reușește să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
articolul Orient et Occident, traseul vizitei sale, alături de un alt coleg, întreprinse în România. Printre altele, autorul consemnează că: "noi aducem urările noastre de prosperitate pentru revista Logos, care va servi nu numai ca simplu liant între mediile gânditoare ale creștinismului răsăritean, ci care va contribui la cunoașterea și aprecierea, în Franța, a elanului religios și științific care se manifestă în toate țările ce păstrează tradiția culturii și a pietății ortodoxe"18. Virgil Godeanu publică un text despre viața religioasă în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
făcând din spațiul românesc un centru de emulație a gândirii teologice și metafizice, prin frământarea unor probleme de strictă actualitate. În al doilea rând, prin apariția acestei reviste, se refăcea legătura cu întreaga Ortodoxie și cu întreaga tradiție europeană a creștinismului, restaurând demnitatea și prestigiul Bisericii Ortodoxe Române. De altfel, intenția patriarhală de a relua proiectul revistei, doi ani mai târziu, constituie un fapt semnificativ, probând importanța extraordinară a Logosului ortodox 19. Partea a II-a Confesional și național Biserică, Tradiție
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ideii de națiune, din perspectiva teologiei și a metafizicii religioase, era cvasi-recurentă în perioada interbelică, aceasta fiind decelabilă la o parte însemnată a elitei: Nae Ionescu și Nichifor Crainic. Dumitru Stăniloae făcea parte din pleiada de patrologi și istorici ai creștinismului antic care-i mai cuprindea pe: Teodor M. Popescu, Ioan G. Coman, Iustin Moisescu, Dumitru Fecioru, Olimpiu Căciulă ș.a. Plecând de la ideea lui Bulgakov potrivit căreia lumea este Sofia în formă creată, teologul Dumitru Stăniloae consideră că națiunea are drept
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
turnat în tiparul sufletului național, sublimând această calitate a sufletului 4. Prin urmare, națiunea este o "realitate voită etern de Dumnezeu"; dreptul său la existență poate fi privit ca un fapt natural, inevitabil în iconomia divină. Sinteza dintre națiune și creștinism, în vederea atât a păstrării specificului națiunii, cât și a salvării unității creștinismului, a ecumenicității sale se poate realiza prin armonizarea idealului națiunii cu cel creștin. Această problematică a fost amplu dezbătută în catolicismul occidental interbelic (Maritain, Blondel, Maurras), din perspectiva
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]