9,565 matches
-
mecla unui terorist sudamerican imprimată pe un tricou american. Fiindcă e șic! Faimoasele sale emisiuni cu Tănase erau, de aceea, savuroase când arta sa combinatorie era liberă și suverană, fără agende ascunse. Când Mambo Siria irumpea pe ecrane, umilind prin farmecul lor înțepător și textul vitriolant toată armata de vaci boite care hăuleau populăroase din folclorul nou, iar Dinescu improviza poetic texte cu "adrisant" politic, se crea acea efervescență a jocului pe care numai marii histrioni știu să o izvodească. Și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
democrația - care înseamnă cel puțin participare politică în cunoștință de cauză - nu ne-o poate da nimeni. Ea trebuie învățată, cucerită. Trebuie să merităm democrația. Va trebui întîi explicat alfabetul ei, pentru a-i putea simți, în timp, aromele și farmecul. Și până când nu va începe fiecare dintre noi să se construiască pe sine în acest spirit, riscăm a cădea în caragialesc. Și nu trebuie să se întîmple acest lucru, fie numai și pentru că sînt peste zece ani de când un Al.
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de sexualitate, de la cea puberală până la aceea isterică a femeilor care trăiesc numai pentru plăcerile trupești.” Desigur, Zburătorul constă În ceea ce se poate numi practică magică, pentru că În lumea stăpânită de asemnea viziuni, există protagoniste vrăjitoare care cultivă mitul prin farmece, vrăji și descântece. De altfel balada lui Heliade dă Întreaga măsură a stării erotice invocate. Textul baladei se structurează pe trei secvențe poetice. Prima, alcătuită din 12 strofe, reprezintă un monolog liric, ori ceea ce am putea numi o lirică a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe bunica: O ști vreau leac ea doară... o fi vreun zburător! Or aide l-alde baba Comana or Sorica, Or du-te la moș popa, ori mergi la vrăjitor...” punând În mișcare un Întreg arsenal de vrăji, descântece și farmece pentru eliberarea tinerei copile de chinurile la care este supusă de o făptură, desigur, malefică. Există o percepție a acestor practici care nu ajung la oamenii Încă tineri, cum e mama. Bunica este păstrătoarea acestor practici, „o ști vrun leac
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ale lui Alecsandri, cu eleganța lor stravezie și cu simplitatea lor gingașă, uneori banală, discuția ar fi cu putință. Dar o asemenea alăturare nu este dreaptă. Alecsandri are o altă Însemnătate. În Alecsandri vibrează toată inima, toată mișcarea compatrioților săi .... Farmecul limbii române În poezia populară - el ni l-a deschis ; iubirea românească și dorul de patrie... el le-a Întrupat; frumusețea proprie a pământului nostru natal și a aerului nostru - el a descris-o ; când societatea mai cultă a putut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
demitizare a istoriei, autorul a intenționat să extragă din evenimentele istorice idei generale, conferind faptelor un aer meditativ, Într-un un stil neologic sau popular, În funcție de pregătirea și apartenența actanților. Opțiunea autorului este aceea de a da piesei vivacitate, un farmec inimitabil și o sprinteneală filologică. Marin Sorescu introduce În teatrul istoric un nou stil, prin intermediul căruia se prăbușește, poate pentru totdeauna, solemnitatea de factură arhaică a dramei romantice. REPERE ISTORICO - LITERARE I. L. CARAGIALE Viața și opera I. L. Caragiale, de departe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Kuula și Leevi Madetoja. Primul a creat lieduri, cel de-al doilea simfonii. Referitor la Madetoja se mai precizează că a folosit "motive din lirica și muzica poporană a regiunilor din Nord, deci a acelui tezaur rar exploatat și prin farmecul ineditului, prin amestecul lui cu forme arhaice păstrate la Laponii și Finii de aici"150. Influența muzicii moderne și a noilor curente începe să se facă simțită odată ce Finlanda și-a câștigat independența și a început să intre în contact
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
încearcă-l". îți pui unguent și herpesul dispare imediat. Dar reapare peste o săptămână. Mă întrebi: „Mai ai unguentul acela?" Iar eu îți răspund: „la tubul. S-ar putea să ai nevoie și altă dată". Aplici unguentul. Și, ca prin farmec, herpesul dispare din nou. De fiecare dată când reapare, e tot mai mare și mai dureros, iar intervalele în care unguentul are efect se tot scurtează. Până la urmă, herpesul îți acoperă toată fața și durerea devine chinuitoare. Acum reapare din
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
de ateroscleroză. Presupuneam că tenul meu cenușiu se datorează pigmenților sau lipsei de exercițiu fizic. Nu m-am gândit că adevăratul motiv este blocarea vaselor capilare. Pe la 30 de ani începusem să am vene varicoase - care au dispărut ca prin farmec când m-am lăsat de fumat. Ajunsesem în stadiul - cam cinci ani înainte să mă las - în care aveam în fiecare noapte senzație ciudată în picioare. Nu erau dureri ascuțite, nici furnicături, doar un fel de senzație de nerăbdare. O
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Domnișoara Cvasi. Nu doar că-mi amintesc foarte bine contextul în care am scris prima carte, dar și țin enorm la acel context. Fiindcă atunci am deschis eu ochii. Era o vară blândă la Sibiu, era tihnă, și era un farmec al locului, pe care abia atunci îl descopeream. Erau seri portocalii, prietenoase, erau ore albastre lungi, cu umbre leneșe, erau obloane verzi (le avem și acum), prin care lumina intra dungată în casă... Eram îndrăgostită de toate astea și vara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
necunoscute“ (2) Emil BRUMARU Cartea, apărută la Editura Vellant, în 2007, alcătuită de Phillipe Lechermeier și Rébbeca Dauteremer, e „tradusă“, de fapt reinventată savuros, de Șerban Foarță. Sunt o mie și una de bijuterii ce merită, pentru a-și păstra farmecul, doar transcrise. Ceea ce și fac cu o plăcere infinită! Normal ar fi să citez întreg volumul; mă voi mulțumi doar să spicuiesc. *** NAȘ| DE BOTEZ: „Persoană desemnată de părinți întru vegherea educației prințeselor până ajung nubile. Tendință generală: să le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
în curea!) și să iasă în fața unor puștani, făcând pe metalistul... Alții însă n-au deloc simțul realității, n-au prestanța unui B. B. King, n-au eleganța lui Gilmour sau Waters, n-au valoarea „bunicilor“ Rolling Stones, n-au farmecul jucăuș al AC/DC, n-au nici măcar minima inteligență să încerce schimbarea direcției stilistice. Victime ale șabloanelor, ale ideii de consum verificat și ale certitudinii că oricând se găsește cineva de fraierit, ei trag de-un succes vechi până mor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
o fustă scurtă, întizindu-și picioarele ușor depărtate la soare!Ă. Zâmbea permanent și mă întreba ce mai fac ori de câte ori treceam prin fața ei. Pe urmă, student fiind, m-a și invitat să-i văd odaia și să-i admir și folosesc farmecele... până ce maică-mea, aflând de popasurile mele, l-a rugat pe taică-meu să îmi atragă atenția că s-ar putea să capăt vreo boală destul de urâtă... VERBA WOLANd Ruxandra CESEREANU Clona Șeherezadei Sunt la modă clonele și propunerile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Printre aceștia se numără persoanele cu o înfățișare atrăgătoare, cele cu o poziție socială înaltă, oamenii bine îmbrăcați, cei care ne seamănă sau care au orice altă calitate. Iar pătrunderea acestora în spațiul nostru vital le sporește, de fapt, credibilitatea, farmecul și puterea de convingere"57; • frecvența atingerilor în timpul unei conversații: mediul cultural al oamenilor își pune amprenta asupra distanței dintre aceștia, apropiindu-i sau depărtându-i. Dacă în Orientul Mijlociu oamenii au tendința să se atingă des și stau foarte aproape
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nr. 11/15 nov. Dumitrescu—Bușulenga, Zoe, Ultimele sonete în opera lui V. Voiculescu, în Viața Românească, an. XXVI, 1973, nr. 5/mai Dumitrescu—Bușulenga, Zoe; Sava, Iosif, Muzica și literatura. Scriitori români, Ed. Cartea Românească, București, 1994 Ene, Ileana, Farmecul discret al manuscriselor, I, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 1998 Florescu, N., V. Voiculescu, în marginea dramaturgiei: Pribeagă, în „Manuscriptum", an. VIII, 1977, nr. 2 Fouilloux, Danielle și colab., Dicționar cultural al Bibliei, Editura Nemira, București, 1988 Grăsoiu, Liviu, Poezia
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Iacob Negruzzi să continue povestirea: „Creangă venea regulat la mine odată pe săptămână la întrunirile societății Junimea. Când aducea cu sine vreuna din poveștile sale ori vreun capitol din Amintiri din copilărie... cum începea să citească toți erau captivați de farmecul povestirilor sale așa încât o seară în care se producea Creangă era o adevărată serbare pentru noi... Când la banchetele aniversare ale Junimii Creangă începea șirul anecdotelor sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ț-a trece, vie altul să te frece>>, iar... bătrâna femeie adormi sub mângâietoarele cuvinte ale lui Creangă. Se vede lucru că credința babei a fost așa de tare în descântecul lui Creangă, că până a doua zi, ca prin farmec, ea s-a făcut sănătoasă tun... Cred că mare haz ai făcut peste o săptămână când moșneagul - soțul babei - ți-a adus „coșcogeamite cârlan” drept „mulțumire că /i-ai/ îndreptat femeia... ” Toate câte le-a povestit acest Ionescu - tovarăș la
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
pasăre care cântă, de pasăre măiastră însă. Meșteșugul lui, care e neîntrecut, e firesc și limpede și izvorăște dintr-o adâncă nevoie de a povesti și de a și povesti mai întâi lui însuși.” Da’ ia uite-te matale cât farmec are în gândire unul care a venit de pe malurile Dâmboviței și care s-a identificat cu Iașul și cu toate ale lui, bune și rele: Cred că l-ai ghicit pe chiriașul grăbit G. Topârceanu: „... oricâte straturi de colb s-
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
o provocare cu totul deosebită pentru potențialul expresiv al limbii române. Prin urmare, câteva generații de cititori, stimulați de unii biografi și exegeți, au aflat mai întâi de un Eminescu misogin, acuzator al femeii pline de păcate: mincinoasă („Și în farmecul vieții-mi / Nu știam că-i tot aceea / De te razemi de o umbră / Sau de crezi ce-a zis femeia” - Pe aceeași ulicioară...), cochetă și frivolă (Scrisoarea V - Dalila), sau condamnată definitiv la o condiție intelectuală și sufletească inferioară
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sub impulsul lui Eros, pentru a-și redobândi unitatea și fericirea de la început. Fără a mai înmulți exemplele din alte zone culturale frecventate de poet, facem apel și la sursele 30 autohtone. Eminescu a fost captivat încă din copilărie de farmecul basmului, cu figurile feminine bine cunoscute: zâne, prințese, regine, mume, babe malefice etc. Acestea coboară, pe cât se pare, tocmai din stratul mentalului pre-indoeuropean, cu reprezentările magice și idolatre ale „Europei Vechi”: figuri antropomorfe din neolitic și chiar din paleolitic, zeițe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
farsa apropiau în loc să învrăjbească, spiritul fiind considerat valoare absolută. Tensiunile dintre prieteni dispăreau în fața vorbei de duh, indispensabilă atmosferei din vestitele berării și locante ale Iașilor din prima jumătate a secolului XX. Romantismul și idealul de noblețe intelectuală conferă un farmec aparte societății ieșene din perioada interbelică. Dar evocarea lui R. Constantinescu nu este nici pe departe duios sentimentală. Tot ce a înregistrat memoria sau documentul scris este expus cu lucidă detașare, cu umor, cu ironie și auto-ironie. Faptele, datele și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o provocare cu totul deosebită pentru potențialul expresiv al limbii române. Prin urmare, câteva generații de cititori, stimulați de unii biografi și exegeți, au aflat mai întâi de un Eminescu misogin, acuzator al femeii pline de păcate: mincinoasă („Și în farmecul vieții-mi / Nu știam că-i tot aceea / De te razemi de o umbră / Sau de crezi ce-a zis femeia” - Pe aceeași ulicioară...), cochetă și frivolă (Scrisoarea V - Dalila), sau condamnată definitiv la o condiție intelectuală și sufletească inferioară
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sub impulsul lui Eros, pentru a-și redobândi unitatea și fericirea de la început. Fără a mai înmulți exemplele din alte zone culturale frecventate de poet, facem apel și la sursele 30 autohtone. Eminescu a fost captivat încă din copilărie de farmecul basmului, cu figurile feminine bine cunoscute: zâne, prințese, regine, mume, babe malefice etc. Acestea coboară, pe cât se pare, tocmai din stratul mentalului pre-indoeuropean, cu reprezentările magice și idolatre ale „Europei Vechi”: figuri antropomorfe din neolitic și chiar din paleolitic, zeițe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
farsa apropiau în loc să învrăjbească, spiritul fiind considerat valoare absolută. Tensiunile dintre prieteni dispăreau în fața vorbei de duh, indispensabilă atmosferei din vestitele berării și locante ale Iașilor din prima jumătate a secolului XX. Romantismul și idealul de noblețe intelectuală conferă un farmec aparte societății ieșene din perioada interbelică. Dar evocarea lui R. Constantinescu nu este nici pe departe duios sentimentală. Tot ce a înregistrat memoria sau documentul scris este expus cu lucidă detașare, cu umor, cu ironie și auto-ironie. Faptele, datele și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mai interesant decât părea în tinerețe. Dincolo de „meserie”, ce implică rigorile obiectivității asumate, constatăm că scriitorul a jinduit mereu, mai puțin pe față și mai mult în secret, să fie un sincerissimus scriptor, irezistibil atras de - să-i zicem așa - farmecul sincerității totale. Chiar dacă etimonul grecesc al cuvântului „farmec” (pharmakon) semnifică și leac, și otravă... (revista Plumb, ianuarie, 2013) detașare actul editorial ce rotunjește opera unui autor mai „complicat” și mai interesant decât părea în tinerețe. Dincolo de „meserie”, ce implică rigorile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]