11,568 matches
-
mișcă neîncetat frunzele, tremurând chiar și atunci când nu bate nicio boare de vânt. Plopul nu face nici flori, nici fructe, iar păsările nu-și fac cuib printre ramurile sale. Oamenii nu-l sădesc în apropierea caselor, căci, la vreme de furtună, plopul este primul trăznit de fulger, amintindu-ne astfel de pedeapsa pe care cei răi și nechibzuiți o vor primi. V. 4 Test pentru inteligență emoțională (varianta pentru copii ) (adaptat de Mihaela Roco după varianta pentru adulți) Alege răspunsul care
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
locale. Adesea, el resimte câteva probleme în ceea ce privește menținerea neutralității. Conflictele etnografului cu ocazia anchetei constituie chiar ancheta, ele fac să apară chestiuni neprevăzute la început și indică funcționarea unei societăți sau a unui grup social. În Franța, cu mult înaintea furtunii deconstructiviste, Gérard Althabe, în lucrările sale despre orașele noi și în cursurile sale, alegând, contrar lui Claude Lévi- Strauss, să desființeze distanța ca metodă, a decis să utilizeze propria sa prezență în calitate de cercetător drept metodă de investigație. Anumite terenuri ale
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
târzii afectează grav ecosistemele naturale și culturile, infrastructura de comunicații și toate categoriile de trafic, transporturile speciale și rețelele utilitare etc.; d) dinamica atmosferei, cu o manifestare generală relativ constantă are uneori, la nivel regional și local, manifestări excesive ca : furtuni de zăpadă în ținuturile temperate, furtuni de praf în regiuni aride și în sezoanele uscate din alte regiuni, cicloni tropicali, taifunuri, care produc o gamă complexă de mari distrugeri în toate structurile afectate (cazul recent al insulei Tikopia din arhipelagul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
culturile, infrastructura de comunicații și toate categoriile de trafic, transporturile speciale și rețelele utilitare etc.; d) dinamica atmosferei, cu o manifestare generală relativ constantă are uneori, la nivel regional și local, manifestări excesive ca : furtuni de zăpadă în ținuturile temperate, furtuni de praf în regiuni aride și în sezoanele uscate din alte regiuni, cicloni tropicali, taifunuri, care produc o gamă complexă de mari distrugeri în toate structurile afectate (cazul recent al insulei Tikopia din arhipelagul Vanuatu, complet distrusă de un ciclon
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
confesionale islamice. Ulterior, ritmul de creștere a început să fie stăvilit mai întâi de unii factori naturali restrictivi. Astfel, suprafața cultivabilă, aproape integral utilizată, limitează dezvoltarea agriculturii relativ productive de astăzi și creșterea cantității totale de hrană. În același timp, furtunile tropicale și inundațiile catastrofale fac anual zeci de mii de victime, distrug culturile, locuințele, drumurile. În felul acesta, conștientizarea singurei pârghii accesibile pentru stăvilirea foametei, creșterea demografică, a impus măsuri urgente de planificare familială. Rezultatele sunt deja vizibile însă, prin
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cu implicații puternice asupra regimului hidric local (cf. Sestini A. Implications of Climatic Changes for the Nile Delta, în Climatic Change and the Mediterranean, dir.Jeftic L., Milliman J.DD., Arnold, Londra, pp.535-601. 14. Frecvența anuală a zilelor cu furtuni de nisip a crescut alarmant în unele regiuni tropicale așa cum este cazul Mauritaniei. La Nouakchott, în 1960 se înregistrau în medie doar 10 astfel de zile anual, pentru ca în 1986 să se depășească 80 (Goudie și Viles, 1997, pp.165
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cu implicații puternice asupra regimului hidric local (cf. Sestini A. Implications of Climatic Changes for the Nile Delta, în Climatic Change and the Mediterranean, dir.Jeftic L., Milliman J.DD., Arnold, Londra, pp.535-601. 14 Frecvența anuală a zilelor cu furtuni de nisip a crescut alarmant în unele regiuni tropicale așa cum este cazul Mauritaniei. La Nouakchott, în 1960 se înregistrau în medie doar 10 astfel de zile anual, pentru ca în 1986 să se depășească 80 (Goudie și Viles, 1997, pp.165
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
5°C, cu valori mai scăzute în sudul și vestul județului. Media multianuală a precipitațiilor oscilează între 460-600 mm, cu valori maxime în vestul și sudul județului. Vânturile dominante sunt cele din nord-vest și nord. Secetele, brumele târzii, grindina și furtunile sunt fenomene destul de frecvente în zonă. Hidrografia Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și acumulări rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. În județul Iași nu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sale, trecând peste cel mai puternic instinct al său, instinctul de conservare. Oamenilor le sunt dragi câinii și pentru că au calitatea de a se orienta uimitor În teren, chiar când acesta Îi este necunoscut. În condițiile vitrege, de viscol și furtuni, În timpul frigului năprasnic din regiunile polare, câinii-lup folosiți la tractarea săniilor găsesc Întotdeauna drumul spre așezări omenești. Este o calitate faptul că se adaptează ușor la schimbările de regim alimentar. Nu este pretențios la mâncare; se mulțumește cu un pește
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pădurile verzi. Fructele se coc în livezi. Zilele sunt tot mai lungi și nopțile mai scurte. Temperatura crește, soarele încălzește foarte puternic încât unele zile sunt caniculare. Ploile sunt calde și repezi, însoțite de tunete și chiar trăsnete, uneori este furtună. De aceea este bine când plouă să ne adăpostim. Ploaia este prietenă bună a plantelor. Ea le hrănește și le înviorează. Și în sfârșit, tot vara, vine și mult așteptata vacanța mare. Planuri, vise, proiecte toate își găsesc împlinirea în
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
Cantemir. Au vorbit: prof. Ion Popescu Sirețeanu, prof. C. Turculeț și Dr. V. Bejan. Cu această ocazie sărbătoritului i-a fost înmânată Diploma de membru de Onoare a societății noastre. CAPITOLUL VIII 1996 Românii din Federația Rusă Fatalitatea vecinătății teritoriale, furtunile istoriei, ostilitatea ideologică, orgolii imperiale au dislocat mase de români spre interiorul Rusiei țariste și mai târziu a Uniunii Sovietice. Menționând elementul românesc răspândit în Federația Rusă trebuie să ne referim la motivația individului, grupului sau comunității de a părăsi
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cu Ucraina, Universitatea maghiară din Cluj Napoca. Mihai Stere Derdina - iarăși amputări teritoriale?. Apelul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Radu Economu - Securitatea națională și Tratatul cu Ucraina. Mihai Creangă, F. G, Marculescu - Ținutul Herța, pământ deapururi românesc. Lorin Furtună - Partea română a cedat inadmisibil totul. Claudiu Iordache - România s-a ales cu disprețul Ucrainei. Mircea Radu Iacoban - Teritoriu contra ....fund de mare. Iulian Chifu - În Ucraina românii o duc ca pe timpul lui Stalin. Nicolae Radu - Marea Cacealma. Mihai Vicol
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cât mai multe ipoteze care să prezinte grade diferite de certitudine pentru a putea le putea schimba în situații de incertitudine. Anumite evenimente improbabile, când au loc, pot avea un impact semnificativ asupra efectelor unei insecurități alimentare (ex. un uragan, furtuna). În plus, pentru scenariul cel mai posibil decidenții trebuie să aibă informații suficiente care să reflecte această incertitudine, astfel încât se va explica motivul pentru care lucrurile ar putea să ia o altă direcție. Este bine să se identifice evenimentele posibile
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
a transmis și nouă calea asta. Nu mi-a plăcut niciodată povestea și până când am avut anii la care simbolurile au căpatat înțeles, mă gândeam, totdeauna, cu ciudă la... sărmana Ana. Demne urmașe, iubim în disperare, ne luptăm cu orice furtună și orice piedică ni se ridică în cale și ne acceptăm apoi zidul, uitând de noi înșine. Și o mai aveam și pe Cătălina, în Luceafărul lui Eminescu. Pe vremuri, când se purtau prin școli așa numitele sesiuni de comunicări
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
dezbărase cu totul de patima băuturii. Morala: E prea ușor să te înveți la rele, Dar prin răbdare poți să scapi de ele! 85. Munca răbdarea deprinderea Un împărat a plecat într-o zi la vânătoare. Pe drum, apucându-l furtuna și ploaia, se adăposti la o colibă sărăcăcioasă. Înăuntrul colibei, împăratul dădu de niște copii, care ședeau în jurul unei străchini mari, pline cu fiertură. Îmbucau copiii cu atâta plăcere din fiertură, de ți-era mai mare dragul să-i privești
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
iar în spatele grădinii se auzea zgomotul molcom al râului. Săvoiu încercă să adoarmă, dar nu putea; simțea parcă o răcoare în tot trupul, iar vâjâitul apei râului i se părea prea tare. Din îndepărtări se auzi tunetul întârziat al unei furtunii atunci i se păru că aude un glas. Era glasul conștiinței, glasul dreptății. Se sculă, cutremurându-se de o frică neînțeleasă, și porunci servitorilor s-o caute pe văduva cu cei cinci copii și s-o aducă înapoi de unde plecase
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Săvoiu începu să urască grădina, pavilionul, râul, vântul și îi fu groază de întunericul liniștit al nopții care se lăsase. În curând căzu într-o boală grea. În aiureala când a căldurilor, când a tremurăturilor, pomenea întunericul nopții și tunetul furtunii. Peste câteva zile își dădu duhul. Glasul conștiinței a răsunat în sufletul lui, dar, fiind prea târziu, Săvoiu nu a putut repara nimic. S-a împlinit zicala: După faptă și răsplată. 91. Judecata lui Dumnezeu (banii, rudele și faptele bune
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
De cine-n lume te temi tu mai mult? — De nime-n lumea asta, afară de Dumnezeu. Dar tu? — Eu iar de nime, afară de Dumnezeu și de Mamapădurilor. O babă bătrână și urâtă, care umblă prin împărăția mea de mână cu furtuna. Pe unde trece ea, fața pământului se usucă, satele se risipesc, târgurile cad năruite. Mers-am eu asupra ei cu bătălie, dar n-am isprăvit nimica. Ca să nu-mi prăpădească toată împărăția, am fost silit să stau la-nvoială cu
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
a-ntoarce capul Ion lui Nae-i zice: - De ce zâmbești, amice? (Cum a știut Ionică că Nae chiar zâmbise?) 29. CEASUL CU NOROC Un excursionist a pornit spre o cabană. Nu cunoștea prea bine drumul. Deodată 1-a prins o furtună puternică. El nu s-a oprit Însă, ci șia continuat drumul. Ajuns la o răspântie, constată cu necaz că indicatorul de drumuri a fost smuls de vijelie și azvârlit cât colo. Furtuna s-a Întețit. Excursionistul se adăpostește sub un
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
prea bine drumul. Deodată 1-a prins o furtună puternică. El nu s-a oprit Însă, ci șia continuat drumul. Ajuns la o răspântie, constată cu necaz că indicatorul de drumuri a fost smuls de vijelie și azvârlit cât colo. Furtuna s-a Întețit. Excursionistul se adăpostește sub un brad unde Își face cortul și unde Îl apucă noaptea. Dimineața și-a dat seama că pe drum și-a pierdut ceasul. A vrut să se Întoarcă pentru a-1 căuta, dar
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
In aceste condiții reacțiile de admonestare sau sanctionare sunt privite ostil. 2.2.3.Caracteristici afective. Unii adolescenți pot trăi ceea ce St. Hall, părintele hebeologiei ( cercetarea știintifică a vârstei tinereții), a denumit, În urma studiilor sale de la Începutul secolului, ca fiind "furtună și stres". Fie că sunt stări depresive sau de confuzie și anxietate, este cert ă perioada nu este una a "păcii și a calmului". Ca atare, numeroase cercetări au Încercat să stabilească Întinderea și profunzimea acestui posibil fenomen de bulversare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
fig. 29rv), conform uzanțelor, este emblemă episcopului dr. Anton Durcovici. În lucrarea pr. prof. dr. Florian Müller, Viața episcopului de Iași, dr. Anton Durcovici, martir{\cîte 41} o găsim prezentată după cum urmează: „Stema episcopului este compusă dintr-o navă în furtună în care stă Mielul lui Dumnezeu cu steagul victoriei, în mijloc crucea, înconjurată de cârja episcopala și de mitra, iar jos motoul episcopului: BEATUS POPULUS CUIUS DOMINUS EST DEUS (Fericit poporul al carui Domn este Dumnezeu)”. Reprezentarea reversului este încadrată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
-vă de biruința măreață și veșnică a lui Mihai Viteazul. Ne-am născut aici, suntem cei dintâi așezați aici și vom pleca cei din urmă. Vom muri aici, frați ardeleni, fiindcă nu putem părăsi ceea ce nu se poate părăsi. Nici furtunile, nici trufiile, nici trădările nu ne vor clinti. Toți trebuie să păstrăm încrederea în drepturile neamului, să ducem o luptă de credință, de muncă și prin jertfa să ne câștigăm dreptatea. Fiindcă dreptatea străjuiește lumea. Și dreptatea lumii va fi
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
bucăți mici de una mai mare. Oamenii de știință Otto von Guericke 34, Robert Boyle, Stephen Gray103 și C. F. du Fay104 aduc contribuții importante în cunoașterea electricității, pentru ca în 1752 Benjamin Franklin 105 să demonstreze, într-o zi cu furtună, existența electricității în aer. Astfel s-a deschis drumul spre marea descoperire a motorului electric de către Michael Faraday 106. Luigi Galvani, după ce urmează studii de teologie și arte, se înscrie la medicină și filosofie. Pe atunci medicina consta în preceptele
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
nimic nu s-ar fi întâmplat - fără să mai atingă însă gradul inițial de stabilitate, și din nou să urce,dar atingând o treaptă de la nivelul căreia nu mai există întoarcere și să fie necesară doar o neînsemnată precipitare ca furtuna să se dezlănțuie, rupând toate zăgazurile.Tendința e, firește, spre «veșnică urcare», dar procesul de creștere este marcat din loc în loc, în spiritul vieții reale, de cotituri și regrese”. Titu Herdelea este considerat de către critici drept un “raisonneur”, purtător neconvingător
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]