9,004 matches
-
colonia Sarona . Noul regim al capitulațiilor a permis îmbunătățirea traficului dintre Europa și Palestina , inclusiv portul Jaffa. În aria actuală a orașului Tel Aviv , în Yaffa și în afara ei au avut loc în a doua jumătate a secolului al XIX - lea câteva încercări de colonizare creștine -a unor creștini protestanți americani și germani . In anii 1853-1859 un grup de creștini adventiști americani din Philadelphia a întemeiat o comunitate numită Mount of Hope (Muntele Speranței )în preajma rîului Ayalon ,la nord-est de Yaffa
Tel Aviv () [Corola-website/Science/300198_a_301527]
-
improvizate care în timpul viiturilor sunt distruse și după fiecare viitură satul se mobilizează pentru a le reface. Se impune construirea a cel puțin 2 punți noi, în dreptul școlii, căminului cultural și în Suseni. Alimentarea cu energie electrică se face din LEA 20 Kw Stremț prin intermediul a 3 posturi de transformare, numărul de abonați din sat este de 286. Alimentarea cu apă potabilă a localității se realizează atât din fântâni cât și din cele 4 rețele independent executate în cursul anilor 1980
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
gospodăriile anexe terenurilor agricole, dotările social culturale: biserica, școala, căminul cultural, punctul sanitar și spațiile comerciale. În cadrul intravilanului au fost stabilite 2 subzone care datorită fenomenelor sus amintite au interdicție temporară de construcție. Alimentarea cu energie electrică se face prin LEA / linie electrică aeriană de 20 KV - Stremț ce este prevăzută cu deviație din Geoagiu de Sus cu ajutorul a 2 posturi de transformare de la 20/0,4 KV la 100 KV, rețeaua de joasă tensiune este aeriană ancorată pe stâlpi de
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Amplasata chiar la intrarea în defileul Mureșului, această cetate a fost construită ca o fortificație menită să apere două căi de acces spre nord-vestul țării, atât pe Valea Mureșului cât și pe Valea Cladovei. Descoperirile facute în nivelul al III- lea al zidului de fortificație atestă o locuire a acestei cetăți și între secolele XI-XV fiind un sit complex. Etapa romană a lăsat urme și pe teritoriul comunei Păuliș, urme arheologice atestă prelungirea unor elemente de apărare ale imperiului în această
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
sine ci pentru oamenii din licalitatea această Biserică Adventista de ziua a șaptea își are începuturile în comuna Șepreuș în secolul trecut ,în anul 1907. Religia adventista a fost dusă în comuna Șepreuș de către misionarii Germani. La mijlocul secolului al XVIII- lea este menționată aici o veche biserică de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli". După sistematizarea satului pe vatra actuala, vechea biserică de lemn în 1780 este înlocuită cu alta tot din lemn. În 1859 a fost construită actuala biserică din piatră
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
fabrică de ciocolată și produse zaharoase din Timișoara. A fost înființată înainte de 1890. Compania este listata la Bursă de Valori București. În prezent (iulie 2010), Kandia deține o cotă de 10-20% pe segmentul tabletelor din ciocolată, cu brandurile "Kandia" și "Lăură", 5-10% din vânzările de praline și 10-20% din segmentul batoanelor de ciocolată. Compania deține în portofoliu brandurile de ciocolată "Kandia", "Rom" și "Lăură", prăjitură "Măgura", bomboanele "Suguș" și "Silvana". Ciocolată Rom este unul din cele mai longevive branduri românești, care
Kandia () [Corola-website/Science/301544_a_302873]
-
iulie 2010), Kandia deține o cotă de 10-20% pe segmentul tabletelor din ciocolată, cu brandurile "Kandia" și "Lăură", 5-10% din vânzările de praline și 10-20% din segmentul batoanelor de ciocolată. Compania deține în portofoliu brandurile de ciocolată "Kandia", "Rom" și "Lăură", prăjitură "Măgura", bomboanele "Suguș" și "Silvana". Ciocolată Rom este unul din cele mai longevive branduri românești, care și-a păstrat rețetă din 1964. Cifra de afaceri: Număr de angajați în 2004: 945 În anul 2003, fondul de investiții "Rivta Gmbh
Kandia () [Corola-website/Science/301544_a_302873]
-
scos la iveală o temelie a unei biserici ce avea în interior o necropola și o curte feudala între satele Orțești (com. Drăgănești,Neamț) și Giulești (com.Boroaia ,Suceava ) , ce au fost datate ca fiind de la sfârșitul veacului al XIII - lea și începutul celui de-al XIV -lea. Trebuie subliniat faptul că biserică că și curtea au fost incendiate în timpul campaniei lui Matei Corvin în Moldava (1467) , apoi au fost refăcute și din nou incendiate în timpul invaziei tătare din anul 1510
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
DGJPh prin 1817-1818, după « Bibliografia », ar fi fost înălțată biserica « Sf. Nicolae » din localitate, care în 1909 se afla în ruină din motive necunoscute nouă. În curtea actualei biserici se află o cruce din piatră, de la jumătatea secolului al XIX - lea, poate de pe vremea vechiului lăcaș. Analele parlamentare din 1831 semnalează și ele satul Plavia, ca făcând parte din plasa Cricov a Jud. Săcueni și având doar 58 de familii. Până în 1845 (când s-a desființat jud. Saac), Plavia era resedința
Plavia, Prahova () [Corola-website/Science/301704_a_303033]
-
și și-au redicat biserici noue de pie[a]tră una lângă alta, și mulți din iei cu mintea liniștită și mai senato[a]să le-au zis - că o parte din doue în loc de biserică se edifice una șco[a]lă, și se o provedia cu dascăl harnic, că și într-o biserică pot încape cu toți; înse cei interesați n-au lăsat neci unul se scadia dintru ale sale. Și așia acum stau doue biserici vecine, neci una gata cum
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
localitate negustori greci, armeni și cazaci (cazaclii), iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea sunt așezați aici și numeroși evrei. După cum apreciază Constantin C. Giurescu, care a scris o istorie a pogoriei Odobești, în primele decenii ale veacului al XIX lea, în vremea Eteriei și a răscoalei lui Tudor Vladimirescu (1821) localitatea va începe să primească caracterul unui târg. În veacul al XVII-lea ia avânt în regiune cultură vitei de vie, existentă aici încă din vremea domnitorului Petru Rareș și
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
sat (DJ 72) se ramifică din DN 66 (E 79) în dreptul localității Rușor și a fost asfltat în anul 2008. În sat funcționează o școală primară (clasele I-IV) și o grădiniță. Biserica satului este atestată în secolul al XVI- lea. Actuala clădire a bisericii a fost construită în 1896 și renovată în 1946. În sat funcționează și o moara de apă. Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, a selectat în anii 60 o casă din Șerel care a
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
preluat termenii de la strămoșii lor. Termenii de origine slavă, au pătruns dinspre Moldova, odată cu migrația slavilor dinspre Moldova. Localitatea Lunca Bradului este destul de tânără. Atestarea localității, ar putea fi dată de descoperirea unui vas de ceramică, din secolul al IX- lea, d.H.1 în satul Neagra, aparținând comunei Lunca Bradului. Însă acest obiect singular, nu poate fi considerat argument ferm al localizării comunei din epoca metalelor și a continuității de locuire, până in zilele noastre. Acesta putea să aparțină unei populații
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
concludente, nu putem face afirmații categorice. Cercetările în localitate și în satele vecine, au fost întâmplătoare, deoarece mijloacele de comunicație erau reduse. Acesta este motivul pentru care, localitatea nu apare decât întâmplător în conscripții, până spre jumătatea secolului al XIX- lea, deși a luat ființă cu mult înainte. Comuna Lunca Bradului este atestată documentar în mai multe lucrări, la intervale diferite de timp. Una dintre cele mai vechi atestări documentare ale vremii, este cea din anul 1839, când austriacul Igna Lenk
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Părul Mătușii, Moția, Telman, Iepura de Sus, Iepura de Mijloc, Iepura de Jos, Mândra, etc. Analiza geografică a zonei arată că acestea au fost amenajate de oamenii de demult și funcția lor a dăinuit până spre sfârșitul secolului al XIX - lea. Toponimele și hidronimele atestă stabilitatea istorică și conservarea moștenirii culturale: Talaba (tracic), Mălăiște (loc pentru cultura meiului), Bucura (loc frumos - dacic), Mândra (izlaz), Telman (existent la 1533), Vâlsan (hidronim din perioada totemică, similar muntelui Zăganul). De asemenea cuvintele: arcarpaneu (vânător
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
conviețuire cu alte popoare. Deplasările lor de la Dunăre la Brașov și Sibiu aveau în mod cert si alte conotații, contribuind la consolidarea legăturii de neam între românii de o parte și de alta a Carpaților. La sfârșitul secolului al XV - lea satul Stroești era obște liberă. La 10 aprilie 1520, voievodul Neagoe Basarab întărește mai multe sate mânăstirii Bistrița din județul Vâlcea. În acest document satul nu figurează, dovadă ca era obște de moșneni. Figurează însă: „Și încă a mai dăruit
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
satul Stroești. Conform istoricului Aurelian Sacerdoțeanu, soția banului Barbu Craiovescu, Neagoslava, a fost o frumoasă din Stroești, care a avut aici pământ de zestre și câteva sălașe de țigani (Sacerdoțeanu, 1974). La 22 mai 1523 - 1525, voievodul Valdislav al III - lea scutește de dări satele mânăstirii Bistrița - Vâlcea, printre care și Stroești. Nu se știe exact anul: 1523, 1524 sau 1525 în care satul Stroești devine sat de danie al mânăstirii Bistrița. Cert este că stroeștenii au fost deposedați de pământ
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
obișnuite “porony”,cu nucă sau dulceață, - plăcinte obișnuite cu nucă sau “zămăchișe”(brânză de vacă), - se mai obișnuiau găluște cu prune, tăiței cu brânză și lapte, etc. Dintre legumele consumate trebuie remarcat că deabia în primii ani de după al II lea război mondial au început să se consume roșii la masă, până atunci se foloseau numai la prepararea bulionului. Obișnuit erau consumate varza, fasolea, cartofii, castraveții, sfecla roșie, etc. Fructele consumate obișnuit erau merele, perele, cireșile (vișinile foarte rar), iar prunele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
tributul de sânge pe fronturile din timpul celor două războaie mondiale, sacrificiul acestora deși a fost diferit nu a fost în interesul poporului român: - în primul război mondial au luptat în rândurile armatei austro-ungare pentru interese străine, - în al II lea război mondial, în împrejurări vitrege istorice, armatele române au fost obligate să lupte peste granițele țării,de către statele mari dictatoriale ale acelor timpuri. Sunt numeroase nume de familie păstrate din secolele anterioare, care se folosesc până în prezent. În diploma guvernatorului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Truman a luat decizia de a folosi armele atomice cât încă se mai afla la conferință. În Comunicatul dat publicității de Conferința de la Potsdam a fost reluată problema criminalilor de război: „Criminalii de război, se spune in capitolul al III lea, Germania și indivizii care au participat la planurile sau executarea de întreprinderi naziste, tinzând sau înfăptuind atrocități sau crime de război, vor fi arestați și aduși în fața justiției. Șefii naziști, persoanele influente ale partidului și înalții demnitari ai organizațiilor și
Conferința de la Potsdam () [Corola-website/Science/300764_a_302093]
-
până la 1660. Satul Borod a apărut prima oară în "Registrul pentru zeciuieli" al Episcopiei Catolice din Oradea în anii 1291-1294, pe timpul Regelui Andrei al III-lea (1290-1301). Borod apare în documente (în registrul de zeciuieli al Regelui Andrei al III lea) sub numele de "Magiarbarod". În 1393 apare sub numele de "Magyarbarod", în 1525 ca "Nagybarod", iar în 1692 ca "Nagy Barod". Mai târziu apare ca "Borodul Mare", aparținând de raionul Aleșd, regiunea Crișana. Bazinul Borod este una din prelungirile estice
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
ceramic în secolele XI - XIII. În vederea dezvelirii ei a fost deschisă C2, cu dimensiunile de 6 x 6 m. A mai fost dezvelit un complex arheologic, respectiv o groapă menajeră, conținând un bogat material ceramic datând din secolul al XVI - lea. A fost întregit un vas ceramic, piesa având alături de valoare științifică și valoare muzeala. Cercetările de la Sânmartin de Beiuș au scos la lumină primele materiale arheologice medievale timpurii din depresiunea Beiușului. Gospodăria țărăneasca din secolele XI-XIII este una din puținele
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
o cazarmă unde aveau loc manifestări cu ocazia zilei regelui. O delegație de la Vadu-Crișului participa în fiecare an la parada de la București. La 8 iunie 1940 cu ocazia aniversării a 10 ani de la revenirea in România, Regele Carol al II lea a emis o monedă de aur de 42 g, cu diametrul de 41 mm, care o reprezintă pe fata care a adus apă regelui, în 6 iunie 1930, la Vadu Crișului. Numele de familie al fetei era Mudura, dar în
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
vechiul curs al Crișului era altul înainte de a se construi Calea ferată în secolul al XIX-lea d.H. În zona amintită Crișul curgea prin locul numit azi Moara Bătrână deoarece cu un secol mai devreme, respectiv în secolul al XVIII - lea d.H. în documente este menționată o moară pe apă. Revenind la locul cetății dacice trebuie să spunem că, până în prezent nu s-au făcut cercetări sistematice sau săpături arheologice, locul fiind proprietate privată. Poate că nu este lipsit de interes
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
slavă este atestat prin descoperirile din aceleași puncte, unde s-au găsit fragmente de ceramica decorată cu incizii în val sau alveole și care atesta că slavii nu atinseseră un nivel prea ridicat în perfecționarea mesteșugurilor. Pentru secolul al XVI - lea este atestat satul Șerpenița - 28 iulie 1509, iar în secolul al XVII -lea este atestată localitatea Liveni - 17 august 1667, acestea fiind unele din cele mai vechi asezări atestată documentar din această zonă. Pentru secolul al XVIII - lea informațiile pentru
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]