8,558 matches
-
mai ales, de coborâșuri, orașul cunoaște o nouă perioadă de înflorire sub saadizi, începând din secolul al XVI-lea. "Dinastia almoravizilor" a construit un ingenios sistem de irigații, care udă și astăzi grădinile locului, cele mai cunoscute dintre acestea fiind livadă de măslini de la Menara și "Grădinile Agdal", fiecare cu o suprafață de peste 500 ha. Almohazii și-au adus și ei contribuția la frumusețea orașului. În secolul al XII-lea, au ridicat "Moscheea al-Kutubyya", al cărei minaret înalt de 77 metri
Marrakech () [Corola-website/Science/304500_a_305829]
-
mediteraneană cultivând mai multe soiuri de plante simultan pe aceleași terenuri. Teoretic, această metodă de creștere a menținut fertilitatea solului. Dieta cretanilor era variată și sănătoasă, ceea ce a dus la creșterea populației. Tabletele "Linearului B" indică o importanța agriculturii prin livezile de smochine , măsline și struguri. Uleiul de măsline în dieta cretană era comparabil cu untul din dieta nordică. Procesul de fermentare a vinului din struguri este posibil să fi fost o preocupare a suveranilor, care aveau controlul mărfurilor comerciale importante
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
A murit în 1227. Genghis Khan a fost îngropat într-un mormânt nemarcat după cum și-a dorit, locația sa fiind un secret de familie bine păzit. În folclor se susține că un râu a fost deviat; alte povestiri descriu o livadă de pomi plantați deasupra mormântului să-l ascundă. Potrivit legendei, escorta funerară a executat pe loc pe oricine a întâlnit pe drum, pentru a păstra secretul locului de îngropăciune pentru a face imposibilă descoperirea lui. În 2004, un dig arheologic
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
Felice. El a început, împreună cu prietenii săi, construcția unei case, după care și-a reluat viața de marinar, la comanda unui vas sard, "Salvatore". În 1857, s-a instalat la Caprera unde a fost țăran, fierar și agricultor, proprietar de livezi de măslini, și viticultor. În 1865, admiratorii i-au cumpărat și restul insulei. Cavour, primul ministru al Regatului Sardiniei, a angajat Piemontul în Războiul Crimeei cu scopul de a se apropia de Franța lui Napoleon al III-lea. În urma și
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
sunt de asemenea populare. În afară de turism, agricultura este de asemenea importantă, în special creșterea vitelor în munți și industria lactatelor în zonele mai joase. Industria viticolă a cantonului este cea mai mare din Elveția. Tot aici se găsesc și numeroase livezi. Cel mai înalt baraj gravitațional din lume se află la Grande Dixence. Centralele hidroelectrice din acest canton furnizează circa un sfert din totalul producției de electricitate a Elveției. În apropiere de Visp se găsește o fabrică de aluminiu. Aici, precum și
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
pentru prima oară canton ca parte a Republicii elvețiene. În 1803 cantonul Turgovia a devenit membru al Confederației elvețiene. Constituția cantonală actuală datează din 1987. Turgovia este cunoscută pentru produsele sale agricole de calitate, în special fructe și legume. Numeorasele livezi sunt folosite în principal pentru producerea cidrului. În valea Thurului se produce vin. Industria este de asemenea prezentă aici. Principalele ramuri sunt industria tipografică, textilă și manufacturieră. Firmele mici și mijlocii sunt de asemena importante pentru economia canonului, fiind concentrare
Cantonul Turgovia () [Corola-website/Science/303769_a_305098]
-
din Varzărești, să revigoreze viața monahală la schitul de pe proprietatea sa. Astfel, din 1757, documentele de arhivă ne atestă prezența în schit a mai multor viețuitori. Între anii 1870-1872 ieromonahul Varlaam împreună cu cîțiva monahi împodobesc împrejurimile schitului cu grădini și livezi, repară chiliile și schitul, iar cu sprijinul și aportul financiar al boierului Lupu Hâncu, aceștia mai construiesc încă o biserică. Din păcate, din această perioadă a existenței Mănăstirii, sînt cunoscute, pînă acum, doar, foarte puține date. Sperăm ca pe parcurs
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
ajungînd la 38 de viețuitori: un egumen, 5 ieromonahi, 1 ierodiacon, 13 monahi și 19 ascultători. În perioada de conducere a starețului Nectarie, în anul 1849 un țăran răzeș pe nume Niță, care trăia în preajma mănăstirii a dăruit călugărilor o livadă. La 12 martie 1851 este numit stareț al mănăstirii, egumenul Isidor, iar la 7 iulie al aceluiaș an, acesta este înaintat în funcția de protopop al mănăstirilor și schiturilor din preajma mun. Chișinău. În anul 1831 Egumenul Isidor a absolvit Seminarul
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
capete de vite cornute și 400 oi, o grădină de zarzavat, două pogoane de viță de vie, cu 3200 butași, venitul anual estimîndu-se la 1100 ruble de argint. În anul 1868, Ștefan Toma și Ioan Radu au dăruit mănăstirii o livadă, iar în 1870, Ioan Cursov împreună cu poetul Ioan Sîrbu i-au mai dăruit încă o livadă. Între anii 1870-1873, starețul mănăstirii a fost egumenul Ghedeon (Ștefîrță). Între anii 1873-1876 starețul mănăstirii este numit un ucrainean - arhimandritul Irineu. În anul 1879
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
vie, cu 3200 butași, venitul anual estimîndu-se la 1100 ruble de argint. În anul 1868, Ștefan Toma și Ioan Radu au dăruit mănăstirii o livadă, iar în 1870, Ioan Cursov împreună cu poetul Ioan Sîrbu i-au mai dăruit încă o livadă. Între anii 1870-1873, starețul mănăstirii a fost egumenul Ghedeon (Ștefîrță). Între anii 1873-1876 starețul mănăstirii este numit un ucrainean - arhimandritul Irineu. În anul 1879 stareț al mănăstirii devine egumenul Gherasie, care a făcut studii la Seminarul Teologic din Chișinău. El
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
sovietice, în conformitate cu hotărîrea Comitetului Executiv județean nr. 119 din 12.03.1946, conform actului de transmitere din 08.03.1946, între mănăstire și sanatoriul de tuberculoză “Vorniceni”, s-a decis: “De a transmite sanatoriului 1 ha - pămînt arabil; 20 ha livadă; vie - 4,5 ha; grădină - 1,5 ha; imaș - 30 ha; total - 59,2 ha. Din ordinul nr. 1, cu aprobarea mănăstirii se transmite țăranilor din s. Ciuciuleni pămînt arabil 50 ha; vie - 5 ha; livadă - 15 ha. Cu consimțămîntul
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
pămînt arabil; 20 ha livadă; vie - 4,5 ha; grădină - 1,5 ha; imaș - 30 ha; total - 59,2 ha. Din ordinul nr. 1, cu aprobarea mănăstirii se transmite țăranilor din s. Ciuciuleni pămînt arabil 50 ha; vie - 5 ha; livadă - 15 ha. Cu consimțămîntul mănăstirii se transmite întreprinderii cooperatiste “Timoșenco” din s. Ciuciuleni 9 ha pămînt arabil și 5 ha vie.” Între anii 1945-1947 mănăstirea transmite organizațiilor de stat peste 70 ha de pămînt ca fiind “inutile”. Pînă în anul
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
terminologia tehnică și științifică, dintre care au rămas în limba actuală: "dušik" „azot”, "vodik" „hidrogen”, "vlak" „tren”. Cuvintele de origine greacă sunt în principal internaționale și nu au intrat direct din această limbă, dar există și asemenea cuvinte, de exemplu "livada" „fâneață, pășune”. Exemple de cuvinte internaționale grecești la origine: "amfora", "bakterija", "dinastija", "filozofija", "program", "telefon", "televizija". Același este cazul cuvintelor de origine latină. Cele mai vechi provin din latina bisericească și sunt de origine greacă: "anđeo" „înger”, "bazilika", "euharistija", "evanđelje
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Printre prizonierii luați din aceste orașe se numără Briseis, o văduvă troiană, pe care Ahile o păstrează pentru sine și Chryseis pe care o dă lui Agamemnon. Ahile l-a capturat pe Lycaon, fiul lui Priam, în timp ce tăia crengile în livada tatălui său. Patrocles l-a trimis ca sclav în Lemnos, unde a fost cumpărat de Eetion din Imbros și adus înapoi în Troia. Doar 12 zile după aceea, Ahile l-a ucis (după moartea lui Patrocles). Marele Aiax devastează un
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
județului, în satul Duleu, unde există o cultură bogată în pruni veche de zeci de ani. În anul 2000 s-a realizat o producție de 345.000 tone de prune. Prunul continuă să aibă o pondere exagerată (cca. 50%) în livezile românești. România ocupă primul loc din Uniunea Europeană la suprafețele cultivate cu pruni. Din suprafață pomicolă de 77.883 ha, prunul ocupă 34.899 ha. În orașul Vălenii de Munte există Muzeul prunului.
Prun () [Corola-website/Science/303930_a_305259]
-
provin din limba greacă medievală, datorită contactelor cu Imperiul Bizantin, și din limba slavă veche folosită în procesul de creștinare a sârbilor. Unele cuvinte din prima limba au intrat prin intermediul celei de-a doua. Direct din greacă provin, de exemplu, "livadă" „pajiște” și "miris" „miros”. Din slavă bisericească provin cuvintele slave "pričati" „a povesti” și "văzduh" „aer”, precum și cuvintele grecești "idol" și "iguman" „egumen”. Cuvinte din limbi romanice au început să intre în limba sârbă începând cu Evul Mediu, de exemplu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Național, montat de același regizor. A avut roluri memorabile în "Vassa Jeleznova" și "Mama" de Maxim Gorki, "Anna Karenina", de Lev Tolstoi, "Medeea" de Euripide, "Martin Eden" de Jack London, "Noaptea Iguanei" de Tennessee Williams, "Oameni sărmani" de Feodor Dostoievski, "Livada cu vișini" de Anton Pavlovici Cehov, " Doi pe un balansoar" de William Gibson și, în special, în piesele lui Dumitru Radu Popescu, " Ca frunza dudului în rai" și "O batistă în Dunăre" (alături de Mariana Mihuț și Ileana Stana Ionescu). A
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
Eiffel", de Ecaterina Oproiu, dar, mai ales Elisabeta, din "Elisabeta din întâmplare o femeie", de Dario Fo, tot la Teatrul Mic. Cele două dimensiuni ale acestui extraordinar talent care a fost Bălănuță s-au asociat, desăvârșit, în Liubov Andreevna, din Livada cu vișini, în regia lui Andrei Șerban, tot pe scena Naționalului bucureștean. La fel de sclipitoare și profundă este și atunci când interpretează diferite personaje din dramaturgia românească, mai ales din cea a lui D.R. Popescu. Astfel, la Teatrul Mic joacă în piesa
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
plumbului pentru a realiza efectul Josephson (un efect fizic care se manifestă prin apariția unui curent electric, prin efectul tunel, între doi supraconductori separați fără a aplica o tensiune). Plumbul a fost folosit și în pesticide înainte de anii 1950 când livezile de fructe au fost tratate împotriva unor molii. Marinarii, de asemenea, utilizau un cilindru de plumb atașat de un fir lung pentru a afla adâncimea apei. Plumbul se întrebuințează în construcții, în bateriile plumb-acid de la mașini, la gloanțe, la sudurile
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
și în materialele recensămîntului din 1772 (1774). Pe atunci satul avea 45 de gospodării țărănești, dintre care 42 aparțineau birnicilor. O așezare nu prea numeroasă ca populație, dar înzestrată cu toate cele necesare vietii: mori de vint, prisăci, pomeți (adică livezi cu pomi fructiferi), fînețe, pămînt arabil îndeajuns. Ocupația principală a locuitorilor era agricultura, însă, după cum ne mărturisesc documentele vremii, în sat existau și rneșteșugari: rotari, fierari, tăbăcari, cojocari. Iată și câteva nume de trăitori băștinași, menționate în dosarele aceluiași recensămînt
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
informative asupra actualei localități: 951 de gospodării și 859 de case individuale, 2.782 de locuitori, dintre care 2.774 români, 2.400 ha de teren agricol (1.409 ha de pămînt arabil, 366 ha de vii, 170 ha de livadă), 329 ha de teren agricol în sectorul individual, ambu¬latoriu, școală medie, grădiniță de copii, casă de cultură, 2 biblioteci, oficiu de telecomunicații, 6 magazine. Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel a fost înălțată în anul 1884. Denumirea localității provine
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
XIX era centrul volostei cu același nume. În 1902 avea 288 case, cu o populație de 2703 persoane. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 626 desetine; proprietarii: d-nii Kiriac și Nicolae Leonard, 3026 desetine; familia Stârcea, 1217 desetine. Sunt vii și livezi. În a doua jumătate a sec. XX se profilează aspectul industrial al orașului, când apar mai multe fabrici și uzine, cum ar fi fabrica specializată în producerea uleiurilor eterice, fabrica de conserve și fabrica de zahăr. În anul 1973, la
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
km față de Cimișlia, 28 km de Basarabeasca și 52 km de Leova. Suprafața urbană a orașului este de 208,4 ha, suprafața administrativă totală ridicându-se la 14.612 ha, din care 8.413 ha de teren având destinație agricolă (livezi, vii, pământ arabil). Fondul funciar al orașului Cimișlia este destul de mare și constituie 11.920 ha datorită faptului că în componența orașului intră câteva sate. Tot din acest motiv înstructura lui prevalează eminent terenurile cu destinație agricolă, care constituie 62
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
adică înspre liniile anglo-aliate, pe aici putându-se face destul de ușor aprovizionarea cu muniții, grație unui drum nepavat. În plus, în jurul complexului de clădiri, privind dinspre liniile franceze, se mai aflau: pe partea dreaptă, o mare grădină închisă și o livadă, înspre liniile franceze (spre sud) se afla o mică pădure iar pe partea stângă era o pășune. Totul era înconjurat de un canal pentru adăparea animalelor și de un gard de nuiele. Dinspre liniile franceze, tot ce se putea vedea
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
până la ultimul om. Prima linie era formată din 1ul batalion al regimentului 2 Nassau, oficial încadrat ca fiind vânători ("Jäger"), în realitate fiind însă antrenate și înarmate ca trupe de infanterie obișnuite. În stânga lor, trupele britanice "Guards" apărau grădina și livada. Sub presiunea crescândă a francezilor, din ce în ce mai numeroși, batalionul din Nassau rămâne fără muniții și, demoralizat de forța atacului inamic, rupe rândurile. Trăgătorii francezi ajung deci până la zidul exterior al complexului, rămas pentru moment fără apărători, însă trupele britanice de Gardă
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]