10,288 matches
-
lut necesară ca să știi adevărul, tot adevărul, ca ima ginația și disperarea ta să nu amplifice lucrurile - „mai rău decât adevărul, decât realitatea“. Mi-am pierdut capul; acum, în clipa asta, îngrozită ca o oaie înconjurată de-o haită de lupi, nu-mi mai este capul întreg. Dar am încă destul discernământ încât să-mi dau seama că ar fi fost și mai rău dacă erai tu în locul meu. M-au întrebat ce faci acolo, unde lucrezi și mai ales cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în cel mai rău caz, auzi, nu-ți dau voie să te întorci. Sunt atât de bucuroasă că te știu la adă post. Fii bună și scutește-mă de ideea asta stupidă de a veni să te vâri în gura lupului. Și eu ce m-aș face? Crezi că aș mai avea curajul să mă bat [cu ei]? Acum sunt ca o lupoaică, în stare să facă față luptei fiindcă își știe puiul la adăpost, în vizuină, și atunci își arată
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la călcâi, nu la ochi, el răspunde : - Las’ călcâi să fie, ș-apoi ? Da-i frumos ? De-ar fi fost acolo ochiul, nu l-ar fi scos ? <endnote id="(80, p. 133)"/>. În unele producții folclorice, pădurea ia locul târgului, lupul ia locul câinelui, iar licofobia evreului ia locul cinofobiei. Frica de care suferă evreul rămâne aceeași, și aceeași rămâne și naivitatea lui. Într-o snoavă populară răspândită În folclorul românesc, Pușca jidanului, Întâlnindu-se cu un lup Într-o pădure
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ia locul târgului, lupul ia locul câinelui, iar licofobia evreului ia locul cinofobiei. Frica de care suferă evreul rămâne aceeași, și aceeași rămâne și naivitatea lui. Într-o snoavă populară răspândită În folclorul românesc, Pușca jidanului, Întâlnindu-se cu un lup Într-o pădure, un evreu și-a pus bățul la ochi, ca pe-o pușcă, zicându-și că lupul va crede că este vorba de o armă de foc și va fugi. Din Întâmplare, În timp ce evreul Îl țintea pe lup
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceeași, și aceeași rămâne și naivitatea lui. Într-o snoavă populară răspândită În folclorul românesc, Pușca jidanului, Întâlnindu-se cu un lup Într-o pădure, un evreu și-a pus bățul la ochi, ca pe-o pușcă, zicându-și că lupul va crede că este vorba de o armă de foc și va fugi. Din Întâmplare, În timp ce evreul Îl țintea pe lup cu bățul, un vânător chiar l-a Împușcat pe lup, omorându-l. - Uit-te ce drăcie Nici În minte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lup Într-o pădure, un evreu și-a pus bățul la ochi, ca pe-o pușcă, zicându-și că lupul va crede că este vorba de o armă de foc și va fugi. Din Întâmplare, În timp ce evreul Îl țintea pe lup cu bățul, un vânător chiar l-a Împușcat pe lup, omorându-l. - Uit-te ce drăcie Nici În minte să nu-ți vie, Bățul meu din Dărăbani, Care-l am de zece ani, A fost cot, a fost biciușcă, Dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la ochi, ca pe-o pușcă, zicându-și că lupul va crede că este vorba de o armă de foc și va fugi. Din Întâmplare, În timp ce evreul Îl țintea pe lup cu bățul, un vânător chiar l-a Împușcat pe lup, omorându-l. - Uit-te ce drăcie Nici În minte să nu-ți vie, Bățul meu din Dărăbani, Care-l am de zece ani, A fost cot, a fost biciușcă, Dar nici n-am gândit că-i pușcă ! <endnote id="(80
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de zece ani, A fost cot, a fost biciușcă, Dar nici n-am gândit că-i pușcă ! <endnote id="(80, pp. 140-142 ; 443, II, p. 1592)"/>. Și În folclorul ucrainean sunt atestate multe snoave având ca subiect „frica obsedantă de lupi a evreului” - cum notează etnologul Petru Caraman -, spaimă care „atinge incredibile aspecte ale paroxismului” <endnote id="(184, pp. 162-163)"/>. Când țăranii ucraineni voiau să colinde negativ (să „descolinde”) pe cârciumarul evreu din sat, ei Încercau să-l sperie, descriind Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atinge incredibile aspecte ale paroxismului” <endnote id="(184, pp. 162-163)"/>. Când țăranii ucraineni voiau să colinde negativ (să „descolinde”) pe cârciumarul evreu din sat, ei Încercau să-l sperie, descriind Într-un mod hiperbolic cum cârciuma este pândită de un lup gigantic : „Lângă cârciumioară, Îmi șade la pândă cogeamitea lupul :/ Aiastă namilă de lup mi-ți are niște picioroange taman cât stâlpii ;/ lăboaicele cât niște căpăcioaie ;/ o piele așa de groasă, de parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
162-163)"/>. Când țăranii ucraineni voiau să colinde negativ (să „descolinde”) pe cârciumarul evreu din sat, ei Încercau să-l sperie, descriind Într-un mod hiperbolic cum cârciuma este pândită de un lup gigantic : „Lângă cârciumioară, Îmi șade la pândă cogeamitea lupul :/ Aiastă namilă de lup mi-ți are niște picioroange taman cât stâlpii ;/ lăboaicele cât niște căpăcioaie ;/ o piele așa de groasă, de parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa de stufoasă, cât cogea fuiorul ;/ o căpățână cât piua
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
voiau să colinde negativ (să „descolinde”) pe cârciumarul evreu din sat, ei Încercau să-l sperie, descriind Într-un mod hiperbolic cum cârciuma este pândită de un lup gigantic : „Lângă cârciumioară, Îmi șade la pândă cogeamitea lupul :/ Aiastă namilă de lup mi-ți are niște picioroange taman cât stâlpii ;/ lăboaicele cât niște căpăcioaie ;/ o piele așa de groasă, de parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa de stufoasă, cât cogea fuiorul ;/ o căpățână cât piua de mare ;/ urechioarele, cât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
brusture ;/ ochii mari, cât niște cepoaie ;/ niște dinți colțați, cât teslele de mari ;/ testiculele, cât niște ulcioare ;/ penisul gros, cât un drug ;/ posteriorul, cât hornul casei !” <endnote id="(184, p. 49)"/>. Există o voluptate a sperierii evreului fie cu apariția lupului (de exemplu, Moș Nichifor Coțcariul - personaj din nuvela omonimă a lui Ion Creangă - o sperie astfel pe evreica Malca ; <endnote id="457, p. 237"/>), fie cu apariția tâlharilor. Iată o snoavă populară preluată de Vasile Alecsandri pe la jumătatea secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă al polonezilor, lupul Îl agresează pe evreu. În timpul ritualurilor mascate de Crăciun, cel mascat În evreu șchioapătă, plângându-se că a fost fugărit de un lup, care l-a „scurtat de un picior” <endnote id="(70, p. 158)"/>. Interesant este faptul că În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă al polonezilor, lupul Îl agresează pe evreu. În timpul ritualurilor mascate de Crăciun, cel mascat În evreu șchioapătă, plângându-se că a fost fugărit de un lup, care l-a „scurtat de un picior” <endnote id="(70, p. 158)"/>. Interesant este faptul că În legendele populare românești lupul nu Îl hăituiește pe evreu, ci pe Diavol, mușcându-l de călcâi <endnote id="(259, p. 25)"/>. Nu ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu. În timpul ritualurilor mascate de Crăciun, cel mascat În evreu șchioapătă, plângându-se că a fost fugărit de un lup, care l-a „scurtat de un picior” <endnote id="(70, p. 158)"/>. Interesant este faptul că În legendele populare românești lupul nu Îl hăituiește pe evreu, ci pe Diavol, mușcându-l de călcâi <endnote id="(259, p. 25)"/>. Nu ar fi aceasta singura asemănare Între portretul „evreului imaginar” și cel al Diavolului, nici singura legendă referitoare la deficiențele evreului la mers
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și un viciu fizic (platfusul). „Oastea jidovească” La sfârșitul secolului al XIX-lea, vorbind despre viciile evreilor În general (cu referire specială la cei bucovineni), folcloristul D. Dan a observat faptul că evreul s-ar teme de câini (și de lupi, adaug eu) și de arme : „Frica lor proverbială mai ales de câini și de arme a dat naștere la multe anecdote hazlii” <endnote id="(126, p. 7)"/>. În snoava populară prezentată deja mai sus, Pușca jidanului, sunt surprinse ambele fobii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Garda Națională, Înarmați până În dinți, fugind Îngroziți de un câine cu care se joacă doi copii <endnote id="(135, p. 159)"/>. Se pare că, În bună parte, satirele de acest gen - În care este persiflată spaima evreului de câini (lupi) sau de tâlhari (arme) - au pătruns În folclorul românesc de la slavii din nord și nord- est. În special satira În versuri Războiul jidănesc (În poloneză, Wojna żydowska) cunoaște foarte multe și vechi variante poloneze, ucrainene și bieloruse. În 1892-1893, cunoscutul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
almanahurile populare din secolele XVIII-XIX. În imaginarul colectiv românesc, evreul nu este singur În această postură umilitoare. Îl acompaniază celălalt prototip al „străinului”, țiganul. Într- adevăr, multe snoave populare românești satirizează paralizanta frică a țiganului de animale sălbatice (inclusiv de lupi) sau de adversari Înarmați. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, În epopeea Țiganiada, Ion Budai-Deleanu a descris caricatural „oastea țigănească”, pornită să se bată cu armata turcă. Temele nu sunt foarte diferite de cele din snoavele referitoare la spaima evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
implicit, ale nației asociate simbolic acestuia : „italianul e leu, germanul acvilă, arabul vier, turcul balaur, armeanul gușter, indul porumbel, sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul țap, săcuiul caie [= gaie = șoim], circazianul bivol, persul cocor, croatul aspidă” ș.a.m.d. <endnote id="(9, p. 152)"/>. În acest text metaforic, românului (În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
veche, Editura Dacia, Cluj, 1984, vol. I, pp. 217-221 ; vezi și 19, I, pp. 149-155 ; 20, pp. 225-226. 66. În propaganda antisemită interbelică evreii sunt asimilați fie cu animale necrofage („hienele morții”, „șacali”, „stoluri de corbi”), fie cu animale carnasiere (lupi, rechini, crocodili, căpcăuni, „năpârci cu colți tociți de ură”, „bestii hâde” etc.) sau hemofage : „balaur sau șarpe băutor de sânge românesc”, „păianjen”, „ploșnițe” și „lipitori umflate de sânge românesc” (dr. N. Paulescu, 1923 ; cf. 188, p. 181 ; vezi și 718
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ne cheamă țara,/ S-o curățim de-atâtea lipitori,/ Abuzul se Întinde În palate,/ Jidanii ne despoaie de comori” (67, p. 187). „Vipere cu cap de jidovi - Îi descria C.Z. Codreanu pe evrei -, fețe Însângerate și pocite, rânjesc ca lupii hămesiți cu dinți de fiară, În ochii râzători purtând o diavolească perfidie” (622). La rândul său, Emil Cioran vorbea În 1936 despre „vampirismul și agresivitatea” evreilor (512, p. 130). 67. Leon Volovici, Ideologia naționalistă și „problema evreiască” În România anilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1. Je t’aime... moi non plus (interpreți Jeanne Birkin și S. Gainsbourg, n.n.); 2. Chi non lavora... non fa l’amore (Cine nu muncește... nu face dragoste, Adriano Celentano, n.n.); 3. Eu am chemat-o (Jaqoues Brell); 4. Timpul lupilor (Charles Aznavour); 5. Și băgai cu cucu-n plug (cîntec popular românesc); 6. Noël a Jerusalem (Enrico Macias); 7. Le grand pardon sau Les enfants d’Abraham (Enrico Macias)”. Câteva comentarii se impun de la sine. Ultimele două aveau tentă clară
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în rolul Hildei din piesa “Treizeci de arginți” de Haward Fast (1960) în regia lui Hary Eliad, a fost salutat ca o achiziție importantă a trupei. A fost într-un alt gen de roluri, o perfidă Glafira Kupavina în comedia Lupii și oile de A.N. Ostrovski (în regia lui G. Măruță); a fost o sensibilă Ioana Neagu în Ziua cea mare de Maria Banuș (1950), Sofia în artificiala Intr-o noapte de vară de Aurel Baranga (1953) și o cuceritoare
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
curanderos acompaniați de regine ale pădurii care vor să facă o ceremonie cu ayahuasca iar în spate este un vrăjitor rău care vrea să-i atace. Vrăjitorul este înconjurat de fantomele unor creaturi oribile. Dar, uite, curanderos se transformă în lupi pentru a-l înșela pe vrăjitor iar reginele au cunoștințe ezoterice și îi ajută în lupta contra răului...” Sunt complet fascinată nu numai de poveștile fantastice care apar una după cealaltă, conturând povestea fermecată a fiecărui personaj de pe pânză, ci
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de tare să le asigure niște priviri cu tot ce trebuie, încît a sfîrșit prin a le turna în ochi toată lista. Pînă și ridurile lor de expresie sînt tot ce-ar trebui să fie ridurile unor eroi, după cum și lupul ucis de regele lor, Leonidas, în perioada lui de formare, e un lup perfect, fabulos pare tatăl tuturor lupilor din toate poveștile. Da, ochii lui ard exact ca doi cărbuni aprinși.) Pe scurt, filmul ăsta care se numește 300 și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]