8,377 matches
-
arhitecți etc. care reprezintă însăși viața și mișcarea din mai multe cartiere ale acestei capitale și, din acest motiv, trebuie să obțină simpatiile voastre. Simpatiile voastre! traduceți: subvențiile voastre. Și mai departe: Plăcerile Parisului sunt munca și consumul departamentelor, iar luxurile bogatului sunt salariul și pâinea celor două sute de mii de muncitori de tot felul care trăiesc din industria atât de diversă a teatrelor de pe întinsul Republicii și primesc din aceste plăceri nobile, care ilustrează Franța, hrana vieții lor și necesarul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vede; poporul aplaudă, se minunează de frumusețea și ușurința procedeului, reclamă înnoirea și extinderea sa. Ceea ce nu se vede este faptul că o cantitate egală de muncă, probabil mai judicioasă, a fost lovită de inerție în restul Franței. Economisire și lux Nu doar în materie de cheltuieli publice ceea ce se vede eclipsează ceea ce nu se vede. Lasând în urmă jumătate din economia politică, acest fenomen induce o falsă morală. El face ca națiunile să considere că interesele lor morale și materiale
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai trist! Priviți: Nu există un tată de familie care să nu își facă o datorie din a-și învăța copiii ordinea, rânduiala, spiritul de conservare, economia, moderația în cheltuieli. Nu există religie care să nu tune împotriva fastului și luxului. Este foarte bine, dar din alt punct de vedere, ce este mai popular decât aceste propoziții: A tezauriza înseamnă a seca venele poporului. Luxul celor mari face viața ușuoară celor mici. Risipitorii se ruinează, dar îmbogățesc statul. În ceea ce-i
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de conservare, economia, moderația în cheltuieli. Nu există religie care să nu tune împotriva fastului și luxului. Este foarte bine, dar din alt punct de vedere, ce este mai popular decât aceste propoziții: A tezauriza înseamnă a seca venele poporului. Luxul celor mari face viața ușuoară celor mici. Risipitorii se ruinează, dar îmbogățesc statul. În ceea ce-i este inutil bogatului încolțește durerea săracului. Iată, în mod cert, o flagrantă contradicție între ideea morală și ideea socială. Câte spirite eminente, după ce au
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
opuse în umanitate. Ce se întâmplă? Ea ajunge la degradare printr-o extremitate ca și prin cealaltă! Economă, ea cade în mizerie; risipitoare, ea se adâncește în decăderea morală! Din fericire, maximele vulgare pun într-o lumină proastă Economisirea și Luxul, neținând cont decât de aceste consecințe imediate care se văd și nu de efectele ulterioare care nu se văd. Să încercăm să rectificăm această vedere incompletă. Mondor și fratele său Ariste, după ce și-au împărțit moștenirea părintească, au fiecare cincizeci
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în ambele cazuri banii circulă și că nu rămâne mai mult în cufărul înțeleptului decât în cel al risipitorului. Este deci fals să se spună că Economisirea face o nedreptate prezentă industriei. Sub acest raport, ea este la fel de binefăcătoare ca Luxul. Dar cât de mult îi este ea superioară dacă gândirea, în loc să se închidă în ora care fuge, îmbrățișează o perioadă lungă! S-au scurs zece ani. Ce au ajuns Mondor și averea sa și marea sa popularitate? Toate acestea s-
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de forță de muncă, contribuie la creșterea progresivă a remunerației clasei muncitoare. Și la moarte, lasă în urma sa copii pe care i-a pregătit să-l înlocuiască în această operă de progres și civilizație. Sub raport moral, superioritatea Economisirii asupra Luxului este incontestabilă. Este reconfortant să ne gândim că la fel se întâmplă și sub raport economic, pentru oricine evită să se oprească la efectele imediate ale fenomenelor și știe să-și ducă investigația la efectele ei definitive. Dreptul la muncă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
său, apar alți mesianici, cu sentimentul unei misiuni pe care știu s-o traducă în termenii ei pozitivi. M. Kogălniceanu (1817-1891) e dintre aceștia. "Întorcîndu-mă înMoldova - scria el surorilor de la Berlin, unde făcu studiile superioare - nu mă voi răsfăța în lux și faste; de voi revedea patria vreodată,va fi spre a o sluji și a-i sacrifica viața, dacă trebuie." Începând din 1839, Kogălniceanu se dedică atent unei munci modeste în aparență, dar fundamentale. Redactă o serie nouă din Alăuta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt niște satanici, în fond ei aparțin speței clasice a recilor ademenitori de femei, analiști imperturbabili ai situațiilor. Cu o memorabilă ilustrație de epocă se deschide și nuvela O alergare de cai, cu acțiunea la Chișinău, loc de împerechere a luxului cosmopolit cu mizeria tartară. Prezentarea eroilor e nu se poate mai cromatică: "Un frumos landou de Viena venea înhămat de patru telegari roibi. Vezeteul în vechi costum rusesc, cu barba lungă, îi mâna cu hățuri coperite cu ținte de argint
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o burgheză cu dor de parvenire, dar și o inteligență deschisă pentru ideea de progres, o bonjuristă în fine. Amestecul de anteree și fracuri din aceste vodeviluri, de moldovenească grecizantă și jargon francoromîn, de tabieturi patriarhale și de inovații de lux occidental, dă un tablou inedit, încîntător pentru ochiul de azi. Veselia nebună a cupletelor, învîrtirea în danț a personagiilor, bufoneria enormă, dar nu trivială, dau naștere unei plăcute emoții arheologice. Leonaș cere, de pildă, sub amenințare de sinucidere, portretul Chirițoaei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Laforgue, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Verhaeren, Henry de Régnier, Stuart Merill, Remy de Gourmont, Francis Jammes, André Gide. El a frecventat pe Macedonski și a fost izbit de nevroza snobă din cenaclul acestuia, intoxicat de crizanteme în putrefacție și rigid de lux decrepit, cvasi-funerar. În primul rând Petică glorifică diafanitatea florilor, fragranța cărnurilor vegetale: Parfum din flori pălite și uitate, Poemă tăinuită-ntr-o petală, Te stingi în dureroasa-ți voluptate În seara singuratecă și pală, Parfum din flori pălite și uitate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mondenitate. Toată lumea "bine" din roman merge să moară în sanatoriul doctorului Walter. Aci sfârșesc Lenore, de cancer, și Drăgănescu, de cord. Aristocratismul doctorului Walter, colecționar de artă și organizator de recepții, stă în aparatura rece și exactă. Sanatoriul funcționează în lux, tăcere și regularitate cronometrică și mai ales cu înlăturarea oricăror semne de suferință umană. Pateticul este eliminat ca impur. Decesurile se petrec în taină, mascate de recepțiile de gală. Doctorul are o musculatură facială impenetrabilă, hotărârile lui sunt sugerate politicos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o inteligență superioară. Citatul enigmatic din Biblia latină stă alături de "era dat în Paște", într-un amestec fastuos cu o curte turcească. Autobiografia lui Pantazi este remarcabilă tocmai prin strania îmbinare de Orient și Occident. Contrastul din firea lui Pantazi, luxul din casa lui Pașadia alături de înclinarea lui pentru interiorul abject, toate acestea tratate cu un instinct fin al culorilor, documentează asupra hibridității unei societăți. Mateiu Caragiale este un poet și scrierea lui valorează prin ceea ce sugeră. Realitatea se transfigurează, devine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
COLEGILOR / 1882-1926, după cum consemnează legendă în șapte rânduri de pe revers (fig. 136av). Pe avers (fig. 136rv) este prezentat chipul omagiatului în profil jumătate dreapta (stânga privitorului), având în partea de sus inscripția semicirculara PROFESOR CONSTANTIN DISSESCU. NICOLAE TITULESCU Splendoarea, măreția, luxul și onorurile ar părea să fie aspecte care caracterizează întreaga viață a profesorului, juristului, publicistului și omului politic Nicolae Titulescu. Era, de fapt, un spirit fin, cu inteligență subtilă, memorie uluitoare, capacitate de analiză și sinteză, voința fermă, luptător, rezistent
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
adaptări din grecește. De oarecare interes ar fi elementele exotice și mai ales cele de pastel. Nu doar în sensul observației caracterologice, ci și în plan etic S. e un critic lipsit de seninătate, un înverșunat. El are oroare de luxul, corupția, abuzurile și viciile care minează societatea română a vremii. Un reportaj în versuri este Brussa la 1850, descriere minuțioasă a cetății, zugrăvită în ce ar fi având mai rău și depravat. În calitate de martor ocular, el descrie Catastrofa Brussei la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
in Sweden: Reform and Continuity", Local Government Studies, Vol. 31, nr. 3, 2005, pp. 334-368. Experiențele "comunei libere" de la sfârșitul anilor 1990 au fost încercări de a reduce o parte din aceste regularizări. Vezi S. Martin, J. Loughlin și S. Lux, The Free Communes Experiments: lessons for policy in England (Whitehall: Biroul Vice-Prim-Ministrului, ianuarie 2006). 25 J. R. O'Connor, The Fiscal Crisis of the State (New York: St. Martin's Press, 1973). 26 B. Jessop, The Future of the Capitalist State
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
1997). 39 O lucrare timpurie care a început să analizeze această mișcare a fost L. J. Sharpe (editor), The regional dimension of the European Union: towards a third level in Europe? (Londra: Frank Cass, 1997). 40 J. Loughlin and S. Lux, "Subnational Finances in Spain: Lessons for the UK?", Biroul vice-prim-ministrului, Aprilie 2004, http://www.local.odpm.gov.uk/finance/balance/bof22.pdf 41 Despre reformele italienești, vezi A. Bull, "Federalizing Italy: A Contested and Confused Process", teză susținută în cadrul Conferinței
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
care datau din Evul Mediu, prin care Țara Bascilor și Navarra mai întâi colectează taxele apoi plătesc guvernul central pentru serviciile pe care le oferă. În restul Spaniei, incluzând și celelalte "națiuni", este exact invers. Vezi J. Loughlin and S. Lux, op. cit., 2004. 47 Vezi Loughlin, Lidstrom și Hudson, op. cit. 48 În septembrie 2006, partidele de centru-dreapta au reușit să intre la putere și să înlocuiască guvernul social democrat. O parte a programului lor o constituie promisiunea de a face mult
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Baldersheim și K. Ståhlberg (editori) Towards the Self-Regulating Municipality-Free Communes and Administrative Modernization in Scandinavia (Aldershot: Ashgate Publishing Limited 1994) și într-o încercare de a pune în practică unele lecții asupra situației englezești: S. Martin, J. Loughlin și S. Lux, The Free Communes Experiments: lessons for policy in England, op. cit. 51 Cele două regiuni au fost create pe bază experimentală prin amalgamarea câtorva comitate existente, transferându-și apoi câteva dintre puterile responsabile cu planificarea teritorială care erau de competența Comisiilor
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
passer des projets aux contrats", în Pouvois locaux, nr. 54, III/2002, pp. 17-25 49 Ibid., p. 21. 50 Pentru o analiză a abordării franceze asupra consiliilor de cartier în contrast cu abordările din Italia, Olanda și Marea Britanie, vezi J. Loughlin, S. Lux și S. Martin, The Role of the Neighbourhood in Regeneration: some lessons from Europe (London: Biroul Vice-Prim-Ministrului, 2004) de unde a fost extras următorul fragment. 5. Nivelul "mezo": regiunea vs. departamentul 1 Este adevărat că și Spania și Italia au numeroase
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
interles.pdf 5 J. Loughlin, A. Lidstrom și C. Hudson, "The Politics of Local Taxation in Sweden: Reform and Continuity", Local Government Studies, vol. 31, nr. 3, 2005, pp. 334-368. 6 Pentru situația din Spania, vezi J. Loughlin și S. Lux, Subnational Finances in Spain: Lessons for UK? (Guvernul Britanic: Biroul Vice Prim-Ministrului, Nov. 2003), pp.79 disponibilă pe http://www.local.odpm.gov.uk/finance/balance/bof22.pdf 7 Un sondaj excelent cu privire la finanțele locale din Franța, poate fi
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
unui cetățean, dar și a unui popor, a unui oraș, a unei comunități care, obișnuindu-se cu corupția, cu imoralitatea, cu obiceiul rău, cu dezmățul, cu viciul și depravarea, cu menținerea puterii cu orice preț, cu vinderea funcțiilor cetățenești, cu luxul și depravarea, cu avariția și lăcomia, provoacă o acțiune de alterare progresivă a civitas ca atare. Între toate formele de corupție, cea a binelui civil este considerată cea mai gravă. Foarte probabil deoarece semnalează o degradare deja avansată a orașului
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
există o oboseală față de transcendență însemnă, deci, că „în fața lui Dumnezeu care nu obosește să ierte, coruptul se prezintă autosuficient în expresia mântuirii sale”. În plus, coruptul este în așa măsură inserat în autosuficiența sa, căci are bani, bogății, case, lux, putere de șantaj, etc., că în cele din urmă nici nu-și dă seama de „starea sa de corupție”. Coruptul se fixează pe lucruri, nu înțelege milostivirea și pietatea; nu se deschide mântuirii pline de iubire a lui Dumnezeu, dimpotrivă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
câștige doi, tot astfel statul pune în acțiune puterea vie a cetățenilor săi pentru a câștiga un folos, nu spre a o irosi în parade"372; "Precum haina se îndreptează după climă și e în țările calde un obiect de lux, supus unor schimbări foarte fantastic, pe când la nord devine un apărător foarte neschimbat contra frigului, adaptându-se agenților naturii, tot astfel legile și instituțiile nu sunt decât espresia acelui instinct de conservațiune al popoarelor"373; "Precum nu se poate vorbi
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
perspectivă semiologică, doar obiectele concepute ca semne pot fi integrate acestei relații: "de când e lumea, oamenii au cumpărat, au posedat, au cheltuit și s-au bucurat de lucruri dar cu toate acestea nu au "consumat". Sărbătorile "primitive", risipa seniorului feudal, luxul burghezului din secolul al XIX-lea nu sunt consum. [...] Consumul nu este nici o practică materială, și nici o fenomenologie a "abundenței" [...]. Consumul, ca să putem spune că are un sens, e o activitate de manipulare sistematică a semnelor"354 (s. a.). Termenul de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]