8,912 matches
-
O sută de poeți (1967), editată de Casa Centrală a Creației Populare din București. Primul volum personal, Cetatea de inimă (1972), exprimă o vocație lirică solară, autocenzurată, de vreme ce poetul, adept al austerității în exteriorizare, își vrea impulsul erotic sublimat în meditație. Volumul Porțile lui Septembrie (1979) pare să vireze spre o poezie de imagine și metaforă, pastel colorat al trecerii de la vară la toamnă, în care totul se interiorizează, devenind peisaj sufletesc. Plopii de cronică, componentă independentă în ansamblul volumului, este
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
dă titlul culegerii devine primul capitol al romanului Crepuscul (1971; Premiul Uniunii Scriitorilor), carte densă, bine articulată, ilustrând formula romanului social. Biografia lui Sever Moldovan, bătrânul magistrat, descendent pe linie maternă din oștenii lui Avram Iancu, constituie un prilej de meditație asupra societății transilvănene, făcând trimitere la amurgul unei lumi, la disoluția unei clase. Totodată, Crepuscul este un roman al universului familial, vădind capacitatea scriitorului de a „recupera” epic atmosfera unei epoci revolute (aici, aceea interbelică, în special), prin mijloacele consacrate
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
istoric literar și editor. Polemic și obstinat disociativ, îndeosebi în Incursiuni critice (1975), cronicarul literar încearcă, într-o suită de articole, o definire a condiției debutului. El glosează asupra actului critic, pe care îl înțelege ca pe o formă de meditație asupra existenței umane. Termenul de referință pentru o ars critica, bazată pe conceptul moral al „bunului-simț”, ar fi umanismul activ. Poziția sa tranșantă poate crea impresia inaderenței la conceptele teoretice moderne. Chiar dacă nu și-a structurat programatic liniile orizontului critic
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
probleme ale actualității. Într-un oarecare bloc din Bacăul postdecembrist, un locatar se claustrează în lift, ca schimnicii din vechime care se izolau în pustie sau în peșteri („stiliții” sau „stâlpnicii”, de unde termenul burlesc de „liftnic”), pentru a se dedica meditației spirituale și apropierii de Dumnezeu, oripilat fiind de lumea decăzută în care trăiește. În economia narativă a scrierii, schimnicul din lift este mai degrabă un liant ori, mai bine zis, un centru de focalizare: în jurul său gravitează o foarte bogată
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
2001-2003; La Pomme d’or, Chișinău, 2001; Duiliu Zamfirescu între Natură și Idee, Focșani, 2002; Zeul ascuns, Chișinău, 2002; Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, 243-248; A. Hropotinschi, Meditații despre literatura universală, „Nistru”, 1982, 9; Mihail Dolgan, Mihai Cimpoi sau Nevoia de critică estetică, RLSL, 1992, 4; Dan Mănucă, O cicatrice greu de vindecat, LCF, 1992, 48; Dumitru Irimia, Cu Mihai Cimpoi spre un nou Eminescu, CRC, 1993, 21
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Un om sfârșit); subtitlul însă evocă o altă lucrare celebră, Fragmente din corespondența cu prietenii de N.V. Gogol, autor pe care C. l-a prețuit și l-a comentat într-un studiu. Un capitol din cartea lui Gogol se intitula Meditații la dumnezeiasca liturghie. Destinul lui Iov l-a obsedat pe C. de tânăr (încă din 1967 elaborase primele pagini pe această temă). Ce este omul, ce valoare are el, este Iov „neprihănitul” vinovat în fața lui Dumnezeu, se află lumea într-
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Unde scurte, I, 492-498; Tania Radu, Mircea Ciobanu, „Convorbiri cu regele Mihai I al României”, LAI, 1991, 11; Andrei Pippidi, Cartea, „22”, 1991, 30; Nicolae Manolescu, „Acolo unde nu este teamă, nu este nici tiranie”, RL, 1991, 30; Gheorghe Grigurcu, Meditațiile Regelui, RL, 1991, 43; Gheorghe Grigurcu, Regele, demonii și adevărul, F, 1991, 10; Octavian Soviany, Lecția de morală a regelui, APF, 1991, 10-11; Al. Paleologu, Inima regelui, RL, 1991, 51; Gheorghe Grigurcu, Morala augustă, TMS, 1992, 12; Mircea Braga, Pe
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
prim-plan se situează portretul poetului însuși, conturat încă din copilărie și tinerețe ca un om al naturii, ca o ființă inocentă și sănătoasă. Poezia și concepțiile lui filosofice sunt puse în relație cu acest fond temperamental. Aplecarea timpurie spre meditație, firea abstrasă, incandescența gândirii, pesimismul fac din el un romantic și un erou damnat. Operă elaborată cu toate rigorile științei, dar dominată de o viziune romanescă asupra materiei, Viața lui Mihai Eminescu este străbătută de un elan liric vizibil mai
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Cu cărțile, 157-162; Martin, Dicțiunea, 131-149; Melania Livadă, G. Călinescu, poet și teoretician al poeziei, București, 1982; Marcea, Varietăți, 77-81; Iorgulescu, Ceara, 95-103; Aurel Sasu, Romanele lui G. Călinescu: o negație a formelor, DFC, 290-331; Grigurcu, Între critici, 102-106; Cotruș, Meditații, 472-488; Sângeorzan, Anotimpurile, 90-98; Dimisianu, Lecturi, 13-40; Faifer, Dramaturgia, 31-37; Trandafir, Dinamica, 220-236; Țeposu, Viața, 108-117; Raicu, Fragmente, 113-118; Cioculescu, Itinerar, IV, 372-384; Ciopraga, Propilee, 253-265; Scarlat, Ist. poeziei, II, 129-132, 176-180, III, 14-16; Leonte, Prozatori, I, 60-78; Adam, Planetariu
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
și scrierea Teatrul politic a lui Ambrosius Marlianus. Lui G. i se atribuie traducerea unei culegeri de texte iluministe cu titlul Despre știința stihiilor (1780), deși nu este exclus ca ea să-i aparțină lui Gherasim Clipa. Manuscrisul pune alături de meditații din iluministul J.-B.Massillon, fragmente din Fénelon (Traité de l’existence et des attributs de Dieu și Dialogues des morts) și citate din scrieri antice: din Cicero, un discurs al lui Seneca în fața lui Nero, fragmente din opera lui
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
lui Seneca în fața lui Nero, fragmente din opera lui Platon (Apologia lui Socrate și dialogul Criton) și din Epictet. Prin conținutul de idei antologia continua vechea literatură bizantină de tipul „oglinda principelui”, punând-o în acord cu conceptele veacului Luminilor. Meditațiile incluse aici formulează idei noi despre limitele puterii despotice; se avertizează că „păcatul celor mari” va fi judecat de instanțe supreme, aflate pe pământ: legea și istoria. Spiritul enciclopedic al timpului se răsfrânge și în textele din antologie care se
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
Balș, ins de o remarcabilă (aproape maladivă) sensibilitate - bogat, generos, dar și extrem de naiv -, devine victima unei soții versatile, avidă de avere, lipsită de scrupule, care, în final, reușește să-l anihileze, determinându-l la autoexilare. Este, de fapt, o meditație asupra modului în care uneori răul învinge binele, iar meschinăria anulează altruismul. În Agonia (1997) talentul de portretist este predominant. Plasând acțiunea romanului spre sfârșitul ultimului război mondial, autorul își alege ca eroi opt soldați, trimiși în munți la un
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
pe clasă) scăzând dramatic calitatea comunicării educator-elev și, implicit, calitatea educației. Numărul locurilor la licee prestigioase și la facultăți a rămas aproximativ același, ca urmare competiția pentru aceste locuri a crescut, părinții cu un nivel ridicat al veniturilor recurgând la meditații pentru a spori șansele de succes ale propriilor copii. A fost perioada în care meditațiile și cadourile pentru profesori s-au instituționalizat treptat devenind fenomene sociale de masă, cu efecte negative majore asupra calității absolvenților de școală generală și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prestigioase și la facultăți a rămas aproximativ același, ca urmare competiția pentru aceste locuri a crescut, părinții cu un nivel ridicat al veniturilor recurgând la meditații pentru a spori șansele de succes ale propriilor copii. A fost perioada în care meditațiile și cadourile pentru profesori s-au instituționalizat treptat devenind fenomene sociale de masă, cu efecte negative majore asupra calității absolvenților de școală generală și de liceu și, ulterior, a celor de facultate. Raritatea locurilor în instituții de educație a mers
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
deja un val de restrângeri de activitate și de concedieri la nivelul personalului didactic din grădinițe, școli și licee. Creșterea calitativă a pregătirii tinerilor din această generație este încă sub semnul întrebării deoarece inerția sistemului a păstrat fenomene negative precum meditațiile, cadourile pentru profesori, polarizarea condițiilor de educație din școli. Este de presupus, însă, că la nivel de elite calitatea generației se va îmbunătăți. Intrarea pe piața muncii începută în 2006 apare pe fondul creșterii economice constante și a absorbției tinerilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
-l, de pildă, pe Dinicu Golescu, boierul muntean care a oferit o imagine a societății românești premoderne. Autoarea propune o presociologie desprinsă din surse antropologice, istorice, monografice și documente politice, de medicină socială, din care se configurează o direcție de meditație asupra socialului. În linia deschisă de T. Herseni, se susține că momentul decisiv în provocarea gândirii sociologice românești îl constituie revoluția de la 1848. Într-adevăr, pașoptismul a fost reperul de la care s-a pornit în construcția modernă a societății românești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
moral și religios, rugăciuni, cântări biblice, teatru religios); poezie ecleziastică, sacerdotală; poezie hieratică voievodală; poezie de inscripție heraldică; poezie de prezentare a tipăriturilor; poezie de inscripție murală; poezie parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică. Poezia profană premodernă a avut un ciclu didactic, a cuprins polemici în versuri, satire portretistice, manifeste în versuri, ca și poezie de amor. Docte capitole examinează concepția și viziunea acestor compuneri sporadice ale începuturilor, tatonări ce
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
1860, membru în Comisia Centrală de la Focșani. Se căsătorește aici cu Raluca, fiica spătarului Stamatin. În iunie 1860, poetul dă semne de alienație mintală. Boala îl va chinui, cu intermitențe, până la sfârșitul vieții. Ediția definitivă, alcătuită de autor în 1863, Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, cuprindea și Memorial de călătorie. A. este obligat să se retragă din viața publică; îi apar sporadic producții neconcludente. Pentru fiica sa, Angelina, a tradus din Ed. Laboulaye Povești albastre (1872). În 1882 „Cimpoiul” îi
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
de satire și fabule. Despărțită în registre antitetice, creația sa se dovedește, în fond, rodul aceleiași trăiri romantice, ce nu poate accepta lumea decât în formula idealității ei. Structurii lui A., înclinat spre reflecția gravă, îi răspunde formula lirică a meditației, în tensiunile căreia își găsesc expresia neliniștile conștiinței și, dramatică, speranța. Se simt aici necesitatea lăuntrică a unui reazem al certitudinilor, nostalgia unei coerențe a valorilor morale (Candela: „Atunci creștinu-acela, cu fruntea în țărână / Dar cu otrava-n buze, și
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
polurile lor?”). Pe străvechea temă ubi sunt, el depășește obișnuitele glose în spiritul vanitas vanitatum prin naturalețea cu care monologul interior lasă suspendate dilemele ivite din zigzagul interogațiilor: iluzia și speranța alternează, fără tranziție, cu certitudinile lucidității și gândul morții (Meditație, Cimitirul, Suferința: „La umbră,-n întuneric, gândirea-mi se arată / Ca tigrul în pustiuri, o jertfă așteptând, / Și prada îi e gata... De fulger luminată, / Ca valea chinuirei se vede sângerând”). În „cursele viclenești” ale vieții, dragostea nu aduce decât
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
are în contextul întregii creații a poetului Anul 1840, în care se pot descifra germenii caracterelor esențiale ale poeziei lui: reflexivă, cetățenească, satirică. În tonul ei se împletesc rezonanțele profetice și de odă, vibrând de încredere, cu accentele patetice ale meditației romantice sau cu desfășurări vehemente, slujite de o ironie caustică și amară. Confruntarea dintre nădejdea care renaște mereu și scepticismul niciodată pe de-a-ntregul dizolvat dă tensiune interioară poemului și, în același timp, face din Anul 1840 o imagine a
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
în mânuirea unui limbaj metaforic pe măsura gândirii speculative. Efectul superior al poeziei vine nu din strălucirea concretului imagistic, cât din dramatismul discursului, rod al unei interiorități dilematice, tentată să complice, și al unui spirit rațiocinant. Între patosul romantic al meditației sau al elegiei și permanențele vieții morale notate cu sobrietate clasică în fabule, epistolele și satirele lui A. reunesc gustul reflecției și verva ironică în monologul-autoportret al unui voltairian. Poetul este aici un lucid fără mizantropie, suflet animat de idealuri
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
întrebări asupra cauzelor, având fiorul imensității și raționalității universului. G. CĂLINESCU SCRIERI: [Poezii], în Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Poezii, București, 1838; Poezii, Iași, 1842; Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1847; ed. îngr. I. Fischer, București, 1969; Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, București, 1863; Scrieri în versuri și proză, cu amintiri de Ion Ghica, București, 1893; Opere complete, îngr. și pref. Em. Gârleanu, București, 1907; Scrieri în versuri și proză, pref. G. Coșbuc, București, 1913; Poezii alese
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
sorginte bănățeană), rezultă o poetică originală, alimentată din surse diverse. De altfel, A. cultivă cu stăruință o stilistică a paradoxului, a ezitării între afirmație și negație, întemeiată pe strategia absorbirii eterogenului în omogen (un ciclu se intitulează chiar Zona contrariilor). Meditația gravă coexistă cu tandrețea, viziunea ironică apare alături de senzorialitate, luciditatea merge împreună cu savoarea concretului și gustul pentru abstracțiuni („Cade ilogicul din anotimp/ și dintr-un somn alb/ Se deschide o poartă albă”). Poezia se hrănește din câteva teme dominante: criza
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
istorie în travesti animalier, povestea Monocheroleopardalului nu e decât transpunerea în registru alegoric a spectaculoasei ascensiuni politice a lui Constantin Cantemir. Dar o asemenea rapidă schimbare de stare socială este ea însăși, pentru D. Cantemir, punct de pornire al unei meditații asupra raportului dintre firea (sau natura) și destinul social al ființei umane"1. Despre ce este vorba? Dacă pentru contemporanul principelui, Miron Costin, observă autoarea, "ierarhia socială este o emanație divină", pentru Cantemir tentativele unora de depășire a stării sociale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]