9,547 matches
-
al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei funcționau comunele Băleni-Români și Băleni-Sârbi, ambele formate din satele lor de reședință și facând parte din plasa Ialomița a județului Dâmbovița. Comuna Băleni-Români avea 1625 de locuitori și în ea funcționau o moară de apă, o fabrică de spirt, o fabrică de făină, o biserică și o școală mixtă cu 50-55 de elevi. Comuna Băleni-Sârbi avea 1563 de locuitori și își trăgea numele de la faptul că aici s-au stabilit în vechime imigranți
Comuna Băleni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301152_a_302481]
-
XIX-lea, comuna Ciocănești făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Aleși-Ciocănești, Ciocănești, Crețu și Urziceanca, cu o populație totală de 2036 de locuitori ce trăiau în 435 de case. În comună funcționau o moară cu aburi, două mașini de treierat cu aburi, 3 biserici și o școală mixtă. Satul Vizurești era pe atunci reședința comunei eponime, formate din el și din satele Priseaca și Ghimpați, comună aflată în plasa Ialomița a județului Dâmbovița și
Comuna Ciocănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301159_a_302488]
-
aburi, 3 biserici și o școală mixtă. Satul Vizurești era pe atunci reședința comunei eponime, formate din el și din satele Priseaca și Ghimpați, comună aflată în plasa Ialomița a județului Dâmbovița și având 1297 de locuitori. Aici funcționau o moară cu apă și două biserici. În 1925, cele două comune erau în continuare separate și aflate în două județe diferite. Comuna Vizurești era în plasa Ghergani a județului Dâmbovița, având în componență satele Ghimpați și Vizurești, cu 1390 de locuitori
Comuna Ciocănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301159_a_302488]
-
Bezdead este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bezdead (reședința), Broșteni, Costișata, Măgura, Tunari și Valea Morii. Bezdead este în N-E județului Dâmbovița la granița cu Prahova, la egală distanță (15 km) între Valea Ialomiței și Valea Prahovei. Pucioasa se află la 10 km pe șosea de centrul Bezdeadului, Sinaia și Târgoviște la 30 km, Bucureștiul
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
considerabilă. Bezdeadul are 2 grădinițe, 2 școli 1-8, 3 case de cultură, 2 dispensare, un cabinet dentar, un magazin modern, 4 biserici crestin-ortodoxe și 2 de riț evanghelic etc. în ultimii 5 ani s-au construit un pod la Valea Morii, o biserică, o primărie și o grădiniță. De asemenea, e finalizată modernizarea drumului județean către comună Buciumeni (doar pe teritoriul comunei Bezdead) și în curs de amenajare drumul județean care face legătura cu județul Prahova prin comună Adunați. Conform recensământului
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
Crângurile de Sus, cu 1696 de locuitori, trei biserici și o școală. Pe atunci, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în cadrul aceleiași plăși și comunele Bădulești și Pătroaia. Comuna Bădulești avea 854 de locuitori, două biserici, o școală, o moară de aburi și una de apă. Comuna Pătroaia (denumită și Pietroaia) avea în compunere șapte sate: Pietroaia-Vale, Pietroaia-Deal, Baloteasca, Ciupa-Mănciulescu, Ciupa-Mavrodolu, Potlogeni-Vale și Potlogeni-Deal, cu o populație totală de 2114 locuitori. La Pătroaia funcționau cinci biserici, o mănăstire, o școală
Comuna Crângurile, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301164_a_302493]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița a județului Dâmbovița, și era formată din satele Cornățelu, Corni, Cocoșu și Slobozia, având în total 1448 de locuitori. În comună funcționau trei biserici, o școală și o moară cu aburi. În acea perioadă, pe teritoriul actual al comunei era organizată în aceeași plasă și comuna Bolovani, formată din satele Bolovani, Adunați, Crângași, Podul lui Petrache, Beșteloaia și Bănești, cu 1484 de locuitori. Acolo funcționau două biserici și o
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
aceluiași județ, având în compunere satele Cornățelu, Corni, Slobozia și Cocoș-Văleni, cu 2060 de locuitori. Comuna Bolovani făcea parte din plasa Titu a aceluiași județ și avea 2976 de locuitori în satele Adunați, Bănești, Beșteloaia, Bolovani, Crângași, Cuza Vodă și Moara Nouă. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În timp, din comuna Bolovani s-a despărțit comuna Sălcioara, cu o parte din sate, iar în 1968, a fost desființată și inclusă în comuna Cornățelu, care
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și era formată doar din satul de reședință, cu 1400 de locuitori. În comună funcționa Pudrăria de la Lăcuțele (o fabrică de praf de pușcă pentru armată), un fierăstrău și trei mori de apă pe Ialomița, două biserici și o școală mixtă cu 29-45 de elevi înființată în 1872 și care funcționa în sediul primăriei. În 1925, comuna făcea parte din plasa Târgoviște și avea în compunere satele Brănești și Scarlențea, și
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
legată de istoria Mănăstirii Mărgineni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Haimanale", făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova și era alcătuită din satele Haimanale și Braniștea, cu 790 de locuitori. În comuna funcționau o moară cu aburi, o biserică, o școală cu 34 de elevi și fosta mănăstire Mărgineni transformată în penitenciar, unde condamnații practicau tăbăcăria și cizmăria. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei funcționa și comuna Ghirdoveni, înființată pe la anul 1700 prin reunirea
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
este transferat de la comună Finta la comună Frasinu din care făceau parte satele:Frasinu,Postarnacu,Băltita și Ibrianu. Comună Frasinu la acea dată avea 3628 de locuitori și pe raza acesteia se găseau două biserici (Frasinu și Băltita) și o moară cu apa. Este probabil ca aceasta moară să fi funcționat pe raza satului Ibrianu deoarece așa cum știm, în partea de V a satului curge râul Ialomița. În 1950, comună Frasinu a trecut în componența raionului Târgoviște din regiunea Prahova și
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
cu o populație totală de 2572 de locuitori. În acel an, satul Mircea Vodă s-a separat și a format o comună de sine stătătoare. În comuna Cazaci funcționau două școli mixte (una la Nucet și una la Cazaci), trei mori de apă, o piuă, patru biserici întreținute de enoriași și mănăstirea Nucet, întreținută de stat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Titu a aceluiași județ, cu satele Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Cazaci, Movila și Nucet, cu
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
și Neajlovu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Morteni făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și avea în compunere satele Morteni, Cacova, Vultureanca și Balomireasa, cu o populație totală de 1842 de locuitori. În comună funcționau o moară, o piuă cu aburi, trei biserici și o școală. În 1925, comuna era inclusă în plasa Găești a aceluiași județ și avea în compunere satele Cacova, Morteni, Vultureanca și Drăghești, cu 3125 de locuitori. În 1950, a fost transferată la
Comuna Morteni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301180_a_302509]
-
plasa Bolintinu a județului Dâmbovița comunele rurale Potlogi Rurali, Românești și Văcăreștii de Răstoacă și comuna urbană Potlogi Urbani. Comuna Potlogi Rurali era formată din satele Vlășteni și Potlogi-Rurali, cu o populație de 2482 locuitori. Aici funcționau două biserici, o moară cu aburi și o școală mixtă. Potlogi Urbani era o comună urbană (oraș) în decădere, având doar 309 locuitori și 3 străzi, ea fiind locul unde se aflau ruinele palatului brâncovenesc. Comuna Românești avea în compunere doar satul de reședință
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
și 3 străzi, ea fiind locul unde se aflau ruinele palatului brâncovenesc. Comuna Românești avea în compunere doar satul de reședință cu 1500 de locuitori, o școală și o biserică. Comuna Văcăreștii de Răstoacă avea în satele Pitaru, Strâmbeanu și Moara Crovului, 800 de locuitori, două biserici, o școală și o moară de apă pe pârâul Șuța. În 1925, Anuarul Socec nu mai consemnează comuna urbană Potlogi Urbani, ea fiind inclusă în comuna rurală Potlogi, formată doar din satul de reședință
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
brâncovenesc. Comuna Românești avea în compunere doar satul de reședință cu 1500 de locuitori, o școală și o biserică. Comuna Văcăreștii de Răstoacă avea în satele Pitaru, Strâmbeanu și Moara Crovului, 800 de locuitori, două biserici, o școală și o moară de apă pe pârâul Șuța. În 1925, Anuarul Socec nu mai consemnează comuna urbană Potlogi Urbani, ea fiind inclusă în comuna rurală Potlogi, formată doar din satul de reședință cu 5200 de locuitori, și aflată în plasa Ghergani a aceluiași
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
reședință cu 5200 de locuitori, și aflată în plasa Ghergani a aceluiași județ. Tot în plasa Ghergani se afla și comuna Românești, cu 2318 locuitori în unicul său sat; comuna Văcăreștii de Răstoacă, cu satele Strâmbeanu, Văcăreștii de Răstoacă și Moara Crovului făcea parte din plasa Titu și avea 1256 de locuitori. Această din urmă comună a primit în 1931 denumirea de "Pitaru", ca și satul ei de reședință. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
primit în 1931 denumirea de "Pitaru", ca și satul ei de reședință. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În 1964, satul Strâmbeanu din comuna Pitaru a primit denumirea de "Nucești". În aceeași perioadă, satul Moara Crovului din comuna Pitaru a fost transferat comunei Crovu. În 1968, comunele au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, dar comunele Pitaru și Românești au fost desființate și incluse în comuna Potlogi; tot atunci, satul Nucești a fost desființat și comasat
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
Dulce. Una dintre ele făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere șapte sate: Ogrea, Gorgota, Vatra Satului, Strâmbu, Frasinu, Ștubeiele și Tisa, cu 1559 de locuitori. În ea funcționau două biserici, o școală și șase mori de apă. Cealaltă făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova și era formată din satele Valea Lungă, Gheboasa și Vișinești, cu 1206 de locuitori. Aici erau o școală și două biserici, dintre care una aparținea locuitorilor din Valea Lungă, Dâmbovița. În
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
Țării Românești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Ludești făcea parte din plaiul Dealul-Dâmbovița al județului Dâmbovița și era formată din satele Scheiu, Ludești și Telești, cu 2370 de locuitori. În comună funcționau trei biserici, o școală și trei mori de apă. În 1925, comuna este consemnată în plasa Bogați a aceluiași județ, având în compunere satele Ludești și Telești, cu 1660 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Găești din regiunea Argeș, iar în 1968 a
Comuna Ludești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301176_a_302505]
-
într-un cadru natural de excepție). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și avea în compunere satele Ragu și Petrești, cu o populație de 854 de locuitori. În comună funcționau patru mori de apă, două biserici și două școli, dintre care una cu un sediu construit de generalul Fălcoianu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Greci, Ionești și Puntea de Greci. Comuna Greci
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Greci, Ionești și Puntea de Greci. Comuna Greci avea în compunere satele Greci, Petrești, Zăvoiu Orbului și Izvoru, cu 1629 de locuitori; aici funcționau trei biserici, o școală și o moară de apă. Comuna Puntea de Greci avea doar satul de reședință, cu 686 locuitori, în compunere și în ea existau o biserică și o școală. Comuna Ionești, cu satele Ionești, Palade și Gherghești, cu 720 de locuitori avea doar o
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
comună funcționau două biserici și o școală. La acea vreme, pe actualul teritoriu al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Priboiu, formată din satele Priboiu și Sturzeni, cu 756 de locuitori; aici funcționau două biserici, o școală și o moară de apă. În 1926, comunele sunt consemnate în plasa Voinești a aceluiași județ. Comuna Tătărani avea doar satul de reședință, cu 2058 de locuitori, în vreme ce comuna Priboiu-Sturzeni, formată din aceleași două sate, avea 1235 de locuitori. În 1931, a fost
Comuna Tătărani, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301191_a_302520]
-
secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșelul a județului Muscel și avea în compunere satele Pucheni și Valea Largă, cu o populație de 1035 de locuitori ce trăiau în 206 case. În comună funcționau trei făcaie de moară, o școală și o biserică veche, reparată în 1844. În 1925, comuna este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, având în compunere satele Meișoarele, Pucheni și Valea Largă și cătunul Nicolaești, în total având 1582 de locuitori. În 1950
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
Sălcioara este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bănești (reședința), Cătunu, Cuza Vodă, Ghinești, Mircea Vodă, Moara Nouă, Movila, Podu Rizii și Sălcioara. Comuna Sălcioara este situată în partea de sud a județului Dâmbovița, pe o suprafață de 52,9 km². Relieful este de câmpie, ușor vălurit, și este străbătut de râul Dâmbovița și de râul Ilfov
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]