11,301 matches
-
începând să-l răsfoiesc mecanic. — Caragiale? Un semn de carte, din pânză, foarte uzat, îmi indică bucata pe care prietenul meu o citea sau se pregătea să o citească: Grand Hôtel „Victoria Română”. Dau pagina și parcurg în viteză următorul pasaj, subliniat cu o linie groasă de creion: „... Deodată sar în picioare... zgomot mare în uliță! Merg degrabă la fereastră. O suflare răcoroasă de afară mă înviorează... Cadranul transparent de pe foișorul de foc arată unui și un sfert... Când au trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dovedesc (până) și câinii vagabonzi care, în speranța de a căpăta ceva de mâncare, se țin, pe stradă, după ele, nu după noi. * Tristețea matineelor cinematografice cu femei singure și bătrâne (tanti Aniuta)... * Nu pot citi fără strângere de inimă pasajele în care Luca, în Evanghelia sa, mai pe scurt (24, 25), în Faptele Sfinților Apostoli, mai pe larg (cap. 1), evocă înălțarea lui Iisus la cer, la 40 de zile după învierea Sa. Să fii atâta vreme în preajma Lui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
putea avea ceva în comun cu Sf. Francesco d’Assisi!), amestecându-le apoi pe amândouă cu multe alte noțiuni, complet străine, precum șovinism, naționalism, rasism, a îndrăznit să declame Eminescu. O mai făcuse și altădată. Acum a ales un cunoscut pasaj din „Împărat și proletar”, oprindu-se și incluzând stihul ce se termină cu „căci morți sunt cei muriți”. Ultimul cuvânt rostit de recitatorul improvizat a fost acoperit de „Aplauze puternice, prelungite” (citez din România liberă din 24 iunie 1988, p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
eu n-am fost membru de partid - dar în ședințe de muncă cu muncitorii de la Canal ș.a.m.d. Și ședeam în prezidiu și nici nu închideam ochii și mă rugam: „Doamne, iartă-mă pentru ce fac în clipa asta”». Pasajul acesta mi s-a părut de-a dreptul fantastic și de cum l-am citit am avut o promptă, neechivocă reacție negativă. Mi-a trebuit însă ceva timp ca să-mi argumentez reacția: e inadmisibil, e scandalos, e o blasfemie să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
anonim din Crimă și pedeapsă (întâmplarea din parc cu fata sedusă), la căpitanul anonim din Demonii sau la medicul anonim (evocat de Zosima) din Frații Karamazov... În același timp, păstrând proporțiile am rezervat marilor protagoniști spațiul și considerația necesară”. Recitind pasajul acum, în 1996, descopăr, nu fără uimire, că sunt de stânga până și în raport cu personajele literare (cele ale romancierului rus în cazul de față)! Elitei protagoniștilor eu îi opun cumva - prin acea „tentativă de reabilitare a «umiliților și obidiților» operei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
însă, nu-mi pot imagina un rai mai bun! Și cum ce-i în mână nu-i minciună... Orice cititor, cu condiția de a fi un cunoscător relativ bun al operei lui V.Cr., poate deveni coautorul, editorul romanului genial, reproducând pasajele potrivite. La început, desigur, nu se va înțelege nimic, după cum nici cei de la vamă nu vor pricepe o iotă citind de pe liste cu glas tare, stupefiat... Mersul la cinema cu Jeni... La cules de jir cu școala... Plimbarea cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
se trădează în mișcări, în vorbă, se leagănă în tărăgănarea vechilor cântece de mahala, în amețeala dulceagă și resemnată a valsurilor lui Ioanovici. Cine nu i-a prins deosebitul farmec nu a înțeles Bucureștii” (M.I.C., ibid., p. 322). În continuarea pasajului citat, Matei ̀ și mărturisește nostalgia mahalalei bucureștene, căreia i-a cunoscut și simțit adânc umilul „fermec”. Și Pantazi, care a copilărit cu părinții în mahalaua Podului de pământ (sau „de pastramă”, cum i se mai zicea), „mai prejos de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fi cu lumea, politicos și distant, dar nerefuzând cordialitatea, nici buna dispoziție, avea ceva de stil nipon, cum singur o declară expres în Arta insomniei. Poetica lui avea o afinitate, de asemenea mărturisită, cu spiritul haiku, fără a-l imita. Pasajele, trecerile discursive, legăturile, sunt pe cât posibil eliminate, în tot cazul reduse la minimum, în favoarea captării și ascultării nuanțelor secundare, vibrațiilor afective celor mai infim sesizabile ale cuvântului sau scurtei sintagme. „Cuvântul, răscrucea ecourilor !”, citim la pagina 53. Îmi înfrâng o
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
uimește dar nu surprinde, fiind o formă hedonistă de histrionism cărturăresc. Dar iată-l pe Andrei Pleșu devotându-se cu abnegație unui travaliu nerăsplătitor, inatractiv, de cârtiță, un travaliu ce pretinde efectiv acea „jertfă de sine” de care pomenea în pasajul citat adineaori. E vorba de studiul asupra activității teoretice și publicistice a lui Ștefan I. Nenițescu. Ihn zu lesen ist eine Poenitenz - cum spune Nicolai Hartmann despre un filozof german contemporan cu Hegel. A parcurge atent imensul material rebarbativ și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mă consolează puțin, când mă plimb, e că prezența literară românească, prin marele succes al cărților lui Zaharia Stancu, e un fapt câștigat în toate librăriile din Suedia. Acest lucru va facilita, fără îndoială, introducerea altor autori români. Într-un pasaj din jurnalul său, Stendhal scria că e foarte greu să descrie ce este natural în noi, din memorie. Că se descrie mai bine ce e factice, jucat, pentru că efortul care a trebuit făcut pentru a juca a fost gravat în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
lui Ralf se vedea dureros o nuanță foarte ironică. După vizita celor de la Bruxelles m-am simțit pur și simplu vampirizată. Acum mi-am regăsit vechile obiceiuri: lectura, care mi-a lipsit mult, deși am citit împreună cu dragul de Lionel pasaje întregi din Biblie, pe care el le-a interpretat atât de memorabil. Dar prezența lui Ralf a introdus printre noi lumea din Bruxelles, cu conflictele ei serioase. Eu am stat mult în bucătărie, ca în timpul lui René, aruncând câte un
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
În spectacolul ieșean din 2 iulie 2003, a fost rândul sopranei Cristina Simionescu-Sandu să depășească ștacheta ridicată la înălțimea unei interpretări de performanță artistică. Cu un glas bine pozat, cu o siguranță muzicală însoțită de o lejeritate naturală în executarea pasajelor dificile (pentru alte soprane), și-a interpretat rolul peste nivelul atributului enunțat în titlul articolului. După sopranele care au precedat apariția ei pe scenă și care au ieșit din joc, își onorează o carte de vizită pe care o dorim
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
mic pentru cerințele scenei ieșene (care este deficitară din punct de vedere acustic) mai are de lucru până a deveni convingătoare. Orchestra Academiei, formată din studenți, a sunat corespunzător în multe scene. O tehnică studențească a fost prezentă în unele pasaje mai dificile. Pe ansamblu însă, a susținut corespunzător partitura. Dirijorul Ciprian Ion a condus cu siguranță întregul spectacol, stăpânind cu autoritate profesională ansamblurile mai dificile, de care nu duce lipsă opera respectivă. PREMIERĂ INEDITĂ LA OPERĂ Aflându-ne în săptămâna
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cauți tu la Roma?". Așa-i, la Roma era "pace sub măslini" și "nimic nou pe frontul de vest"! Pe când la Santiago... De la biblioteca ministerului am luat câteva cărți despre Chile istorie, politică, geografie, cultură... Am început să-i citesc pasaje de interes, seara, soției, aceasta făcând parte din programul meu de pregătire "ideologică" a "tovarășei". Mi-a retezat-o scurt, sfătuindu-mă să trec peste capitolele cu comuniștii și să-i citesc despre indienii araucani și mapuches și lupta lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
care avea să întemeieze viitoarea capitală, Santiago del Nuevo Extremo, la 12 februarie 1541, se numea Pedro de Valdivia și avea să joace un rol important în "cucerirea" noilor teritorii. Pentru a marca "puncte" în favoarea noii noastre destinații, găsisem un pasaj într-o monografie despre Chile, în care era redată o scrisoare a lui Pedro de Valdivia către suveranul său: Aceste pământuri sunt atât de minunate că viața aici e o binecuvântare. Nu sunt decât patru luni de iarnă și vara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu subiecte istorice (pe acea vreme eram bibliotecarul școlii) și duceam discuții plăcute. Prin prezenta lucrare mă adresez mai mult tinerilor elevi din comuna Hlipiceni, spre a face cunoștință cu trecutul ținutului lor natal. Dacă ceva nu vă place, săriți pasajul, găsind, poate, ceva mai plăcut și interesant. în încheierea cuvântului meu vă invit să vizitați și această suprafață din frumoasa noastră țară, pentrucă merită și nu veți avea ce regreta, mai ales că locuitorii satelor comunei Hlipiceni sunt foarte primitori
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu subiecte istorice (pe acea vreme eram bibliotecarul școlii) și duceam discuții plăcute. Prin prezenta lucrare mă adresez mai mult tinerilor elevi din comuna Hlipiceni, spre a face cunoștință cu trecutul ținutului lor natal. Dacă ceva nu vă place, săriți pasajul, găsind, poate, ceva mai plăcut și interesant. în încheierea cuvântului meu vă invit să vizitați și această suprafață din frumoasa noastră țară, pentrucă merită și nu veți avea ce regreta, mai ales că locuitorii satelor comunei Hlipiceni sunt foarte primitori
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ochi, priveliști dintre cele mai fascinante, pe un traseu care să includă Sulina, Istanbul, Gallipoli, insula Skantsura, coasta Africii, Pireu, Messina, Port Said, insula Musarah, Marsilia, Gibraltar, Punta Arenas, Buenos Aires, Ușuaia, Strâmtoarea Magellan, Țara de Foc și înapoi. Sunt câteva pasaje în roman care au dovedit fiorul escapist și puterea reveriei marine a autorului, între care acesta, pulsatil, intens, profund liric, reprodus în toată lungimea lui de imn al navigației cu pânze, unic într-o literatură preponderent a uscatului : Soarele răsărea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
comerț ilicit, sub nasul autorităților. Conti nuând rememorarea, bătrânul lup de mare reconstruiește în fața tinerilor marinari ai timpurilor moderne, din cuvinte, ultima luptă a căpitanului Stavro, unchiul său, pe a cărui bombardă, Olga, fusese îmbarcat. E, cred, cel mai relevant pasaj din literatura română despre piraterie, înainte de momentul Radu Tudoran. Îl reproduc aici, în toată bogăția lui de termeni arhaici, exotici, și de flash-uri istorice, o bogăție demnă de omoloagele occidentale ale unor Alexan der Exquemelin, Charles Johnson sau Patrick
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
regulă? La oficierea căsătoriilor creștin-ortodoxe se spune că „femeia trebuie să fie supusă bărbatului”. M.M.: Această regulă ar trebui eliminată, nu judecată. Scoasă, pur și simplu. Există preoți ortodocși care o ignoră. Eu știu preoți ortodocși care sar peste acest pasaj umilitor, înrobitor de-a dreptul, gândindu-se foarte clar că doi oameni care se căsătoresc își așază în comun mintea, corpul și sensibilitatea, participă deopotrivă la viața lor comună. O.Ș.: Te rog să alegi dintre următoarele două formulări: „femeia
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
se vorbește despre „feminismul în familie” cultivat de Mihaela Miroiu, se vorbește despre matriarhatul de la SNSPA și despre „mormanul de poșete” tot de la SNSPA. Ai citit cartea? M.M.: Mi-au spus unii despre ea și m-am uitat la câteva pasaje, am răsfoit-o. Știi cu ce mi-a semănat? Exact cu tipul de comentariu care se documenteză după bârfele de pe Internet, după părerile anonime postate la sfârșitul unor articole. Nici nu e frumos scrisă ca să spun că o citesc de dragul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
conștiință activă rolul de suverană; se pare că din tinerețe avusese ambiția să ajungă regină. Contele Primoli, gentilom încîntător, ce lega Franța de Italia prin apartenența sa la familia Bonaparte, povestea în memoriile sale, din care mi-a citit cîteva pasaje (și care mi s-a spus că au fost distruse după moartea sa), o scenă hazlie pe care i-o povestise chiar Victor Emmanuel al II-lea, a cărei protagonistă era prințesa Margareta, fiica ducelui de Geneva. Venit să-l
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
comportamentul. Pentru anticii greci Eschil, Euripide și Aristotel, a fi "paranoic" înseamnă a nu fi în toate mințile: de la grecescul παρά "alături de/dincolo de" și νοũς "spirit" (Aubrey 1970: 2-12). "Furia poetică" caracteristică bardului antic grec, despre care Platon vorbește în pasajul celebru din dialogul Ion, tocmai de acest aspect pare să ne amintească. Termenul a călătorit în timp și în spațiu, sensurile lui inițiale s-au schimbat continuu, astfel încât realitatea la care se referă este azi cu totul alta, la fel
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
numai că dezvăluie dimensiunile fantasmatice ale reprezentării, ci prin jocul analogiilor conferă operei o mare putere onirică și lirică. Atracția este atât de irezistibilă, încât pictorul spaniol se "inventează", la un moment dat, ca personaj din Vecernia, cum sugerează acest pasaj din "New York-ul mă salută": "Ce solitudine imensă! Este adevărat (dar acest lucru accentuează cu atât mai mult melancolia orizontală) că în centrul geometric al câmpului, la o înălțime colosală, se ridică două siluete neliniștite și bine-cunoscute, în maniera statuilor
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în ce privește atitudinea subiectivă, și nu și constatarea obiectivă, în definitiv singura profitabilă pentru cititor. Dar voind să retipăresc aceeași carte, am crezut că trebuie să păstrez și tonul, pentru că și tonul face parte integrantă din operă. Am suprimat însă câteva pasaje în care se repetau, prea de prisos, lucruri spuse în altă parte a volumului și am făcut câteva schimbări de cuvinte și de fraze, pentru a ușura stilul, vreau să zic înțelegerea acestui studiu, cugetat multă vreme, dar, din pricini
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]