15,863 matches
-
pe un teatru strâmt și cu mici mijloace, au săvârșit lucruri uriașe” Insistând asupra rolului pe care istoria națională îl are pentru stimularea sentimentului național, Mihail Kogălniceanu subliniază și un alte aspect, asupra căruia se opriseră istoricii transilvăneni. „trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine”. Pornind de la o idee a lui Aaron Florian, el arată că „începutul nostru ni s-a tăgăduit, numile ni s-a prefăcut, driturile ni s au încălcat în picioare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
din afară și prin lipsă de stabilitate dinăuntru. De aceea, dar, înainte de toate stăruim i să cerem de la dreptatea providențială a Europei că existența națională și neatârnarea să ni se respecte „ precum în drit asămene și în faptă”, și atunci patria noastră singură va dovedi că știe a răspunde la așteptările marilor puteri. După cum demonstra eminentul gânditor, nici din tratatele anterioare cu Poarta, nu lipseau normele prin care se consemna neatârnarea, autonomia. Ridicându-se cu hotărâre împotriva încălcărilor independenței Principatelor Române
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
toți cei 38 000 de combatanți ai armatei de operațiuni și 100 piese de artilerie. Singura victorie a zilei era cucerirea de către români cu jertfe grele după patru atacuri succesive a redutei Grivița I. Au murit eroic sacrificându-se pentru patrie în „Valea Plângerii” sau „Valea Sângelui”, în luptele pentru luarea Griviței II, maiorul George Șonțu și căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu. 49 Eșuarea apoi a altor atacuri româno-ruse împotriva Plevnei au impus o nouă tactică de luptă - asediul. Au fost aduse
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în care a fost purtat și susținut războiul din 1877-1878 a avut un profund caracter național și popular. Cea mai mare participare la cucerirea independenței au avut-o masele populare. Din rândul țărănimii s au jertfit pe front, pentru libertatea patriei mii de eroi. De asemenea, lumea satelor a asigurat frontul cu alimentele ș i materialele necesare. S-au adus astfel prin rechiziții și donații, imense contribuții mai ales în alimente, furaje și vite. Țărănimea a participat cu carele la asigurarea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
adus astfel prin rechiziții și donații, imense contribuții mai ales în alimente, furaje și vite. Țărănimea a participat cu carele la asigurarea transporturilor necesare armatelor ruse și române până dincolo de Dunăre. În orașe au răspuns cu deosebit entuziasm la chemarea patriei luptătoare, mai ales, oamenii de rând. Ei au activat ca mobilizați în gărzile orășenești, și au dat uriașe donații în bani pentru nevoile frontului. La războiul din 1877-1878 au participat și voluntari din provinciile românești aflate sub dominație străină. Dobândirea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
noastre...Nu este putere umană în stare să ne readucă sub jugul dezonorant al Turciei. 56 Nicolae Ciachir, în Războiul pentru Independența României, îl situează pe Mihail Kogălniceanu un patriot exemplar și un luptător demn în măsură de a ridica patria sa în rândul statelor independente. O lucrare importantă în ceea ce privește cunoașterea evenimentului din 1877-1878, în ceea ce privește activitatea lui Mihail Kogălniceanu la acest eveniment, este lucrarea lui Vasile Gliga, Diplomația română în slujba independenței, lucrarea începe cu reamintirea activității strălucitului om politic și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de istorie și cultură modernă, el, domină cincizeci. Îi domină printr-o activitate, o tenacitate și pasiune exemplare, o activitate străbătură de un singur sens acela pe care el însuși l-a data întregii sale vieți, numindu-l „amorul pentru patria română și spiritul liberal”. Dacă există în adevăr, epoci privilegiate în sensul că sunt purtătoare de largi semnificații istorice se poate vorbi, desigur, cu egală îndreptățire și de privilegiul unor protagoniști de a răsfrânge mai fidel acele semnificații scrie Alexandru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
noastre de-a lungul Dunării sunt ciopârțite în modul cel mai barbar, când muncitorii sunt răpiți de la plugul lor și duși în robie împreună cu femeile și copii lor ca în timpul lui Mohamed al II lea, când într-un cuvânt vedem patria noastră amenințată de toate ororile, invaziile sălbatice din secolele trecute, același simțământ de prudență și de înțelepciune, care ne-a condus totdeauna, ne impune astăzi datoria de a ne ridica cu toții, de a ține piept pericolului, spre a salva individualitatea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
dreptul ei cel vechi, al cărui principiu fusese scâlcit prin răstălmăciri istorice, astăzi vine să se adauge titlurile pe care le-a împrospătat sau le-a întinerit pe câmpurile de bătaie. Zece mii de români au căzut în jurul Plevnei, ca să câștige patriei lor libertatea și independența.” În finalul lucrării, autorul arată că, tratatul de la Berlin, a recunoscut independența Romăniei ,dar condițiile impuse îi limita acesteia suveranitatea. În virtutea tradiției tradiției, marile puteri continuau să ignore statutul de independență pentru a-și impune propriile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ei: „Odată cu izbucnirea războiului [Ă] a insistat să fie înrolat în armată, în ciuda unei operații de hernie care l-a scutit de serviciul militar. Știu sigur că n-a fost motivat pur și simplu de dorința de a-și apăra patria. Avea o dorință intensă să ia asupra lui ceva greu, să facă ceva diferit de o muncă pur intelectuală.“31 Wittgenstein îi comunicase hotărârea bunului său prieten David Pinsent, pe care nu-l va mai vedea niciodată. Acesta va nota
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de care se servea pentru a-și câștiga și înfăptui libertatea. Toate acele lucruri în care se puteau naște și puteau crește griji și complexe, el le abandona pur și simplu: familie, avere, apartenență la o comunitate, relații strânse cu patria. Renunța la încercarea de a se acomoda mai mult decât în modul cel mai superficial la împrejurările, obiceiurile și tendințele existente ale vieții. Tot ce era neesențial și banal nu conta pentru el: lucrurile materiale ce servesc comodității și relaxării
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
IV-lea dezechilibrul va atinge apogeul. Nobilii și clerul au pornit război contra suveranului. Datorită situației precare în care se afla regatul la urcarea pe tron, Andrei al III-lea (1290-1301) va convoca Dieta la Rákos (1290), cu scopul "reformării patriei". Identitatea formulei pro reformatione status eorundem indică scopul convocării Adunării stărilor privilegiate de către Ladislau al IV-lea la 1289 (super ordinatione et reformatione totius status regni nostri)490, ca și în cea de la Rákos din 1290491. Perfect transparentă în privința laturii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de către voievodul Moldovei să îl încheie, aveau depline puteri din partea acestuia (ac omnium illius Regni Boieronum et ordinum de Statu et ordine Regni illius), iar semnatarii documentului se obligă pentru "omnes Episcopi, Calugeri, Vladike, Boerones et alii ordines dicti Moldaviensis patrie nostre"632. În perioada regimului boieresc mențiunea colectivă a stărilor apare frecvent tot în relație cu tratatele externe încheiate cu habsburgii, iar consimțământul lor devine o condiție sine qua non. Formula din tratatul lui Constantin Cantemir cu Austria, la 1690
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
asigura respectarea celor patru religii recepte (art. 1) și se confirmau privilegiile și donațiile făcute anterior de regii Ungariei și de principii Transilvaniei (art. 2)766. Vechile legi ale țării rămâneau în vigoare: "Aprobatele și Compilatele, ca legi ale acestei patrii, decretele, Tripartitul lui Verböczi (...) constituțiunile, dreptul municipal al națiunii săsești, declarăm în adevăr că au să rămână neschimbate în vigoare" (art. 3)767. În dregătorii urmau să fie numiți numai "transilvăneni de baștină" (art. 5)768, guvernatorul să fie ales
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
interiorității este pașnică, ceea ce nu surdinizează ci, dimpotrivă, nuanțează tensiunile: "eu/ născut târziu/ sub pădurile mărginimii/ în apoldul de sus/ cel cu sași și cu landleri/ cel pe care nu-l găseam și nu-l găsesc/ pe hărțile uzuale ale patriei/ născut târziu/ într-o zi de vineri (...)// eu si cu mine/ noi doi/ această echipă minimală/ în căutarea spiritului de echipă pierdut // deși, cum scria pe-un tricou german?/ "Lieber schizophren/ als ganz allein!"/ da, da: mai bine schizofren/ decât
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași". Cărți de versuri: Măceșul din magazia de lemne, Editura Junimea, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Editura Junimea, Iași, 1986; Tabieturile nopții de vară, Cartea Românească, București, 1989; Existență acută, Cartea Românească, București, 1994; Blanc, Editura Vinea, București, 2000; Ultima patrie, Editura Paralela 45, Pitești, 2007; Areal, antologie de poezie 1982-2007, Editura Paralela 45, Pitești, 2011. Cărți de proză: Ul Baboi și alte povestiri, Editura Polirom, Iași, 2004; Casa cu storuri galbene, roman, Editura Polirom, Iași, 1997; Nudul Dianei, Editura Polirom
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
altă parte, transformă întregul areal în ceea ce autoarea însăși numește "un roman-fluviu de graniță" (între genuri și specii, dar și între livresc, artificial și existențial, organic). Intacte, câteva dintre notele distinctive ale scriiturii Marianei Codruț au trecut și în Ultima patrie (Editura Paralela 45, Pitești, 2007) a poetei. Mai întâi, se remarcă și aici capacitatea de a rescrie aria "vizibilă" a realului, firește, din perspectiva unei noi vederi. Ochiul înregistrator, fie el unul fidel naturii observate, este substituit, în acest caz
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
devenit, în cartea Marianei Codruț, un soi de carnaval golit de semnificație, căzut în derizoriu, deși nelipsit de un anume pitoresc. Martorei unui asemenea spectacol al decăderii totale precum cel oferit acestei priviri critice în chiar primul text din Ultima patrie îi sunt la fel de stridente ca întotdeauna mizeria și falsitatea, inconștiența și concupiscența ce îi "violează" sistematic atât ziua, cât și... bunul simț: "după-masă încep violurile asupra ei:/ "lume-eeee, lu-meeee, soro lu-meeee!!"/ cântă Nino, cerșetorul, scormonind în lada/ de gunoi (iar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
etc. Nici vorbă însă, în acest ultim op al Marianei Codruț, de mai vechiul "ritual al jubilației ceremoniale în fața lumii", ce travestea reușit iluminarea ontică, după cum bine observa Iulian Boldea, plecând de la volumele anterioare ale poetei. Nucleul poemelor din Ultima patrie nu este deloc unul jubilatoriu, ci dimpotrivă, unul sumbru, aspru, întunecat, pliat pe o sensibilitate mai ascuțită, mai deschisă percepției distrofiei lumii recente. Culorile în care aceasta este zugrăvită sunt la rândul lor mult mai întunecate, profilurile existențiale reduse la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ai făcut tu pe mine!" e cea mai tare"). Firesc, retragerea în sine se conjugă de obicei cu o nouă dezamăgire, a certitudinii că propria interioritate se lasă văzută ca un cocon imperfect, reflex al imperfecțiunii celeilalte, a exteriorității. Ultima patrie conotează, în primul rând, sinele uterin, din care și înspre care eroina dramaticei saga diurne și mai ales nocturne se mișcă, dar nu halucinant, ci lucid, obiectivându-și sau încercând să-și obiectiveze stările: "coconul în care zac mi s-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în chiar sacul de piele ce sunt". Chiar atunci când are impresia că întunericul și moartea o cuprind în totalitate, când mai exact granițele între viață și ne-viață, între lumină și întuneric se estompează până la confuzie ("lumina nu germinează/ în patria asta a mea.// vie, nevie nu știu / stau într-un uter oval.// și soarele -soarele,/ nici el nu-i real?"), Mariana Codruț își găsește întotdeauna maniera de repliere, de revenire la o suprafață textuală dură, volițională, specifică unui cod poetic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de registru și de tonalitate a se vedea rescrierea ironică, deși nu mai puțin sensibilă, a bocetelor populare în câteva texte sau refugiul într-un alt spațiu al recluziunii, al interiorității mai puțin tenebroase. Celălalt uter, cealaltă față a ultimei patrii în care își recapătă întotdeauna forțele este cuvântul. Asociindu-și eșuarea pe terenul cuvintelor cu naufragiul lui Robinson, poeta nu face altceva decât să dea glas convingerii în forța logosului de a supraviețui, de a converti fața vizibilă a vieții
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vizibilă a vieții în ceva poate mai viu, poate mai dureros, dar în definitiv cu mult mai suportabil. Drogul care o anesteziază pe Mariana Codruț se numește, pur și simplu, cuvânt: "sunt un Robinson,/ de insula cuvintelor fiind salvat, ultima patrie./ cele poroase și seci, recifuri neprimitoare,/ nici de foame nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu ca peștii:/ incizii le fac la-ncheieturile moi,/ pe întuneric,/ pe-ascuns,/ ca hoții,/ ca drogații/ și viața în venele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
recifuri neprimitoare,/ nici de foame nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu ca peștii:/ incizii le fac la-ncheieturile moi,/ pe întuneric,/ pe-ascuns,/ ca hoții,/ ca drogații/ și viața în venele mele o picur" (ultima patrie). În alte texte din carte, se întâlnește ideea unei purificări inerente procesului de transfigurare necesară a lumii prin actul scriptural. Scrisul rămâne, orice s-ar spune, metoda optimă de exorcizare, de eliberare de sânge, de organicul robit, subjugat lumii, deci
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lăuntrice constituie materialul poetic ideal pentru una dintre cele mai ironice artes poeticae din carte. Plasată, de altfel, în finalul cărții (putând fi citită, așadar, și ca anticipare a viitoarei opțiuni auctoriale), această promisiune de detașare totală care este La patrie. adio se dovedește de fapt o lucidă mărturie a insuportabilului sentiment al ființei poetice: "pentru că sunt ateu/ pentru că nu mă tem de dracul/ pentru că mă tem de dumnezeu/ pentru că mor de foame într-un oraș străin/ pentru că m-au lăsat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]