9,077 matches
-
Z" în mai 1987, când echipa formată din L. Vălenaș, P. Damm, Z. Kiss și I. Péntek a descoperit deasupra Marelui Râu, în zona Sălii Finale, un etaj fosil lung de 100 m, dezvoltarea rețelei trecând la 22142 m. În peșteră nu au fost făcute săpături arheologice sistematice, dar locul poate oferi surprize. Au fost identificate exemplare de Myotis myotis și Limonia nubeculoasa. Peștera este foarte greu de parcurs, necesită echipament speologic complet, o echipă bine antrenată și un ghid dintre
Peștera Hodobana () [Corola-website/Science/318658_a_319987]
-
zona Sălii Finale, un etaj fosil lung de 100 m, dezvoltarea rețelei trecând la 22142 m. În peșteră nu au fost făcute săpături arheologice sistematice, dar locul poate oferi surprize. Au fost identificate exemplare de Myotis myotis și Limonia nubeculoasa. Peștera este foarte greu de parcurs, necesită echipament speologic complet, o echipă bine antrenată și un ghid dintre exploratori.
Peștera Hodobana () [Corola-website/Science/318658_a_319987]
-
drept al Văii Ordancușa, la o altitudine de 800 m, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gardă de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul forestier ce pornește din centrul comunei spre Peșteră Scărișoara pe Valea Ordâncușa Corobana în limbajul local înseamnă scorbura, vizuina, adăpost natural. Asta și este, o scobitura în peretele de calcar al Cheilor Ordâncușei, de dimensiuni impresionante, lata de 38 m și adâncă de 30 m cu înălțime maximă
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
înseamnă scorbura, vizuina, adăpost natural. Asta și este, o scobitura în peretele de calcar al Cheilor Ordâncușei, de dimensiuni impresionante, lata de 38 m și adâncă de 30 m cu înălțime maximă de 14 m. În speologie acest tip de peșteră este numit abri Peșteră este semnalată de J. Vass încă din 1857, iar în 1921 este vizitată de P. Chappuis, R. Jeannel și Emil Racovita.A fost folosită cu siguranță de omul primitiv că locuința dar urmele nu s-au
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
natural. Asta și este, o scobitura în peretele de calcar al Cheilor Ordâncușei, de dimensiuni impresionante, lata de 38 m și adâncă de 30 m cu înălțime maximă de 14 m. În speologie acest tip de peșteră este numit abri Peșteră este semnalată de J. Vass încă din 1857, iar în 1921 este vizitată de P. Chappuis, R. Jeannel și Emil Racovita.A fost folosită cu siguranță de omul primitiv că locuința dar urmele nu s-au păstrat datorită faptului că
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
pe care le schimbau în țară pe bucate. Pentru că ar fi fost prinși dacă duceau lemnul acasă, ei îl tăiau și-l ascundeau în corobane din locuri greu accesibile unde-l prelucrau cu unelte primitive: firez manual,topor și cuțitoaie. Peșteră are aspectul unui imens cuptor săpat în peretele de calcar al Cheilor Ordancușei, situat între două poteci care duc la cele două peșteri vecine de care se leagă genetic. Peșteră Poartă lui Ionele și Ghețarul de sub Zgurăști. Podeaua este acum
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
în corobane din locuri greu accesibile unde-l prelucrau cu unelte primitive: firez manual,topor și cuțitoaie. Peșteră are aspectul unui imens cuptor săpat în peretele de calcar al Cheilor Ordancușei, situat între două poteci care duc la cele două peșteri vecine de care se leagă genetic. Peșteră Poartă lui Ionele și Ghețarul de sub Zgurăști. Podeaua este acum îndreptată prin lucrări de amenajare făcută de primăria din Garda de Sus iar tavanul prezintă câteva urme de scurgeri parietale. În peștera nu
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
-l prelucrau cu unelte primitive: firez manual,topor și cuțitoaie. Peșteră are aspectul unui imens cuptor săpat în peretele de calcar al Cheilor Ordancușei, situat între două poteci care duc la cele două peșteri vecine de care se leagă genetic. Peșteră Poartă lui Ionele și Ghețarul de sub Zgurăști. Podeaua este acum îndreptată prin lucrări de amenajare făcută de primăria din Garda de Sus iar tavanul prezintă câteva urme de scurgeri parietale. În peștera nu se găsesc viețuitoare specifice mediului subteran deoarece
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
două peșteri vecine de care se leagă genetic. Peșteră Poartă lui Ionele și Ghețarul de sub Zgurăști. Podeaua este acum îndreptată prin lucrări de amenajare făcută de primăria din Garda de Sus iar tavanul prezintă câteva urme de scurgeri parietale. În peștera nu se găsesc viețuitoare specifice mediului subteran deoarece lumina zilei pătrunde în tot golul subteran, doar sporadic exemplare de lilieci. Primăria comunei Gardă de Sus a amenajat și întreține acest loc că un spațiu de campare turistică. Podeaua a fost
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
este a doua peșteră că lungime din țară și cu siguranță foarte curând va trece pa locul unu, detronând Peșteră Vântului. Este formată din două unități distincte, Peșteră Mare din Valea Firei și Avenul din Poienița cunoscută și că Sistemul Humpleu. Peșteră este situată
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
este a doua peșteră că lungime din țară și cu siguranță foarte curând va trece pa locul unu, detronând Peșteră Vântului. Este formată din două unități distincte, Peșteră Mare din Valea Firei și Avenul din Poienița cunoscută și că Sistemul Humpleu. Peșteră este situată în Bazinul Superior al Someșului Cald, între Valea Firei și Valea Ponorului. Accesul în zona se
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
este a doua peșteră că lungime din țară și cu siguranță foarte curând va trece pa locul unu, detronând Peșteră Vântului. Este formată din două unități distincte, Peșteră Mare din Valea Firei și Avenul din Poienița cunoscută și că Sistemul Humpleu. Peșteră este situată în Bazinul Superior al Someșului Cald, între Valea Firei și Valea Ponorului. Accesul în zona se face pe ruta Huedin-Mărgu-Rachițele-Doda Pilii. În septembrie 1984
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
a doua peșteră că lungime din țară și cu siguranță foarte curând va trece pa locul unu, detronând Peșteră Vântului. Este formată din două unități distincte, Peșteră Mare din Valea Firei și Avenul din Poienița cunoscută și că Sistemul Humpleu. Peșteră este situată în Bazinul Superior al Someșului Cald, între Valea Firei și Valea Ponorului. Accesul în zona se face pe ruta Huedin-Mărgu-Rachițele-Doda Pilii. În septembrie 1984, clujanul Angelo Bulboaca a fost condus de către pădurarul Avram Cuș la o mică deschidere
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
pădurarul Avram Cuș la o mică deschidere într-un con de grohotiș, aflată în versantul drept a Văii Firei (Dealul Humpleu). Împreună cu I. Pop și M. Almășan, două luni mai tarziu, după mai multe ture de dezobstrucție, au pătruns în Peștera Mare din Valea Firei, descoperind Sala de Intrare, Sala Domului Prăbușit, Galeria Rol și Galeria Falselor Lacuri. În explorări au intrat și speologii de la Z Oradea care tatonaseră zona câțiva ani înainte. Din concurență celor două echipe a rezultat o
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
de Intrare, Sala Domului Prăbușit, Galeria Rol și Galeria Falselor Lacuri. În explorări au intrat și speologii de la Z Oradea care tatonaseră zona câțiva ani înainte. Din concurență celor două echipe a rezultat o descoperire de excepție. 40 km de peșteră în doar 10 ani, comparativ cu Peșteră Vântului în care exclusiviștii speologii de la CSA Cluj au explorat 40 km în 40 de ani. Un sistem carstic de peste 40 km cu un potențial de peste 100 km. Peșteră Mare din Valea Firei
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
și Galeria Falselor Lacuri. În explorări au intrat și speologii de la Z Oradea care tatonaseră zona câțiva ani înainte. Din concurență celor două echipe a rezultat o descoperire de excepție. 40 km de peșteră în doar 10 ani, comparativ cu Peșteră Vântului în care exclusiviștii speologii de la CSA Cluj au explorat 40 km în 40 de ani. Un sistem carstic de peste 40 km cu un potențial de peste 100 km. Peșteră Mare din Valea Firei este o peșteră complexă care cuprinde aproape
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
excepție. 40 km de peșteră în doar 10 ani, comparativ cu Peșteră Vântului în care exclusiviștii speologii de la CSA Cluj au explorat 40 km în 40 de ani. Un sistem carstic de peste 40 km cu un potențial de peste 100 km. Peșteră Mare din Valea Firei este o peșteră complexă care cuprinde aproape toate elementele carstice. Cavitatea este dispusă pe două nivele: nivelul superior, fosil, format dintr-o succesiune de mari săli bogat concreționate și unul inferior, activ, situat la 30-50m sub
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
10 ani, comparativ cu Peșteră Vântului în care exclusiviștii speologii de la CSA Cluj au explorat 40 km în 40 de ani. Un sistem carstic de peste 40 km cu un potențial de peste 100 km. Peșteră Mare din Valea Firei este o peșteră complexă care cuprinde aproape toate elementele carstice. Cavitatea este dispusă pe două nivele: nivelul superior, fosil, format dintr-o succesiune de mari săli bogat concreționate și unul inferior, activ, situat la 30-50m sub nivelul fosil, larg, bogat concreționat, cu un
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
Amfiteatru și Sala Bingo. Aceste săli sunt separate de sectoare de galerii pline de scurgeri calcitice sau de prăbușiri. Etajul activ este alcătuit din: Galeria Activului principal (4900 m), Galeria Afluentului (780 m), Galeria Marmitelor(245 m), Râul subteran din Peșteră cu Apa din Valea Firei (150 m). Până în 2009 au fost descoperite 22 de săli, dintre care 4 sunt și cele mai mari din România: 1. Sală Giganților (750/111/35 m), cu un volum de pește , a doua ca
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
zona finală puțuri de mari dimensiuni, fiind dezvoltate în clopot sau pe fracturi. Urmează o galerie foarte strâmta, aproximativ orizontală, lungă de , unde apare un râu, care după ce parcurge galeria, se varsă într-un afluent al activului principal al sistemului. Peșteră este intens cercetată de biospeologii ISER Cluj Napoca. Peșteră este închisă și poate fi vizitată numai cu aprobarea ISER Cluj Napoca în echipe bine antrenate și echipate.
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
în clopot sau pe fracturi. Urmează o galerie foarte strâmta, aproximativ orizontală, lungă de , unde apare un râu, care după ce parcurge galeria, se varsă într-un afluent al activului principal al sistemului. Peșteră este intens cercetată de biospeologii ISER Cluj Napoca. Peșteră este închisă și poate fi vizitată numai cu aprobarea ISER Cluj Napoca în echipe bine antrenate și echipate.
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
toate picioarele dezvoltate - în așa fel are loc procesul de metamorfoză incompletă, similar unor acarieni. Ricinuleidele ajung la maturitate la 1 - 2 ani, trăiesc în jur de 10 ani. În prezent, ricinuleidele cunoscute habitează doar în litiera pădurilor tropicale și peșteri. Ele preferă zonele umede cu o temperatură constantă. Ricinuleidele sunt animale prădătoare, dieta lor include diverse artropode, precum termite, larve ale insectelor, păienjni tineri etc . În general, aceste arahnide sunt slab studiate și puțin se cunoaște despre comportamentul lor. Multe
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
este o peșteră de mici dimensiuni din poljia Vânătare. Peștera este situată în Munții Trascăului în apropierea cătunului Valea Poienii, în fundul Poljiei de la Vânătările Ponorului. Se poate ajunge din Aiud, pe drumul ce duce la Ponor. Din Brădești se coboară pe drumul ce
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
este o peșteră de mici dimensiuni din poljia Vânătare. Peștera este situată în Munții Trascăului în apropierea cătunului Valea Poienii, în fundul Poljiei de la Vânătările Ponorului. Se poate ajunge din Aiud, pe drumul ce duce la Ponor. Din Brădești se coboară pe drumul ce duce la Vânătările Ponorului- Huda lui Papară
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
în fundul Poljiei de la Vânătările Ponorului. Se poate ajunge din Aiud, pe drumul ce duce la Ponor. Din Brădești se coboară pe drumul ce duce la Vânătările Ponorului- Huda lui Papară sau invers, din Sălciua pe drumul ce duce la Brădești. Peștera a fost locuită din preistorie. Au fost descoperite urme de cultură din epoca bronzului târziu. A fost explorată și cartată de Viorel Roru Ludușan în 1982 după informațile luate de la localnici. Este o peșteră fosilă care nu are un curs
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]