11,959 matches
-
La curtea din Berlin, împărăteasa supraveghează personal pregătirea și aprinderea Pomilor de Crăciun. În mare sală a castelului Potsdam se află doi mari pomi de Crăciun: unul pentru împărat, altul pentru împărăteasă, apoi atâția pomi câți copii au. Deasupra fiecărui pom plutește câte un înger. Tradiția pomului de Crăciunu nu este neaoș românească, ci de sorginte gremană (ariană), pătruntând treptat în sânul popoarelor creștine, între care și țara noastră. Ca atare, acest obicei al pomului de Crăciun cu mare putere de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
personal pregătirea și aprinderea Pomilor de Crăciun. În mare sală a castelului Potsdam se află doi mari pomi de Crăciun: unul pentru împărat, altul pentru împărăteasă, apoi atâția pomi câți copii au. Deasupra fiecărui pom plutește câte un înger. Tradiția pomului de Crăciunu nu este neaoș românească, ci de sorginte gremană (ariană), pătruntând treptat în sânul popoarelor creștine, între care și țara noastră. Ca atare, acest obicei al pomului de Crăciun cu mare putere de penetrație în lumea copiilor, este, la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pomi câți copii au. Deasupra fiecărui pom plutește câte un înger. Tradiția pomului de Crăciunu nu este neaoș românească, ci de sorginte gremană (ariană), pătruntând treptat în sânul popoarelor creștine, între care și țara noastră. Ca atare, acest obicei al pomului de Crăciun cu mare putere de penetrație în lumea copiilor, este, la noi, un împrumut din universul Europei apusene. În secolulal XV-lea, găsim obiceiul la Strassburg. Brăduțul de Crăciun era împodobit cu umânări aprinse. Prin Alsacia, pătrunde în Franța
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în Țările de Jos, în Spania, Italia, Elveția. Apoi și în Orient. De pildă, în Rusia unde se bișnuia ca Ajunul Crăciunului să fie serbat în mijlocul unei păduri de brazi, unde cel mai frumos era împodobit. La noi, ca datină, pomul de Crăciun nu era cunoscut până la sfârșitul veacului al XIX-lea, iar la începutul secolului XX se întâlnea numai în casele nemților din orașele mari românești. După I război mondial însă, obiceiul s-a răspândit și printre ortodocși. Azi de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
printre ortodocși. Azi de Crăciun, încărcat cu jucării și daruri, e prezent în fiece casă, deși nu este folclor pur românesc, ci de import. Înainte vreme, zice cu năduf un folclorist într-o carte (P. Miloșescu), se cerea ca, în jurul pomului gătit cu lumânări, să se cânte în limba germană "O, Tannenbaum!" (O, brad frumos!). dar astăzi se cântă poezia bradului, de origine nemțească, în ... românește. O, brad frumos! O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde. Tu ești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
argint, pentru ca tot anul să fim curați ca argintul, feriți de bube și beteșuguri, care vor merge pe... vale, în jos. Femeia care face colacii pentru Crăciun, se duce în grădină cu mâinile pline de aluat și zice către fiecare pom așa: “Măr (păr, prun etc.), astfel de rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele.” Tot în seara de Crăciun până la Anul Nou, fetele care doresc să-și cunoască viitorul lor ursit iau din fiecare mâncare câte puțin și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
culcă; la miezul nopții, așterne o față de masă albă pe masă și, după ce toți ai casei pleacă la biserică; și de va vedea fața unui om, acela va fi “scrisul” ei. Când aude clopotul de la biserică, fata începe să scuture pomii din grădină, pe rând , până când, clopotele încetează; după aceea, numără pomii și, de vor fi cu soț, se va mărita foarte repede. În Ajunul Crăciunului și în zilele următoare, omul trebuie să se ferescă să se certe sau să fie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și, după ce toți ai casei pleacă la biserică; și de va vedea fața unui om, acela va fi “scrisul” ei. Când aude clopotul de la biserică, fata începe să scuture pomii din grădină, pe rând , până când, clopotele încetează; după aceea, numără pomii și, de vor fi cu soț, se va mărita foarte repede. În Ajunul Crăciunului și în zilele următoare, omul trebuie să se ferescă să se certe sau să fie ocărât, fiindcă tot anul va fi în ceartă și ocară. Dacă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră rândunele. Și-un porumb frumos, leit Dinspre apus a venit, Floare dalbă a adus, Și la căpătâi s-a pus. El vă zice să trăiță Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca ei să-mbătrâniți. *La fiecare strofă, după primul și al treilea vers, urmează refernul I; după versul al doilea și al patrulea, refernul II Moș Crăciun Moș Crăciun cu plete dalbe A sosit de prin nămeți Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
soarelui Săne fie de folos. Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Florile dalbe, flori de măr, Florile dalbe, flori de măr Junii buni, colindători, Ciocanind pe la chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna stângă, Și de a dreapta, busuiocu. Și la brau, un spic de grău. La pieptare, trandafiru. Daru, daru cui lor dare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori de măr,* Junii buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de grâu. La pieptare, trandafir, Dar, dar cui l-o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
primăvară, Ca un păr, ca un măr, Ca un fir de trandafir Câte pietricele Atâtea mielușele; Câți bolovani Atâția cârlani; Câte cuie sunt pe casă, Atâția galbeni pe masă. Să trăiti, să trăiți, Întru mulți ani fericiți Ș i ca pomii s ă-nflori ți Și ca ei să-mbătrâniți Și ca toamna cea bogată; Fie casa-ndestulată. Tot cu mesele întinse, Cu făcliile aprinse, Să petreceți împreună, Până-n veci cu voie bună. Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, ca un măr
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și “Al treisărezecelea” și este considerată de islandezi ultima zi de Crăciun, pentru că în această zi ultimul Moș Crăciun se întoarce la casa lui. Eleveția. În Elveția, încă din anul 1775, Moș Crăciun are întotdeauna misiunea de a aduce și pomul de Crăciun în casel oamenilor. O lată tradiție a elvețienilor este “Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite forme
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Acestea sunt oferite de magi, care se deplasează în cortegii de curteni, cavaleri și lăutari, iar în case și biserici există mici iesle ce redau atmosfera Nașterii Domnului. Finlanda. În fața catedralelor din Finlanda, din an în an se ridică un pom de Crăciun de 30-40 de metri. În noaptea de 24 spre 25 decembire, exact la ora 00:00, de pe balconul Primăriei, un reprezentant al orașului proclamă “pacea de Crăciun”. Aceasta înseamnă că de la momentul proclamării păcii și până la Bobotează, celor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sânge din nas. - Își pierde pofta de mâncare și slăbește. Se umple de bube. Cât privește animalele (caii, vitele, mieii deochiați), încep să tremure, tânjesc, își pierd vigoarea și se prăpădesc. Plantele și florile deochiate se usucă. La fel și pomii deochiați . Până și lucrurile neînsuflețite sunt cuprinse de această magie. O moară a fost deochiată, când se strică din senin. O vioară minunată care nu mai cântă frumos - înseamnă că cineva a deochiat-o. O lulea, când nu mai arde ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în vremea culesului. De aceea, se recomandă ca stupii să fie legați cu un brâu roșu. - Viermii de mătase se deoache foarte ușor. Ca să nu piară, se pune în mijlocul lor un ou de la Paști. - Mai pot fi deochiate grânele, legumele, pomii roditori. - Chiar și alauatul pentru pâine ori cozonac poate fi lovit de această forță ocultă. Nu mai crește și dă îndărăt. - Până și laptele vacii poate să sece, prin simpla uitătură răutăcioasă a omului. Cum ne ferim de deochiul periculor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
coși mintea. Când cineva bea cafea și din întâmplare varsă din ea, e semn că va primi bani. Se crede că pământul când se cutremură nu mai poate suferi păcatele oamenilor și se scutură de ele. Fiecare om are un pom frate Se spune că orice om are un frate vegetal, adică un copac anume de care, vrând, nevrând, este legat sufletește. Fiecare biped uman trebuie să cunoască, în funcție de ziua de naștere, care este “pomul frate”, iar când îl întâlnește în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de ele. Fiecare om are un pom frate Se spune că orice om are un frate vegetal, adică un copac anume de care, vrând, nevrând, este legat sufletește. Fiecare biped uman trebuie să cunoască, în funcție de ziua de naștere, care este “pomul frate”, iar când îl întâlnește în cale să cuprindă trunchiul copacului, ca pe o iubită, șă să-i șoptească dulci cuvinte de descântec. Ba mai mult, să se confeseze copacului, spunându-i tainele, bucuriile, supărările. La noi, acelora cărora le
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
iar când îl întâlnește în cale să cuprindă trunchiul copacului, ca pe o iubită, șă să-i șoptească dulci cuvinte de descântec. Ba mai mult, să se confeseze copacului, spunându-i tainele, bucuriile, supărările. La noi, acelora cărora le corespund pomii exotici, trebuie ca, în excursii peste fruntarii, să-și caute copacii frați sau să-i gasească măcar la grădinile botanice din țară, iar când este posibil să-i crească în propria casă. Ca să le aducă noroc. Copacii autohtoni trebuie răsădiți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de cartofi numit "regina lunii mai", adus în ținut în era ungară, iar gospodarii mai în vârstă dețineau încă exemplare din prospectul de prezentare a acestui soi, chiar și prin anii nouăzeci. Pe lângă acțiunile din zootehnie și de plantare de pomi fructiferi ale Asociației Economice Maghiare din Transilvania (Erdélyi Magyar Gazdasági Egyesület - EMGE) merită atenție cercul intitulat "acțiunea câmpurilor verzi", sprijinit de guvernare: planul de transformare a defrișărilor în pășuni sau fânețe, de pe vremea guvernării române, făcea parte dintr-un larg
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Și-a vânat și-un iepuraș Să facă din blana lui Veșmânt frumos Domnului La anul și la mulți ani!” *după fiecare vers se cântă: „Florile dalbe, flori de măr!” sau: „Colo sus la Sferedeu, Unde șade Dumnezeu, E un pom mare-nflorit De suflete-mpodobit, Iar la umbra pomului Șade Maica Domnului, Cu trei- patru sfinți de-ai săi: Pe-unu-l cheamă Moș Avram Și pe-altul Părinte- Adam Și pe unul Sf. Vasile Care scrie liturghie La anul și la mulți
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din blana lui Veșmânt frumos Domnului La anul și la mulți ani!” *după fiecare vers se cântă: „Florile dalbe, flori de măr!” sau: „Colo sus la Sferedeu, Unde șade Dumnezeu, E un pom mare-nflorit De suflete-mpodobit, Iar la umbra pomului Șade Maica Domnului, Cu trei- patru sfinți de-ai săi: Pe-unu-l cheamă Moș Avram Și pe-altul Părinte- Adam Și pe unul Sf. Vasile Care scrie liturghie La anul și la mulți ani!” *după fiecare vers se cântă: „Lerui, lerui
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pungă cu grâu și sorcova. Gospodarii sunt întrebați dacă primesc cu „Grâușorul”. La răspunsul afirmativ fetele sunt primite în casă unde urează: „Grâu de vară, grâu de toamnă, Deie Domnul să răsară Pe la toate casele, Pe la toate mesele, Inimile vesele. Pomii să-nflorească Și să-nmugurească Anul Nou cu bine, Cu zile senine, Și cu sănătate, Și cu spor la toate. Ploi la timp, Noroc la plug, Sănătate și belșug La anul și la mulți ani!” În timpul urării, fata cu punga
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
câte unul pentru cei 40 de mucenici considerând că numai așa i se putea realiza dorința. A doua zi, din coca pregătită pentru facerea „colărezilor” se lua o bucată de aluat și se mergea prin grădină unde se ungeau tulpinile pomilor roditori pentru ca aceștia să rodească bogat în acel an. Acest obicei este specific locului și este pus în legătură cu faptul că în zona de deal și de munte, din cauza înghețurilor târzii de primăvară, pomii nu rodesc în fiecare an
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
grădină unde se ungeau tulpinile pomilor roditori pentru ca aceștia să rodească bogat în acel an. Acest obicei este specific locului și este pus în legătură cu faptul că în zona de deal și de munte, din cauza înghețurilor târzii de primăvară, pomii nu rodesc în fiecare an. Tot acum, din coca pentru mucenici se făcea o turtă care se sfărâma pe gunoi pentru a fi mâncată de furnici. Exista credința că astfel furnicile nu mai intrau în casă pe timpul verii. Un alt
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]