8,218 matches
-
definesc iubirea ca pasiune, mai precis: o pasiune nefericită. Nefericirea este, fără paradox, condiția de existență și fericire a Îndrăgostitului. Toți interpreții lui Conachi vorbesc de puterea poetului de a inventa nenorociri, cu alte cuvinte: puterea lui de a se preface, neobosita lui impostură. Faptul este de ordinul evidenței. Insă cine trăiește mult timp În impostură are toate șansele să fie luat drept ceea ce vrea să fie. În cazul lui Conachi: un om atins de o maladie incurabilă, un suflet chinuit
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Inima care ți-am dat numai tu s-o stăpînești. Ori În ce stare voi fi, să știi că m-or Îngropa Amanet cu viața mea numai la dragostea ta. Rob desăvîrșit al tău fiind dat prin giurămînt, A mă preface nu-i chip pînă ce-oi intra-n pămînt.” 8. Robia aduce numaidecît În minte ideea de tortură. Vasalul sentimental are multe Îndatoriri și puține drepturi. Conachi, modest pînă la umilință, reclama săniilor dreptul de a se boci. A se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vreme, supt un fag, unde ne dosisem” Întîlnirea cu Zulnia. Acolo „s-au dat și s-au luat parolele”: acolo fusese semnat tratatul de vasalitate sentimentală. Ce-a devenit, unde-i, dar, copaciul mare? „Înțăleg, În țarnă toate Le-au prefăcut cruda moarte, Dar Încai țărna iubită De tine zace lipită, Iar a mea, a mea, departe, PÎn’ la ceasul cel de moarte, CÎnd În groapa-ntunecoasă Lipindu-mă de-a ei oasă Voi striga, dragă Zulnie, Azi și mîni și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Nu lasă moda să treacă. Tot Îți cer, tot te frămîntă PÎnă văd că cucu-ți cîntă, Apoi atunci or te lasă, Or de tine nu-i mai pasă. CÎt trăiești, nu mai vezi pace, Casa-n iad ți să preface. De ocări și de blesteme Îmbătrînești fără vreme. Perii În cap Îți albește Și obrazu-ți Încrețește. Urești lumea, urești viața Și nu-ți mai veselești fața. Amărît Îți privești groapa Și mîngîierea ț-e poapa.” 24. În O șezătoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
facă mai bine Nu stau cu el În pricină Slobod este de la mine”, urmată de un cuvînt către cititori și de o prefață. Tema primului este umilința, mai exact: afectarea unei modestii fals umilitoare. El, Pann, s-a străduit să prefacă Într-un stil frumos cartea ce vine din limba latinească, dar este sigur că stilul său nu va mulțumi pe toți, căci: „Căci știu că nu-i om să facă Vrun lucru la toți să placă. Fiecăruia Îi place Aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
instruiască, să-și Împodobească sufletul, să citească. Pentru a citi, trebuie să cumpere Însă cărți. Cu subtilitate, tipograful ajunge invariabil la acest aspect comercial. Pentru publicitate, el folosește de regulă două teme: sublinierea efortului său și flatarea cititorului necunoscut. Poetul preface, traduce, compune, pricinuindu-și, astfel „zăticnire de alte lucruri mai folositoare” (Prefața la Poezii deosebite, 1831). SÎnt alte treburi mai folositoare, va să zică, decît poezia! Pann se sacrifică totuși pentru a mulțumi pe prietenii săi insistenți și pentru a fi folositor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de la Începutul lumii astfel au mers și astfel o să meargă, unii adică Începîndu-le, alții mai Îndreptîndu-le, și alții desăvîrșindu-le...”. Dar el, Anton Pann, preaplecata slugă, În ce categorie intră? Negreșit În a doua cu tendință spre a treia. El prelucrează, preface și tinde să desăvîrșească lucrurile Începute de alții. Este simptomatic faptul că Pann nu se plînge de puținătatea, imperfecția instrumentelor de expresie. El are deprindere (știință) asupra poeziei și muzicii, cunoaște meșteșugul de a tălmăci și desplici frazurile, cum și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și desfacerii lumilor. Unele formule sînt, În limba puțină a lui Conachi, memorabile: „rînduiala crugurilor călătoare”, „ori ceriurile În clătire și gata să se desfunde /, ori frageda trestioară după vînturi cum să pleacă, / ori lumile totodată În noian să se prefacă” etc. Omul este „craiul lumii” și, chiar dacă orgoliul Îl poate pierde, omul are revelația condiției sale. Erosul, cînd apare, i-o adîncește. Ceva măreț și puternic se naște În el. O dorință presantă de a cuvînta În scris ceea ce firea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
duc agale, în mod fatal, spre casa femeii iubite, amintirile făcându-l să simtă "o duioșie exaltată" atât "pentru trecutul secular al Iașilor", cât și "pentru trecutul lui de aci" și pentru iubita "care-i fermecase viața și i-o prefăcuse în poezie". Dar vraja se rupe în zgomotul unui zornăit de pinteni ce se aude în noapte dinspre scara casei în care locuia Veronica: Feeria nopții dispăru; stelele se stinseră; la orizont începuseră să se arate zori spălăcite. Frânt, zdrobit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reconstitui, în romanul lovinescian, imaginea Iașului de altădată. 236 Idem, p. 212. 237 Idem, p. 238. 238 Chiar și pentru Lovinescu, în Mutația valorilor estetice, substanța mâniei "a rămas întrucâtva neschimbată" de pe timpul lui Ahile, numai "formele mâniei s-au prefăcut cu timpul". ANTONIO PATRAȘ Scriitorul și umbra sa. Geneza formei în literatura lui E. Lovinescu 2 1 74 75 DORIS MIRONESCU Postfață ANTONIO PATRAȘ Abstract Résumé
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în lucrarea de față realizată de cele trei autoare: Gabriela Raus, Vasilica Botezatu, Marcela Fărîmă, care cunosc nu numai din teorie aceste aspecte ci și din exercițiul practic pe care il desfășoară în mod curent. Prof.univ.dr. Constantin Cuco[ 4 CUPRINS PREFĂ}|...................................................................................................... CAP. I PARTICULARITĂȚI ALE LIMBAJULUI LA COPILUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE................................................................................................ I.1. Evoluția limbajului la copilul de varsta preșcolara și școlară............................... I.2. Tulburări de limbaj specifice vârstei școlare................................................... I.3. Specificul limbajului la copilul cu deficiență mintală........................................ I.
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
trezită din somn de zguduiri puternice, alerga îngrozită, neștiind unde s-o apuce... Prin case, mobilele se mișcau, scârțâind din încheieturi, vitrinele cu sticle și veselă se răsturnau... Panica din interiorul locuințelor era sporită de zgomotele de afară. Geamuri se prefăceau în țăndări, bucăți de zidărie se desprindeau, coșurile caselor se prăbușeau în stradă și pe trotuare cu zgomot asurzitor.” (Universul, 13 februarie 1940). * Cutremurul din 21 decembrie 1969, având epicentrul în partea sud-vestică a orașului Focșani, a confirmat legătura dintre
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
fierbinte În noi lumea să cunoască strănepoți romanei ginte. De aceleași convingeri este animat și D. Bolintineanu când face nu puține eforturi să fie editat la paris: Brises d'Orient. poesies roumaines (traduites par l'auteur lui-mEme), precedees d'une preface de M. philarŁte Chasles (paris, 1866). Astfel de publicații reprezintă o dovadă că desvoltarea intelectuală a românilor constituie într-adevăr o realitate. De altfel: Aceasta este o condiție sine qua non scria și G. Sion în 1860 pentru ca să poată cu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
au ajutat să-și cunoască mai bine și drumul și prietenii și dușmanii, e astăzi unul din luptătorii pentru Îndeplinirea Planului; parcă-l văd cu toată fața lui mirată asupra lucrurilor; Costan al meu a Înțeles deplin că lumea se preface din temeliile ei - că prin lupta muncitorilor și a sărăcimii satelor a venit o dreptate mare pentru cei săraci și mulți; și a văzut Costan cum se prăbușește lumea bogaților; cum avuțiile trec pe rând În folosul celor mulți. (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sângele gros, sângele gros În trupul ros de râie și de podagră: „Să-i dăm foc lumii! Vie ultima zi, poate c-așa ne-om mai Încălziă Sus fluture flamura neagră! Și dacă pierim să piară și eaă să se prefacă-n țințirim dacă-nu ne mai vrea! (Ă) Menire-naltă, minunat de zilnică a poeziei! Aș vrea-asemeni celor ce mi-s dragi - să te-mplinesc cu gesturile largi și simple, ale semănătorului În mijlocul câmpiei și să-mprumut pentru măsura versurilor mele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și cinstirea ei actuală, la noi În țară, prin Încleștarea În muncă, prin Întrecerile socialiste. El Împărtășește din viziunea fericită a societății noi, muncitoare și abundentă. (Ă). Dacă țara Întreagă e un șantier de construcție, Bucureștiul, „târgul vechi”, s-a prefăcut azi Într-o: «Livadă bogată și darnică; cu trunchiurile mari de străzi, cu ramuri de șine cu noduri de poduri și tulpine de grădini, cu stupi roditori de mașini și uzineă». (Ă). Trăsăturile acestea care indică un temperament ardent care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
altă cerere din aprilie 1907, semnată de Gh. Hociung, unul din liderii „nemulțumiților”, se precizau următoarele: „(...) până acum un an mai aveam loc de suhat pe moșia Mărgineni, dar acum și aceasta a fost dată unor evrei, care l au prefăcut în grădini bulgărești; alt suhat nu mai avem; nu credem că e un alt oraș mai strâmtorat decât al nostru”. Cererile orășenilor au găsit ecou favorabil numai la Ministerul de Război, care, pe 12 aprilie 1907, a hotărât că „aprobă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
te învață că, oricît s-ar lăuda pruncul-om cu știința și priceperea lui. și oricît ar putea acestea să sporească în viitor - totuși, în vecii vecilor, pînă-n ceasul Judecății de Apoi, marea îl va batjocori și-l va ucide, prefăcînd în pulbere chiar și cea mai falnică și mai solidă fregată pe care-ar putea-o el construi; în ciuda tuturor acestor lucruri și a necontenitei lor repetări, omul și-a pierdut acel sentiment de spaimă adîncă în fața mării, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dragi semeni, vă fac morală - așa vi-i firea, nu-i chip să v-o schimbați - totul este să vă stîpîniți pornirea asta ticăloasă. Sînteți, firește, niște rechini, dar, dacă vă stăpîniți cum se cuvine rechinul din voi vă puteți preface în niște îngeri, căci îngerii nu-s altceva decît niște rechini bine ținuți în frîu. Și acu’, fraților, încercați măcar o dată să fiți civilizați, ospătîndu-vă din carnea ăstei balene. Nu smulgeți bucățica din gura vecinului! Un rechin sau altul, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din Nantucket, zeul care făcut pe rechin trebuie să fie indian afurisit! Capitolul LXVI TRANȘAREA Era într-o sîmbătă seara, dar ce Sabat ne aștepta! Toți vînătorii de balene practică ex-officio încălcarea Sabatului. Vasul Pequod, cel imaculat ca fildeșul, se prefăcu într-un fel de abator, iar toți mateloții deveniră casapi. Ai fi zis că sîntem pe punctul de a aduce jertfă zeilor mării zece mii de boi roșcovani. întîi și-ntîi uriașele palancuri, precum și alte instrumente grele, printre care un ciorchine de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de vînat pește?... Dacă lovești în el, nici sabia nu ține, nici sulița, nici săgeata, nici țăpoiul! Fierul i se pare lui ca paiele și arama, ca lemnul putred! Fiicele arcului nu-l pun pe fugă; pietrele din praștie se prefac în pleavă cînd dau de solzii lui. Ghioaga, în socoteala lui, e ca o trestie și de vîjîitul lăncii își bate joc“... Aceasta să fie oare creatura? Chiar ea? Pe semne că profețiile nu se împlinesc totdeauna, căci leviatanul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îl va ajuta să îndepărteze de vas balena mai ușoară. Și astfel, în timp ce ambarcațiunile franceze trăgeau dintr-o parte vasul, Stubb trăgea din cealaltă parte balena, cu ajutorul unei parîme neobișnuit de lungi. Deodată se stîrni o briză și Stubb se prefăcu că-și desprinde ambarcațiunea de balenă; ridicîndu-și la bord ambarcațiunile, corabia franceză începu să se depărteze, dîndu-i lui Pequod posibilitatea să se strecoare între ea și balena lui Stubb. Atunci Stubb se apropie repede cu ambarcațiunea lui de balenă și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de focuri stranii; la pălălaia lor, acest fiu al districtului Tolland din Connecticut avea să strălucească de zece ori mai tare decît pe vremea cînd însuflețea, cu tamburina lui, petrecerile cîmpenești sau, cu rîsul lui vesel, orele melodioase ale amurgului, prefăcînd întreg orizontul într-o tamburină cu clopoței de stele. La fel, în văzduhul limpede al zilei, diamantul pare un strop de apă curată, scînteind cu o strălucire sănătoasă pe fundalul vreunui gît învîrstat cu vene albastre; dar cînd vicleanul giuvaergiu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că spermanțetul a fost în vechime un cosmetic atît de prețuit. Ce bine curăță și înmoaie pielea! Ce plăcut și dulce e acest emolient! După ce mi-am ținut mîinile în el numai cîteva minute, am simțit că degetele mi se prefac într-un fel de țipari - parcă șerpuiau și se răsuceau în spirale! Așezat acolo, în tihnă, cu picioarele încrucișate pe punte, după munca istovitoare de la cabestan, sub cerul senin și albastru - în vreme ce corabia luneca lin, cu pînzele leneșe - îmi scăldam
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vicleanul, un biet schelet. Viața îmbrăca Moartea; Moartea sprijinea Viața; aprigul zeu se cununa cu tînăra Viață, zămislind splendori cu capetele cîrlionțate. Cînd am vizitat, împreună cu regele Tranquo, locul unde era expusă acea magnifică balenă și am văzut craniul ei prefăcut în altar și fumul artificial înălțîndu-se prin deschizătura pe unde-i ieșise cîndva jetul, m-am minunat că regele considera o capelă drept un obiect vrednic de colecția lui. A rîs cînd i-am spus. Dar și mai mult m-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]