8,866 matches
-
statului de a garanta dreptul de proprietate și creează un regim discriminator prin faptul că sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale. Or, tratamentul juridic impus de normele criticate și proporționalitatea impozitului sunt realizate prin prisma numărului de clădiri deținute de proprietari, nefiind în concordanță cu caracterul just pe care trebuie să îl aibă o sarcină fiscală. În acest context se susține că prevederile criticate sunt contrare și dispozițiilor referitoare la echitatea fiscală cuprinse în Codul
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
pretinsa contrarietate a prevederilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 cu cele ale art. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, prin prisma dispozițiilor constituționale ale art. 11 și art. 20. 34. În ceea ce privește susținerile privind instituirea, prin normele criticate, a unui regim discriminator, prin prisma așezării juste a sarcinilor fiscale, ca urmare a stabilirii impozitului datorat de contribuabili în funcție de numărul de clădiri deținute
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, prin prisma dispozițiilor constituționale ale art. 11 și art. 20. 34. În ceea ce privește susținerile privind instituirea, prin normele criticate, a unui regim discriminator, prin prisma așezării juste a sarcinilor fiscale, ca urmare a stabilirii impozitului datorat de contribuabili în funcție de numărul de clădiri deținute în proprietate, pe de o parte, și pretinsa discriminare între persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri și
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
și în anumite perioade de timp, în funcție de situațiile conjuncturale, dar, evident, și în raport cu situația economico-financiară a țării în perioadele respective (a se vedea Decizia nr. 607 din 12 iunie 2012 , precitată), fără ca prin aceasta să fie instituită o discriminare prin prisma așezării juste a sarcinilor fiscale. 35. De altfel, referitor la principiul egalității, instanța de contencios constituțional a statuat în mod constant, spre exemplu, prin Decizia nr. 102 din 6 iunie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare și, ca atare, nu este de natură a aduce atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii sau dispozițiilor art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prisma dispozițiilor constituționale ale art. 11 și art. 20. 36. Pentru considerentele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa înc��lcare a dispozițiilor constituționale și convenționale menționate în susținerea excepției, întrucât prin prevederile criticate nu se încalcă dreptul de proprietate privată și
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
considerentele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa înc��lcare a dispozițiilor constituționale și convenționale menționate în susținerea excepției, întrucât prin prevederile criticate nu se încalcă dreptul de proprietate privată și principiul egalității în fața legii, nefiind creat un regim discriminator prin prisma așezării juste a sarcinilor fiscale ca urmare a stabilirii impozitului datorat de contribuabili în funcție de numărul de clădiri deținute în proprietate. 37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
PL-x nr. 412/2009)" ( Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragraful 25). 10. În legătură cu această nouă fază a procesului penal, Curtea Constituțională a reținut - prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală și în contextul separării funcțiilor judiciare, potrivit art. 3 din același cod - că "această nouă instituție procesuală nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22
DECIZIE nr. 669 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279828_a_281157]
-
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 65/2015 , iar până la momentul soluționării apelului și acest termen s-a împlinit. Totodată, instanța de control judiciar a dispus ca prima instanță să analizeze cererea de chemare în judecată și prin prisma dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare. 12. În rejudecare, prin Sentința civilă nr. 465 din 10 iunie 2015, pronunțată de Judecătoria Târgu Bujor, în Dosarul nr. 1.489/316/2013*, a
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
jurisprudenței sale, aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia: Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective" ( Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, inegalitatea de
DECIZIE nr. 613 din 4 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279177_a_280506]
-
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență - IGSU IGSU trebuie să capete "greutate" în plan decizional, al creșterii capacității operaționale și îmbunătățirii calității misiunilor executate în folosul populației prin reducerea impactului efectelor situațiilor de urgență. Activitatea IGSU trebuie privită atât din prisma gestionării situațiilor de urgență curente, dar mai ales prin creșterea capacității de a gestiona evenimente majore care implică un număr foarte mare de persoane afectate. Se impune armonizarea standardelor operaționale și a procesului de planificare și acțiuni în situații de
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
Informația va trebui să fie mai bine valorificată prin analiza profesionistă exigentă care să ducă la concluzii utile decidenților operativi din domeniul afacerilor interne, iar prin aceștia - statului român. Ținerea în atenție a vulnerabilităților cu care se confruntă populația prin prisma factorilor de instabilitate externi, prin intensificarea colaborării de profil a DIPI cu structuri similare din statele membre UE și NATO, SUA și alți parteneri strategici. 8. Arhivele Naționale Gestiunea arhivelor naționale este o datorie de onoare, deși are o vizibilitate
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
de anvergură; Susținerea proiectelor și programelor de cunoaștere a drepturilor pe care românii le au în țările de domiciliu/reședință. 6. Centenarul 2018 Un obiectiv ce va beneficia de sprijinul Guvernului va fi "Centenarul 2018" care va fi abordat prin prisma păstrării și promovării ideii de apartenență la romanitate, promovarea imaginii României și educația tinerei generații în spiritul respectului față de valorile românești. În acest sens, Guvernul va sprijini: ● Inițiativele locale de celebrare a "Centenarului 2018" (prin crearea "Fondului Centenar 2018"); ● Organizarea
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
legislative individualizate. 19. Cu privire la critica de neconstituționalitate privind art. 1 pct. II poziția 1 și pct. III pozițiile 1 și 3 din lege, se arată că este indubitabil că încălcarea Legii fundamentale invocată de autorii sesizării este apreciată exclusiv prin prisma unor viitoare și ipotetice dispoziții ale ordonanțelor ce se vor emite și care ar căpăta un conținut propriu legilor organice, devenind prin aceasta neconstituționale. Controlul de constituționalitate nu dispune, între componentele sale, și de posibilitatea de a extinde limitele lui
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
aceea, criticile formulate trebuie să fie examinate sub un dublu aspect: în ce măsură formulările cuprinse în legea de abilitare dau expresie unei încălcări a textelor constituționale invocate și dacă prevederile legii criticate apar autorilor sesizărilor ca înfrângând Legea fundamentală, doar prin prisma unor viitoare și ipotetice dispoziții ale ordonanțelor ce se vor emite și care ar dobândi un conținut propriu legilor organice, devenind prin aceasta neconstituționale. Cât privește al doilea aspect, este, desigur, de domeniul evidenței faptul că o ordonanță, în măsura în care depășește
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
a unor tranzacții suspecte de spălare a banilor, vor informa imediat partenerul și/sau persoana/persoanele desemnate din partea firmei de audit în relația cu Oficiul. ... d) diseminarea procedurilor interne de identificare a tranzacțiilor anormale sau care ridică o suspiciune prin prisma spălării banilor și a finanțării terorismului și evitarea informării clientului despre aceste riscuri identificate. ... Ca obiective specifice, instruirea internă este responsabilitatea auditorilor financiari, în conformitate cu procedurile proprii, de a selecta și de a aplica cele mai adecvate programe de pregătire profesională
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]
-
în cadrul unei misiuni de audit și anume utilizarea experților sau a unor terțe persoane autorizate (subcontractori) fie în derularea unei parți din audit, fie pentru evaluare financiară (de business, de active etc.), fie pentru opinie juridică sau notarială etc. Prin prisma ISA 620, subliniem faptul că auditorii financiari sunt integral responsabili față de Clienții săi atunci când utilizează experți în cadrul angajamentului, asumându-și toate implicațiile materiale și reputaționale. Similar, în cazul experților angajați de conducere, auditorul trebuie să își respecte obligațiile profesionale impuse
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]
-
de Reprezentare nu disculpă auditorul financiar de obligația de a analiza, cu raționament și scepticism profesional, aserțiunile făcute de conducere și de a colecta probele relevante, suficiente și adecvate pentru finalizarea misiunii efectuate. În cazul tuturor declarațiilor conducerii și prin prisma scepticismului profesional, auditorii financiari nu ar trebui să se bazeze doar pe declarațiile cu privire la aspecte despre care consideră că managementul nu are cunoștințe sau capacitatea de a le cunoaște în detaliu. De aceea, procedurile firmei de audit legate de revizuirea
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]
-
fi identificate la nivelul procedurilor implementate de client pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a operațiunilor de finanțare a terorismului; iv. Raportarea către utilizatorii informațiilor financiare, reprezentând raportul de audit. În cele ce urmează, vom detalia aceste raportări prin prisma obiectivului combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului. 3.5.1. Rapoarte interne între membrii echipei de audit Raportarea internă între membrii echipei de audit, în cadrul activității lor, atunci când identifică o tranzacție suspectă nu este standardizată și nici nu este
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]
-
sisteze sau să se anuleze sau chiar să ducă la întreruperea relației comerciale. Solicitarea suplimentară trebuie să se facă cu tact și sub rezerva raționamentului profesional. Atenție! Implicațiile unei suspiciuni în cadrul misiunii de audit va trebui tratată de auditor prin prisma prevederilor ISA 240, ISA 260 și ISA 265. De aceea, nici ONPCSB și nici CAFR nu vor emite un răspuns la raportul de tranzacții suspecte trimis de auditorul financiar, în care să stabilească dacă această suspiciune este fondată sau nu
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]
-
și strategice în firma respectivă? - Există dependență în decizii de o singură persoană care controlează afacerea și decide sau responsabilitățile sunt împărțite? - Care este motivul pentru care a intrat în relația de afaceri cu dumneavoastră? - Este suspectă solicitarea făcută prin prisma corelației cu natura de business și/sau cu utilizatorii? - Livrarea serviciilor de la dumneavoastră se vor face cu presiune de timp sau există niște termene corect stabilite? - Serviciile solicitate sunt pentru Clientul direct contactat sau pentru altă firmă care aparent nu
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]
-
aspecte țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanța judecătorească, analiza lor excedând competenței instanței de contencios constituțional. 110. O altă critică vizează faptul că legea nu a fost însoțită de studii de impact. În ceea ce privește necesitatea studiului de impact prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție și prin raportare la Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea reține că
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
între norme legale din același domeniu sau din domenii pe care autorii excepției de neconstituționalitate le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele menționate, este de competența autorității legiuitoare. 112. O altă critică se referă, prin prisma art. 16 din Constituție, la faptul că instituțiile de credit ar dobândi, în urma aplicării acestei legi, o poziție inferioară creditorilor chirografari care își pot satisface creanțele prin executarea silită a celorlalte bunuri ale debitorilor, altele decât imobilul/imobilele adus/aduse
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
sus, în paragraful 94 și următoarele, regula pacta sunt servanda presupune luarea în considerare a unor elemente precum bunacredință și echitatea atunci când are loc o schimbare fundamentală a condițiilor de executare a contractului. Prevederile puse în principal în discuție prin prisma încălcării art. 15 alin. (2) din Constituție sunt cele ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 , potrivit cărora: "În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
o atare ipoteză, demersul Curții Constituționale este distinct de simpla aplicare și interpretare a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz. Prin prisma condiționalității cumulative enunțate, rămâne la aprecierea Curții Constituționale aplicarea în cadrul controlului de constituționalitate a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene sau formularea de către ea însăși a unor întrebări preliminare în vederea stabilirii conținutului normei europene. O atare atitudine ține de
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]