9,175 matches
-
aminte, cineva ne plasase un pachet de haine de furat pentru două grame de morfină - și Întorcîndu-se spre soția doctorului, care coborîse să vadă ce e cu tot balamucul, a zis „M-am gîndit că ar putea să vă placă rochia asta”. Așa a reușit să vorbească cu doctorul, care i-a scris o ultimă rețetă. I-a luat trei ore să cumpere ceva cu ea. Farmacia noastră obișnuită fusese avertizată de inspector și nu ne mai onorau rețetele. - Băieți, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
tăiere de copaci în Cișmigiu când văzu căzând primul brad pentru un pom de Crăciun. În casă la mama, unde locuia o femeie bătrână, ofițerul de la Dinu a trimis o echipă de soldați sălbatici. În camera Piei goliră dulapul de rochii și băgară păsări tăiate pline de sânge; în salon smulseră masa din mijloc, care era fixată prin tuburile de gaz ale lămpilor de bronz, și cum ieșea gazul puseră două pirostrii cu căldări de fiert apa. Alături se afla un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de a face spirit, el și prietenii lui se îmbrăcau în hainele doamnei, puneau pălăriile ei și făceau bicicletă în pod! Găseau lucrul foarte hazliu. La plecare, în loc de gratificație, dete menajerei, rămasă în casă și care îi făcuse gospodăria, o rochie și o pălărie a stăpânei plecate. Nemțoaica, fe meie cinstită, refuză, spunându-i că nu le-ar putea primi decât din mâna proprietarei legitime. Crăciunul lor trecuse, ilustrat printr-o serie de orgii. La mess-ul din casa d-rului Angelescu, un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
i se făcură, perchezițiile sălbatice nu încetară: ziua, seara, cu brutalitate dădeau năvală, sparseră, bineînțeles, ușa pivniței, se urcară pe acoperiș, răvășiră toată casa, plecând însă de fiecare dată „cu] (Ibidem, p. 91.) lucrurile ce le plăcuseră“, între altele o rochie a d-nei Stolojan. Lia a alergat acasă cu Pia, eu la Tzi gara-Samurcaș, care a venit la fața locului și, cum constată că se spărsese ușa pivniței, se scotocise cu lopata în zăpada din curte, promise o patrulă care să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Vlădoianu.](Ibidem, p. 85.) Într-o zi, d-na Crivăț fu chemată de căpitanul Scheibl în pod, unde ei căutau cu persistență și insucces telegrafia fără fir. Zări într-un colț un geamantan al lui Ionel, ridică capacul și văzu rochia, umbrela, șalul de Chantilly negru ale Elizei, le luă repede și fugi cu ele jos pe scară. Căpitanul după ea: „Nu vezi, domnule, ce-a făcut ordonanța dumitale?“ și alergă într-un suflet la George Știrbey, în vecinătate. Toate celelalte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
umbrela, șalul de Chantilly negru ale Elizei, le luă repede și fugi cu ele jos pe scară. Căpitanul după ea: „Nu vezi, domnule, ce-a făcut ordonanța dumitale?“ și alergă într-un suflet la George Știrbey, în vecinătate. Toate celelalte rochii scumpe de stofe și de dan tele albe au dispărut. De la Pillat, din Săveni, în fine, primise Mari uța un cuvânt scris pe nemțește. Acel bilet era numai subscris de Ionică și [el] se plângea că de la 9 martie dormea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
alergă la Iași, în biserică se înaintă către regină, care a salutat-o foarte rece, fără a-i da mâna. Dimpotrivă, principesa Elisabeta 194 nu voia să întindă mâna [nici] primului-ministru, și când părinții au silit-o o ștergea pe rochie cu ostentație, ca și cum i-ar fi murdărit-o. Atunci era foarte prietenoasă cu Brătienii și francofilă; când d-na Ulvineanu veni cu un internat la București pentru câteva ore, o trimise la d-na Leria ca să ne transmită din partea ei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care trăise în intimitatea familiei noastre la Iași, și ne povesti multe amănunte din viața lor, ne dete știri bune de victoriile din Apus, nemenționate în ziarele cenzurate de la noi, și cum, în timpul perchezițiunilor, Lia și dânsa umblau căptușite pe sub rochii cu hârtiile compromițătoare. prizonierii din stralsund Dar cei mai bine veniți au fost prizonierii liberați din Stralsund, soldați deștepți și zdraveni, cum rareori am văzut. Mulți deveniseră infirmi prin lucrările la care au fost puși în mine și șantiere, cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și adăstă. Când se deschiseră ușile sălii de mâncare și văzu defilarea în mare ținută, rămase încremenită: d-na Triandafil la brațul colonelului german în uniformă, în frac I. Militineu, George Lerescu, Nindi Romalo, d-rele Bilciurescu și altele în rochii decoltate, numai fiica colonelului avusese tactul să nu-și schimbe costumul de infirmieră pe o rochie de bal când lumea se mai omora. Biata d-na Pherekyde nu știa unde să se vâre și, după ce îmbrățișă pe prea eleganta ei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
încremenită: d-na Triandafil la brațul colonelului german în uniformă, în frac I. Militineu, George Lerescu, Nindi Romalo, d-rele Bilciurescu și altele în rochii decoltate, numai fiica colonelului avusese tactul să nu-și schimbe costumul de infirmieră pe o rochie de bal când lumea se mai omora. Biata d-na Pherekyde nu știa unde să se vâre și, după ce îmbrățișă pe prea eleganta ei verișoară, plecă repede acasă, scandalizată de o așa de repede înfrățire a învinșilor cu învingătorii și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în casă pentru a o păzi, scrisese dinainte în Germania de această fericită însărcinare și de la gară direct s-a coborât aci ofițerul comandant al telegrafiei fără fir. A dor mit cu gazda lui în camera Adinei; dânsa, gătită cu rochiile stăpânei, prezida prânzurile și îl trimitea la noi pentru rechiziții. Când a simțit sfârșitul, a pornit cu toate lucrurile din casă: serviciile de Copenhaga, cristaluri de Karlsbad, bibelouri, covoare. Singurele lucruri scăpate au fost cele lăsate la d-ra Slătineanu, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
numai că sfârșitul a întunecat și aici atmosfera cu defileul sașilor, începând cu pestuceanii (?), pe cai frumoși, cu șei și frâie bogate, îmbrăcați în catifea cafenie, cu căciuli de castor, lanțuri și cordoane mari de aur, femeile cu coifuri aurii, rochii de catifea și mătase; se prezentau cu toată bogăția scoasă din această țară, rămasă săracă numai pentru autohtoni. Erau mândri și demni, dar reci și chiar încruntați. Acum făcuseră declarații de loialitate regelui, dar tot ei cu doi ani înainte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care venise, știu să-l cucerească și să-i inspire un raport favorabil, căci tratativele începură, fură duse repede și, în iarna 1893, cu mare alai, ca în povești, frumoasa prin cipesă, care își ridicase coada în pieptene și pusese rochie lungă, sosi. La plecarea din casa părintească plângea, închipuindu-și cât de singură și străină are să se simtă într-acea țară depărtată și necunoscută, cu limba neînțeleasă, cu nici un tovarăș din copilărie. Mamă-sa, teribila ducesă de Coburg, adevărata soră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
limba neînțeleasă, cu nici un tovarăș din copilărie. Mamă-sa, teribila ducesă de Coburg, adevărata soră a autocratului Alexandru II, disprețuitoare a valahilor, îi zise lacomă: „Nu plânge, fiica mea, ai toalete frumoase, fii obraznică, vei reuși“. Din fericire, copila avu rochii splendide, dar nu fu nicicum obraznică. Dimpotrivă, așa de gingașă, simplă, naturală, încât, deși lipsită de orice cultură, câștigă pe toți care o apropiau și mai ales pe rege, încântat de a avea această rază de soare în viața lui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu am consimțit să mergem la seria de serate date în vila de la Șosea, deși erau onorate de prezența tinerilor principi moștenitori, cei trei bărbați nevoind să primească ospitalitatea plătită cu zestrea nevestei lui Radu, născută Cazotti. Lydia Philippescu purta rochii de la Doucet, blănuri de Samur, dar nu se suia în trăsura Curții, la care dânsul avea dreptul ca mare mareșal, dânsa neavând titlu oficial. El iubea și admira pe nevasta lui, care avea asupră-i un mare ascendent nu numai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
șapte camere de baie model, fără a vorbi de cele două tuburi fixe cu apă caldă și rece din odăile de sus. Camera tatei rămăsese intactă, ca monument istoric, în dulap se așezaseră ultimele lui haine, uniforma de junker și rochia mamei de logodnă. Camera lui de baie, așa de primitivă, neatinsă. Cultul lui Ionel pentru tata fusese intransigent. Chiar aceste schimbări radicale arătau că o viață nouă începea. De unde Florica era centrul în care mama ne aduna pe toți împrejurul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
foarte simplu să împarți două paie la trei măgari: le oprești pentru tine. * Degeaba ai pix, dacă nu ai condei. * Toate cele ce nu sunt explicate se pot explica. * Unde nu-i cap e vai de toate celelalte. * Zăpada este rochia de mireasă a iernii. * Dacă vrei să săruți o fată, cere-i să mănânce și ea ceapă. * Dunărea se îneacă în Marea Neagră. * Unii oameni au mai multe palate, alții nu au nici bordei. * Nu cei ce muncesc trăiesc cel mai
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
marmură cu adevărat filigran sculptat, în acest mausoleu fiind găsită o mumie o moartă tânără, perfect conservată, o femeie albă, cu aspect europoid, de o evidentă frumusețe și cu un corp delicat ("o balerină", s-a crezut inițial), înveșmântată în rochie de aur, argint și purpură, cu bijuterii exorbitant de prețioase și de un stil de o impresionantă eleganță. Femeia era înconjurată de zeci de mesaje, pe pergament, închise în scoici (scoica era însemnul medieval pentru protecția somnului), toate fiind respectuoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
rusesc, al căror lăcaș de închinăciune se afla undeva nu departe de casa noastră de pe Cuza. Eram impresionat în fiecare duminică dimineața de spectacolul trecerii lor, în grupuri mari, către biserică, venind din Comorofca pe strada Caran tinei, femeile purtând rochii croite din stămburi foarte viu colorate, și basmale asemenea, iar bărbații însoțindu-le solemni, puși la costum pentru acea împrejurare, maiestuoși cu bărbile lor imense, cu grijă pieptănate. Cercetările cartofilice ale lui Valeriu Avramescu mă îndeamnă, după cum se vede, să
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în casă, alături de alte podoabe, amintiri ale trecutului de care nu se putea despărți, fotografia mamei sale. Despre ea s-a făcut multă vorbire în literatura timpului. Într-o fotografie (p. 91) de familie, mama lui era îmbrăcată într-o rochie lungă, lungă până la pământ, avea multe volanuri, era bine strânsă la mijloc de un cordon pe corpul femeii care privea cu seriozitate înainte, așa cum îi va fi spus fotograful. Părea de o statură potrivită, nu prea înaltă, purta părul strâns
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de oameni, numaidecât trec de la cea mai mare sfială la cea mai mare încredere în sine. Dar se vede că e scris oricărui începător să-și ilustreze debuturile prin oarecare stângăcie. Astfel, într-un rând am călcat orbiș pe o rochie de mătasă, încât, sfinte Haralambie!... Am auzit o pârâitură, de parcă s-au rupt în același timp și măruntaile în mine. O adevărată catastrofă. Poftim, acum găsește cuvinte de îndreptare pentru o așa crimă. Cu câțiva ani mai târziu aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
166 Însă atunci am rămas amețit cu două, trei cuvinte de scuze pe limbă, rostite Dumnezeu știe cum, fără șir și fără înțăles, căci n-am mai fost în stare să-mi aduc aminte ce am bâiguit. Noroc că stăpâna rochiei avea pe lângă multă îngăduință și multe bolduri 167, încât reparația s-a făcut repede și iertarea mi s-a acordat prin un surâs. Dar, vai!... O nenorocire nu vine niciodată singură. Când s-a servit ceaiul, vroind să ofer un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
soții Alecu și Smaranda Lazu, cu care părintele meu era în relațiuni de prietenie. Dânșii erau numarați între așa-numiții aristocrați ai județului nostru și, după datina veche, făceau vizite de Paști. Doamna Lazu, gătită ca de sărbători, avea o rochie de matasă a cărei foșnet îmi gâdila auzul și a cărei colori vii îmi luau ochii. Frumoasă, veselă și prietinoasă cum era, dânsa imediat mă smulse din mijlocul războiului ce organizasem între nemți și ruși și mă sărută din toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de lână. 157 Înjurături. 158 A prăvăli, a răsturna (o căruță). 159 Vultur. 160 Cretă colorată. 161 Boem, vesel, petrecăreț. 162 Găurit. 163 Cavaler, om neînsurat. 164 Supărat, mânios. 165 Obișnuință. 166 Totdeauna te agăți de femeile frumoase și de rochiile lungi (franceză). 167 Ace cu gămălie lungi. 168 Haina. 169 Nepriceput, lipsit de îndemânare. 170 Cauciuc (la încălțăminte). 171 Birjar, vizitiu (de obicei, erau ruși). 172 Bufnițe. 173 A se cocoța. 174 Înalta societate (engleză). 175 Priveau cu binoclul. 176
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în șanț și mi-a stricat rochița. Gigi, cum ai putut face așa ceva ? Mariana este totuși prietena ta cea mai bună. Ce ne facem acum ? Și atunci intervenea Gigi în stilul ei personal: Mamă, m-a scos din sărite cu rochia ei, i-am făcut brânci să-i văd volănașele în apă, așa am vrut. Gigi, mă omori cu atitudinea ta. Într-un final intervenea și mama care în astfel de situații era extrem de directă și împăciuitoare: Ia veniți amândouă aici
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]