9,763 matches
-
număr mai mare de persoane, savanții evrei au adăugat consoanelor vocalele din adonai (a, o, a). Rezultă Iahovah sau Iehovah. Martorii lui Iehova este un cult cu reguli clare și restrictive. O parte dintre acestea sunt: a) refuzul de a saluta drapelul; b) nu acceptă depunerea de jurăminte; c) nu sunt de acord cu transfuzIIle de sânge; d) participarea la vot/viața politică nu este încurajată. Rezultă în mod clar o atitudine antisocială, dar care Îi unește și Îi protejează pe
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
au avut dintotdeauna o organizare riguroasă, centrată în jurul secretului profesional. Aveau ritualuri secrete, simboluri biblice, gnostice și elemente ale vechilor religii din Egipt, Grecia și Imperiul Roman. Primii maeștri francmasoni au fost călugări. Aveau o manieră deosebită de a se saluta și a se recunoaște, precum și o vestimentație cu totul aparte. XVI.3. Tipuri de masonerie La început, corporația medievală construia catedrale gotice, păstrând secretele arhitectonice. Simbolul ei era salcâmul, arborele care a înflorit pe mormântul arhitectului Hiram abi. Prin urmare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
să spunem, în final, că după cercetări de suprafață, datorate mai ales unor oameni care n-au meditat îndelung pe textele eminesciene și n-au trecut prin toată bibliografia care le putea sta la dispozitie, cartea lui N. Georgescu trebuie salutată cu toată bucuria. Ea deschide un drum nou, în editarea poeziei lui Eminescu, pe care se impune să-l urmeze toți viitorii cercetători. Este, după părerea mea, ghidul obligator pentru toți cei care vor poposi, de azi înainte, pe textele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să spunem, în final, că după cercetări de suprafață, datorate mai ales unor oameni care n-au meditat îndelung pe textele eminesciene și n-au trecut prin toată bibliografia care le putea sta la dispoziție, cartea lui N. Georgescu trebuie salutată cu toată bucuria. Ea deschide un drum nou, în editarea poeziei lui Eminescu, pe care se impune să-l urmeze toți viitorii cercetători. Este, după părerea mea, ghidul obligator pentru toți cei care vor poposi, de azi înainte, pe textile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
omenească. Sunt fericit că noi, cei de azi, generația 1948, am răspuns prezent ceasului istoric și am înmulțit Legiunea Cerească cu noi martiri, mucenici și mucenice, am înălțat imn măreț vieții pământești și putem ridica brațul din inimă către cer, salutând pe Căpitan și pe toți morții sfinți, senini ca și Dacii nemuritori, înfruntând moartea. Cei de dincolo de noi, „flecarii”, ne acuză pe noi, legionarii, de cultul morții. Dar moartea este o realitate și ea trăiește în fiecare om, de la primul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
la dușman, de la soldații lui Decebal căzuți pe ruinele Sarmisegetuzei și până la cei de ieri, sfărâmați de obuzele de la Mărășești și Turtucaia. Când doi legionari s-au apropiat apoi și au început să amestece cu sfințenie această țărână în timp ce ceilalți, salutând tot timpul cu brațul întins, cântam din toate puterile inimii imnul Legiunii „Sculați români la luptă, bate ora/ Din urmă pentru neamul românesc etc.” Momentul a fost atât de înălțător și atât de mișcător, încât nimeni dintre noi n-a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trăit cruda nefericire de a fi turnat de un preot. Nu vreau să consemnez aici numele lui. L-am iertat și mi-a făcut un bine. Întors din temniță m-am întâlnit de multe ori cu acest preot, ne-am salutat și, în cimitirul Central din Bacău, suntem megieși cu mormintele. Încă o dată, Dumnezeu să îl ierte și mie, voi, cititorilor, iertați-mi mărturisirea și să nu-mi fie mie povară această destăinure. Dar și netăcutul e pumnal ucigător greu de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu o fată, erau în relații bune. într-o zi, fata nu i-a mai răspuns la salut. După aproape o săptămână, în care atitudinea ei a rămas neschimbată, Dave i-a spus: "De cinci zile îți zâmbesc și te salut și tu nu-mi răspunzi deloc. Cred că am făcut ceva care te-a supărat. Am dreptate?" "Vai, nu, deloc, Dave - a răspuns fata. Bunicul meu a murit săptămâna trecută și n-am mai fost în stare să mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
câte un trecător, începea să ciugulească absent din sandvici sau citea ziarul. După puțin timp, comportamentul studentului s-a schimbat complet și, în compania lui Alan, a devenit amabil și optimist. De fiecare dată când îl întâlnea pe Alan, îl saluta și îi zâmbea și-i dădea vreo veste bună. înainte ca Alan să se întoarcă în California, studentul i-a mărturisit că adesea acele discuții constituiau pentru el cele mai plăcute momente ale zilei. Și era și de înțeles, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Tribuna” ș.a. Povestirile Casa și Tapetul îi sunt tipărite în volumul colectiv Desant ’83, iar prima carte, volumul de proză scurtă Maestrul de lumini, îi apare în 1985, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor și cu Premiul Fundației „Liviu Rebreanu”. Salutat de critici ca un prozator stăpân pe mijloace și cu un univers bine conturat încă din paginile de început, T. cercetează cu bonomie malițioasă comportamente de navetiști, stagiari, pensionari, poștași, funcționari sau muncitori pe șantiere, ființe care evoluează mecanic și
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
ta ai s-o conduci. Cațavencu: (repede și supus) O conduc... Zoe: D-ta o să prezidezi banchetul popular din grădina Primăriei... Cațavencu: (asemenea) Prezidez... Zoe: O să chefuiești cu poporul... Cațavencu: (același joc) Chefuiesc... Zoe: Și o să vii aici cu toții, să saluți, în numele alegătorilor, pe deputatul ales și pe prefect... Cațavencu: Da. Zoe: Ne-am înțeles? Cațavencu: Da. Zoe: Du-te și ia loc în capul mesii; fii zelos, asta nu-i cea din urmă Cameră! Cațavencu: Madam, madam Trahanache, ești un
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ale mele de liceu... Una, când m-a văzut, a sărit de gâtul meu, m-a sărutat, c-a auzit c-am murit, iar cealaltă a stat proptită de pervazul ușii și nici nu s-a apropiat..., da’ nu ne salutăm nici În ziua de azi... Ei, de-acolo de la Miliție m-am dus să văd unde-i fetița și am aflat de la o fostă profesoară de-a mea, care mi-a dat adresa... Și, mergând pe stradă spre domiciliul soțului
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
adresa... Și, mergând pe stradă spre domiciliul soțului, am văzut-o pe fosta mea soacră cu o fetiță de șapte ani... Eu când am văzut-o... mi-au tremurat genunchii ca unui cal care aleargă mult și, după ce-am salutat-o pe fosta soacră, m-am aplecat să o sărut pe fetiță... și ea s-a ascuns după soacra mea... Atuncea am izbucnit Într-un plâns... că nu m-am mai putut reține. Pentru că fetița n-a fost crescută că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În stânga, cum te uiți pe poartă, și-n dreapta era un grup de vreo zece inși. Era cu capul aplecat. Am stat fixat și privindu-l. A ridicat capul, a avut un zâmbet trist. Eu m-am Înclinat, l-am salutat, el mi-a răspuns și-am plecat mulțumit că mi-am luat rămas-bun de la el. S-a reîntors de la Pitești după două luni. Imediat am vrut să-l caut, dar mi-au spus prietenii: „Nu te duce acuma la el
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rău, mi-am iubit țara și nu cred că veți găsi un deținut politic care să vrea să se răzbune. Eu n-am auzit... Și m-am Întâlnit cu securiștii care mă anchetau pe mine, dar, dimpotrivă, Îi cunoșteam, Îl salutam eu Înainte să mă salute el, și asta și după ’89... Deci nu m-am gândit vreodată la răzbunare. Să le fie rușine pentru ceea ce au făcut... Vulcănescu a spus la Aiud ca un motto: „Să nu ne răzbunați!”. Cred
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și nu cred că veți găsi un deținut politic care să vrea să se răzbune. Eu n-am auzit... Și m-am Întâlnit cu securiștii care mă anchetau pe mine, dar, dimpotrivă, Îi cunoșteam, Îl salutam eu Înainte să mă salute el, și asta și după ’89... Deci nu m-am gândit vreodată la răzbunare. Să le fie rușine pentru ceea ce au făcut... Vulcănescu a spus la Aiud ca un motto: „Să nu ne răzbunați!”. Cred că ăsta a rămas gândul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
frică să-mi sărut cumnatul, că ăla se uita... Apoi, când am ajuns după colț, ne-am sărutat și-apoi mi-o tot spus: „Ce groază o trebuit să bage În voi, că ți-o fost frică și să mă saluți”... Sora mea și cumnată-mea stăteau pe bancă și-o văzut că cumnatu’ nu se-ntoarce și l-o văzut pe sergent c-o vrut să strige la cumnatu-meu, c-o văzut că eu mă feresc de el, și o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că știam că-s urmărită și să nu se creadă că cine știe ce vorbesc acolo. Afară de familie nu m-am dus la nimeni niciodată. Nici aici pe scară, la nimeni... nici acuma. Dacă mă Întâlnesc cu ei pe scări vorbesc, Îi salut, Îi respect, dar n-am vrut, să nu se facă minciuni, c-am știut că-s urmărită. Și așa vă spun că m-o urmărit, și la locul de muncă, și acasă, pân-o venit revoluția... După ’89 s-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că o fost de-aici din Satu Mare, adică se trage din Pișcari... Se zice că acuma-i aici În Satu Mare, da’ io nu m-am mai interesat. Mai sunt câțiva aci În Satu Mare, securiști pe care i-am cunoscut... Mă salută, Îi salut, dar nu m-o mai interesat. Treaba lor! Dă-i În pizda mă-sii! Procesul cum s-a desfășurat? Chiar de Sfântă Mărie ne-o fo’ procesul și o ținut tre zile la primul lot... 15, 16, 17
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost de-aici din Satu Mare, adică se trage din Pișcari... Se zice că acuma-i aici În Satu Mare, da’ io nu m-am mai interesat. Mai sunt câțiva aci În Satu Mare, securiști pe care i-am cunoscut... Mă salută, Îi salut, dar nu m-o mai interesat. Treaba lor! Dă-i În pizda mă-sii! Procesul cum s-a desfășurat? Chiar de Sfântă Mărie ne-o fo’ procesul și o ținut tre zile la primul lot... 15, 16, 17 august... Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
condus ofițerul de contrainformații. A zis că are și el treburi la Pitești, da’ de fapt a mers cu mine la București. Când am coborât din tren, pe peron m-am Întâlnit cu un alt căpitan de geniu. M-a salutat și m-a Întrebat ce fac la București. Eu eram Îmbrăcat civil, pentru că mă trecuse În rezervă. Zic: „Sunt chemat de generalul Jelev”. „A! Mergeți cu mine! Io sunt aghiotantul lui!” M-am suit Într-o Pobedă cu el, era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
analiză a problemelor națională și socială, care se puneau atunci în fața poporului român și în special a tinerei generații: „Studenți ai întregii Românii, fii ai unui popor lung timp părăsit uitării și de restul omenirii, și de chiar conștiința lui, salutăm cu iubire această zi în care, de o parte și de alta a Milcovului, de o parte și de alta a Carpaților, ne-am dat mâna și ne-am zis frate... Suferințele națiunii române să le curmăm, iată dorința noastră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu îndeajuns de cunoscută și de prețuită de sensibilizare a guvernelor puterilor învingătoare în legătură cu legitimele revendicări naționale românești). Apărut cât de repede s-a putut, la 2/15 decembrie 1918, sub direcția lui Constantin Bacalbașa, coti dianul de dimineață Românimea saluta cu entuziasm, în zilele incandescente ale sfârșitului de an memorabil 1918, înfăptuirea deplină a unității statale românești - prin revenirea la patria-mamă a Basarabiei, Bucovinei, Transil vaniei, Banatului - datorită luptei și jertfei românilor din toate provinciile locuite dintotdeauna de aceștia: „Țări
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noi masele“32) și recomandă, în condițiile menținerii regimului parlamentar („Să schimbăm sistemul din cauza defectelor de funcționare? Dar ce punem în loc?“33) aplicarea mai consecventă a principiilor „democrației naționale“, formulă destul de neclară în gândirea sa de acum. În acest sens saluta cu anticipare probabila in staurare, în decembrie 1933, a unui guvern I.G. Duca, în urma alegerilor care puteau să fie câștigate de către Partidul Liberal (pe a cărui listă Bacalbașa a fost ales și el deputat de Ilfov - fiind apoi proclamat președinte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
așa, uitați-vă la cei șapte ani de exil cari au trecut. Apoi care domn a fost mai demn în exilul său, care domn a apărat țara Sa anul 1873 209 12. Cuvinte din discursul rostit de Kogălniceanu spre a saluta pe Vodă-Cuza când a fost ales domn de Adunarea din Iași (n.a.). Discurs solemn rostit la 5/17 ianuarie 1859, la Iași, în numele Adunării Elective a Moldovei; citatul întreg și exact: „Fii dar omul epo hei; fă ca legea să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]