11,011 matches
-
materiale de construcție neadecvate. Întotdeauna și pretutindeni, templele - asta e și o biserică - s’au construit din cele trei materiale. Templele egiptene sunt din piatră, cele getice precum cel de la Popești (Muntenia) din secolul I Î.e.n. sunt din lut, cele slave din lemn. Chiar templul lui Solomon a fost construit din piatră și căptușit cu lemn. Mai mult, Biblia spune că pietrele folosite au fost fasonate altundeva, astfel ca fierul să nu participe nici măcau ca ciocan ori daltă. Păi cele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Nu căta aici, la Barnovschi, ci În vecini, la Zlataust“ Îmi zice, și a avut dreptate. Hm! D’ale slavismelor Într’o mare latină, aș zice parafrazând vestita expresie atașată originii neamului nostru, „o insulă de latinitate Într’o mare slavă“..., crezând sincer că am fost victima unei confuzii. Nu-mi rămâne altceva mai bun de făcut decât să profit de remarcabila audiență a emisiunii „Puls 120... cu Nicolae Tomescu“ pentru a mulțumi - căci În graba mea am uitat atunci - de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și a cântărit foarte bine acele momente de debut aș spune, în a-mi oferi mici piese care să vină în consonanță cu vârsta și momentul cuvenit. Niciodată prea mult, niciodată întâmplător. Așa am primit primul meu ceas de mână „Slava”, la finele clasei a IV-a. Era un format mic, rotund, căruia mama îi atașase o brățară superbă dintr-un gablonz adus de marinarii din port. L-am purtat aproape neîncetat până am fost admisă la Iași, când mama mi-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
se abate tot mai mult, spre stânga și cade în baltă, în fața Igliței, peste Dunăre. Nici fata nu s-a lăsat mai prejos, apucă un bolovan din vârful Pricopei și-l repede spre uriașii brăileni. Piatra face o curbă prin slava cerului și apoi pornește drept în jos. De atâta putere și iuțeală cu care vine s-a înroșit puternic, iar dogoarea ei îi umple de groază pe brăileni. Se pare că fata n-a fost mai dibace decât uriașul brăilean
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
același sânge și de aceeași seminție, Iau DOBROGEA, mijlocia, ce căzu și ea-n robie... Du-te vreme, vino vreme, au trecut așa mulți ani, La hotarele rămase, se iviră alți dușmani E OLTENIA acum cea care sub cizmă geme Slavă Domnului că, totuși, a durat puțină vreme! Numai că pe-aceeași mână, hrăpăreață și haină, A intrat nefericita, blânda, dulcea BUCOVINĂ... Însă, ca și cum prăpădul nici așa n-a fost destul, Pururi fiind dușmanul și hain și nesătul! Iată, vine să
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
lumii toate, că-i Domnului dăruit. Iată ceata cea cerească, ca să cânte a venit Cu cîntare îngerească, nașterea i-a preamărit. Tuturor folos să fie, tuturor care-l cinstesc, Iar la noi veșnic să fie mila Domnului Ceresc! Steaua cu slavă mare Steaua cea cu slavă mare care astăzi ne răsare, Steaua povățuitoare cu raze strălucitoare. Iisus cel ce ne va paște, din Maria azi se naște. În ieslea de dobitoace, înfășat peste mijloace. În peșteră străjuiește, îngerul îl preamărește îngerii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dăruit. Iată ceata cea cerească, ca să cânte a venit Cu cîntare îngerească, nașterea i-a preamărit. Tuturor folos să fie, tuturor care-l cinstesc, Iar la noi veșnic să fie mila Domnului Ceresc! Steaua cu slavă mare Steaua cea cu slavă mare care astăzi ne răsare, Steaua povățuitoare cu raze strălucitoare. Iisus cel ce ne va paște, din Maria azi se naște. În ieslea de dobitoace, înfășat peste mijloace. În peșteră străjuiește, îngerul îl preamărește îngerii cu cântecile, ciobanii cu fluierile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ida să-și revadă cirezile pe care le îngrijea când era păstor până a nu ajunge prinț. L-a trimis cu cele trei zeițe pe Hermes ca să le călăuzească. Paris pășea pe munte singur. Deodată s-au ivit din slavă zeițele înverșunate și Hermes i-a cerut să le spună care zeiță este mai frumoasă:Atena zeița înțelepciunii, Afrodita ocrotitoarea iubirii sau mândra Hera, stăpână-n marele Olimp fiind soața lui Zeus. Zeițele și-au arătat toată frumusețea, ba i-
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
fără seamăn. Se crede că Heracle este înfățișat în momentul întoarcerii cu merele de aur la regele Micenei. Statuia sugerază puterea omenească mare, triumfătoare care prin efort susținut înfăptuiește progresul. Așa cum afirmă Alexandru Mitru „Parcă ar fi un imn de slavă închinat de artist puterii umane, eroice, uriașe și binefăcătoare, ce domină și- apoteozele- pătrund și în Olimp”. Prinse în discuția despre Heracle, despre zei, despre Olimp, despre legende, uitasem că ghidul ne mai spusese o legendă privind întemeirea unui sat
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
212 ci se întoarce în locul lui menit din cer213 pentru a-și revărsa lumina binefăcătoare. În unirea celor două entități complementare apar câteodată imagini de o transfigurare apocaliptică: iubita tinereții, moartă, este o dulce întrupare de-omăt214, care se-nalță în slăvile cerului, dar care nu-i încă înger. De aceea, poate, imaginile pregnante ale dezastrului: Și luna înnegrește și ceru-ncet se pleacă/ Și apele cu spaimă fug în pământ și seacă -/ Părea că-n somn un înger ar trece prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în banal și clișeizare, n-ar mai fi propriu Iașului marilor uniri (și, de ce nu, marilor iubiri). "O, nefericit loc, bătut de Dumnezeu și soartă!" exclamă, într-un text amar, Nichita Danilov. Spre a continua: "e aici și o anarhie slavă, transplantată de peste Nistru și Prut, împotmolită pentru totdeauna în Bahlui..." La festivitatea lansării, autorul a mărturisit că-i vorba de trăiri încercate la cumpăna dintre '89 și '90. Poate ar fi fost util ca o astfel de datare explicativă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-i cazul să-ți propui o abordare a "dicționarului" cu uneltele lingvisticii generale, câtă vreme întregul demers al lui Stati pornește de la o falsificare flagrantă a realității, inventând o limbă "moldovenească" distinctă de limba română (!) și mult apropiată de... idiomurile slave. Stati nici măcar nu-i original: încă de pe la mijlocul secolului XIX, geopolitica țaristă declara (A. Arțimovici, 1863) româna vorbită dincolo de Prut "un dialect apropiat limbii slave". S-au fabricat și atunci "dicționare" în care "sângeros" se traducea prin "sânjvărsatnic", "necesitate" prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a realității, inventând o limbă "moldovenească" distinctă de limba română (!) și mult apropiată de... idiomurile slave. Stati nici măcar nu-i original: încă de pe la mijlocul secolului XIX, geopolitica țaristă declara (A. Arțimovici, 1863) româna vorbită dincolo de Prut "un dialect apropiat limbii slave". S-au fabricat și atunci "dicționare" în care "sângeros" se traducea prin "sânjvărsatnic", "necesitate" prin "trebeîmplinire" ș.a.m.d. Tot pe atunci însă, cei cu reală știință de carte și respect pentru adevăr tipăreau, în Rusia, manuale destinate "celor 800
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o proză mustind de viață netrucată, cu observații de mare finețe, caractere convingător desenate dintr-o frază-două și un plan secund ce funcționează ireproșabil prin sugestie fină și pătrunzătoare. N-aș putea spune cât de mare scriitor este Goma, dar, slavă Domnului, prozator este și va rămâne. E minescu: "un romantic defazat". Labiș: "perseverează năuc și iresponsabil în neverosimil"; crede că "ororile războiului și apocalipsa secetei au avut loc spre a pregăti pe tânărul ei locuitor pentru momentul iluminării comuniste". Paler
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mai mult cu cât, pentru sărbătorirea Francofoniei, același Guvern a cheltuit sute de miliarde de lei din bugetul țării." Cum se vede, inițiativa a stârnit interes și aprobare, ceea ce nu ne împiedică să așezăm în pagină câteva întrebări. Românii au, slavă Domnului, sumedenie de sărbători. Ființează cu adevărat doar cele patronate de biserică ori de armată. Altfel, zilele contabililor sau apicultorilor sunt marcate (dacă sunt) doar în cercul breslei sărbătorite. Una în plus? Da, dacă n-o s-o potopească indiferența oficială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Limba noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și, citindu-le-nșirate Te-nfiori adânc și tremuri. Limba noastră-i limbă sfântă Limba vechilor cazanii Care-o plâng și care-o cântă, Pe la vatra lor țăranii. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă-n ceruri Să ne spuie-n hram ș-acasă Veșnicele adevăruri. Nu veți plânge-atunci amarnic Că vi-i limba prea săracă. Și-ți vedea cât e de darnic Graiul țării noastre dragă. Răsări-va o comoară În adâncuri înfundată Un
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Domnul pașii mei voi duce Și legea Lui va fi îndreptare mie, Doamne, Doamne, Doamne glasul meu auzi Când mă rog eu ție... Întru Domnul eu mi-am pus nădejdea Să nu mă depărtezi De la fața ta, aliluia, Aliluia, aliluia, slavă ție, Doamne Ucenicii ... Și lumea toată va cunoaște Că sunteți ucenicii mei Când pacea vă iubiți de-a pururi Și va fi dragoste-ntre voi. Așa pe ucenici adesea Duios Iisus îi învăța. Și nu s-a auzit vreodată Mai
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ucenicii mei Când pacea vă iubiți de-a pururi Și va fi dragoste-ntre voi. Așa pe ucenici adesea Duios Iisus îi învăța. Și nu s-a auzit vreodată Mai blândă voce ca a Sa. Și cântă pururi mărire Și slavă biruinței lui. Slăvit să fie-ntotdeauna În veci numele Domnului. Nu mai fi trist o suflete dragă Nu mai fi trist o suflete dragă Și nu-ți face inimă rea Căci se va schimba viața degrabă Te iubește Iisus, nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ei mei din delegație, Marius și Georgel, un colaborator al gazdei mele, Michael Romanoff, care mă invita la o excursie în împrejurimi. Acest Michael Romanoff care ședea pe Essinge Brogata 39, la nr. 11261, tot în Stockholm era de obârșie slavă. Bunicul său se trăgea din familia Romanovilor și avusese o funcție înaltă în conducerea ducatului Finlandei, până în 1917, la Helsinki. Când și în Finlanda, pe care Rusia o ocupase și anexase din 1809, s-a declanșat revoluția bolșevică, bunicul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
voiau să reunifice pământurile ce fuseseră odinioară sub ascultarea Moscovei. Dar se loveau de o Polonie mare, puternică, voind ea însăși să-i adune pe slavi sub sceptrul său. Din noianul slavilor de răsărit, polonezii s-au îndepărtat de lumea slavă. S-au catolicizat și occidentalizat. Economic, politic și cultural, polonezii au devenit cei mai avansați... Aristocrația poloneză a adoptat și practicat un larg sistem de libertăți individuale, democratice sistem care avea la bază principiul nefast liberum veto. Fiecare membru al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
două, alături, de-o parte și de alta primeia. Când i-am văzut această impozantă și extravagantă pălărie, de cawboy, l-am și poreclit în gând "șeriful". Și așa i-a rămas numele, cât ne-am aflat în preajmă. Și, slavă Domnului, că ne-am aflat mai mult decât ne-am fi așteptat până când el avea să ne spună numele lui adevărat. Omul avea o față mare, rotundă, roșcovană, cu fălci puternice, ca de haiduc. Ochii mari și albaștri, cu priviri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Când ne-am uitat la orizont, o vâlvătaie cât prindea ochiul acoperea cerul frumosului oraș. Gara și cartiere întregi au fost transformate în ruine... Școala Normală, unde fusesem cazați, a dispărut de pe fața pământului... Cu lacrimi în ochi, am adus slavă și mulțumită lui Dumnezeu... ... Zilele și săptamânile s-au scurs, și veni luna mai... luna lui Florar.. Era duminică... de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Clopotele bisericii din Pesac, băteau rar și adânc... băteau tulburător de adânc... Preoții cădelnițau privind
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vârstele; bărbați, femei, tineri și copii, bătrâni încovoiați...păreau desprinși de pământ... „...Ca și iubirea, credința se trăiește la intensitate maximă”, a spus cineva... Flăcările galbene ale lumânărilor, jucau pe chipurile sfinților din icoane, parcă la fiecare răsuflare a lor...Slava soborului preoțesc și corului, se înălța într-un chip divin... Părea că și Dumnezeu asculta cântarea lor, ca pe o revărsare a inimilor...ca o fugă de sub poverile pământești, la adăpostul aripilor dumnezeirii. Localnicii au prins „mare drag”, de refugiații
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nefericirea... dar, mai ales nefericirea. Seminariștii își cântau, în seara aceea... nefericirea lor. Numai omul în suferință și chinuri lăuntrice o pricepe. Glasul lor cald se înălța tot mai grav, ca o rugăciune, cu modulații ca un suspin, spre înaltul slăvii. Au tăcut... Acordurile dumnezeiești s-au pierdut undeva în ceruri, lăsând în urmă zvonuri de păreri de rău ca niște vise triste. Cu chipul în bătaia focului și a lunii, fiecare părea ca cioplit în piatră cu dalta... Doar ochii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Moldova-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce...” Cântau seminariștii nefericirea lor, cântul lor era plânsul inimii omenești pe care o sfâșie durerea... Glasul lor cald se înălța tot mai grav, ca o rugăciune către slăvi... cu gândul la Moldova, la cei rămași acolo... Țăranii pătrunși în suflet, abia își puteau stăpâni răsuflarea ascultându-i. Glasul lor tremurat li se prelinse în inimi ca o binecuvântare. Plângeau băieții cântând... „De-ar fi Moldova în deal la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]