11,725 matches
-
promisiuni - curaj și primenire socială” este titlul primei pagini a primului număr sub care apar altele mai mici: „O eră nouă”, ”Destul!”, „Guvern de pomină”, care învederează venirea pe tronul României a M.S. Regele Carol al IIlea (care renunțase la tron în 1925 și se afla la Paris), dar titlul general s-ar putea referi și la faptul că Timpul nu afișează în numărul de debut nici un program, nici o promisiune. Ziarul critică guvernul Partidului Național Țărănesc al lui Iuliu Maniu, articolele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1906 sunt de reținut următoarele: răpirea Ierusalimului (Anul 70), descălecarea romanilor în Dacia sub Traian (105) dezbinarea bisericii latine de cea ortodoxă (1054), aflarea hârtiei (1240), aflarea prafului de pușcă (1342) înființarea Mitropoliei Moldovei prin Iuga Vodă (1400), suirea pe tron a neuitatului Domnitor al Moldovei Alexandru cel Bun (1401), înființarea Episcopiei Rădăuțiului (acum a Cernăuțiului) prin domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1402), moartea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun și depunerea rămășițelor lui în biserica catedrală din Rădăuți (1433), aflarea tiparului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al Moldovei Alexandru cel Bun (1401), înființarea Episcopiei Rădăuțiului (acum a Cernăuțiului) prin domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1402), moartea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun și depunerea rămășițelor lui în biserica catedrală din Rădăuți (1433), aflarea tiparului ( 1441), suirea pe tron a fericitului și neuitatului Domn al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1457), zidirea mânăstirii Putna prin Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1466), bătălia cea mare la Codrul Cosminului (acum Ceahor, Molodia), între 80.000 de poloni sub
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a Bucovinei cu Galiția (1807), înființarea gimnaziului superior în Cernăuți (1809), înființarea Institutului teologic și a Seminarului clerical în Cernăuți (1826), răscoala românilor din Ardeal în contra ungurilor sub Avram Iancu (1848), desrădicarea boerescului sub împăratul Ferdinand I (1848), suirea pe tron a M.S. Împăratul Francisc Iosif I, 19 nov. - 2 decembrie (1848), proclamarea Bucovinei de țară autonomă și ridicarea ei la rangul de „Ducat” (1849), venirea lui Aron Pumnul, redeșteptătorul și luminătorul românilor în Bucovina (1849), înființarea gimnaziului gr. ort. din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a pus temelia scrisului și articulației... Îmbărbătânduși cititorii, revista publica la Foița materialul „Un predecesor surdo-mut al regelui Italiei”, evidențiind că „principele Emanuel Filibert de Carignan, care descindea din familia ce a domnit din anul 1831 și până la urcarea pe tron a lui Carol Albert - a fost surdomut.” Dar această infirmitate, spunea articolul, nu l-a împiedecat „să joace un rol politic foarte însemnat și să se distingă prin o vie inteligență și o înțelepciune adâncă.” Semnau articole Teodof Cernăuțean, Eugen
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unui supărător drum. El pare că se trezește transportat ca prin un farmec în un castel descris de Walter Scott, unde găsește pe lângă mărirea feodalității, gospodăria Poloniei și eleganța Franței; și dacă vechii noștri boieri - sprijeni a patriei și a tronului - ar fi avut idee de arta heraldică, negreșit nar fi uitat a scrie pe scutul lor deviza vechii EngliteriDieu et mondroit”. În anul 1847, moștenitorul palatului, logofătul Costache Sturdza a comandat noi lucrări de reparație ce s-au finalizat în
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
Avocatul" domnitorului în acest concurs de popularitate nu a fost un istoric, ci un nonconformist realizator de televiziune, Vlad Craioveanu. Discursul său a urmat însă canonul memoriei istorice 15, așa cum este el expus, de atâta timp, în școală: ascensiunea la tron, reglarea relațiilor cu Ungaria și Polonia, luptele cu turcii, patronajul cultural fără rival în Moldova. Toate au fost amintite în ordinea știută, de manual. Elogiul final a plusat tocmai virtuțile sale de mare pedagog al neamului, căci "prin modul în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a 47 de ani; Savârșit[-]a 40 de resboae; Zidit[-]a 46 de monastiri". În forma inițială, lateral erau înscriși anii de domnie (1457-1504), iar pe fundal se putea recunoaște "steagul ostășesc" de la Muntele Athos, cu Sf. Gheorghe așezat în tron și strivind balaurul de la picioarele sale45. Cu aceste omisiuni din perioada postbelică, ilustrația propusă de Costin Petrescu 46 a trecut cu bine prin zeci de manuale. Întrebările de verificare a celor învățate la lecție solicitau insistent rememorarea realizărilor domnitorului, încheindu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
suveranitatea și independența"106. În continuare, autorii aduceau informații în plus față de vechiul manual. Nu erau noutăți de ultimă oră, căci le putem regăsi, într-o formulare detaliată, în documentata monografie a lui Nicolae Grigoraș 107. Încă de la secvența "obținerii tronului", autorii optau pentru interpretări neîntâlnite în alte manuale, cum ar fi aceea că Ștefan "se pare" stăpânea Țara de Jos încă din 1456; iar despre adunarea de la Direptate se nota că "este prima ceremonie de acest fel cunoscută în istoria
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
reușit să apropie cumva poate și cu ajutorul discret al învățătoarei basmul de manual: "Ștefan Vodă a fost un om care a luptat în război, deoarece a fost foarte curajos. El era foarte înalt și voinic (sic!). A cucerit inergic (sic!) tronul cu ajutorul lui Vlad Țepeș"177. Pe aceeași temă, elevii trecuți de clasa a IV-a au scris, în esență, cam același răspuns, dar împodobit cu alte amănunte din registrul folclorului școlar, al "temei de învățat la istorie" sau al creativității
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de ambient peisagistic rezumau un arhetip spectaculos, monumental, al spațiului românesc, cu munți, dealuri și păduri. Iar cele de ordin arhitectural reluau secvențe consacrate reale (biserica de la Curtea de Argeș) sau doar familiare, inspirate din scenografia picturilor și a filmelor istorice (sala tronului, de exemplu). Desfășurarea bătăliilor ocupa și câte două pagini consecutive. În ciuda figurilor imobile sau a multiplicării prea puțin diferențiate a gesturilor, ele ofereau o anume dinamică prin aglomerație, prin suprapunere, prin desenul contorsionat. Tema principală a compoziției era subliniată prin
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fi. Căutați încă a face să intre adânc în mintea tinerilor că epoca în care trăim este una din cele mai mari din istoria noastră; că Suveranul nostru este unul din cei mai mari din câți au ocupat până acum Tronul țării, că niciodată poporul român nu a avut mai bine conștiința exactă a valorii sale; [...] că niciodată nu a avut o poziție mai înaltă între popoarele Europei [...]. Luptați pentru a nu lăsa să prinză rădăcină la dânșii deprinderea de a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
textul lui S. -Kirileanu, despre "faptele și vitejiile lui Ștefan cel Mare și Sfânt", text care imaginează secvențe din copilăria domnitorului. O notație și mai puțin previzibilă invitație deschisă la imaginarea unei forme de if history ne amintește că pe tronul țarilor ruși ar fi putut să ajungă un Mușatin, copilul fiicei lui Ștefan, căsătorită cu țarul Ivan al III-lea (Ibidem, p. 39), ceea ce ar fi sporit, fără îndoială, gloria sa și a Moldovei. 73 Valentin Băluțoiu, Dumitra Radu, Istorie
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mici, București, Grupul Editorial ART, 2005), care a reluat minuțios structura narativă maximală, vehiculată în anii '90 de manualele pentru clasele a VII-a și a XI-a. Până și subtitlurile erau similare: Moldova după Alexandru cel Bun, Urcarea pe tron, organizarea țării, relațiile cu vecinii, Lupta de la Vaslui, Lupta de la Războieni, Pierderea Chiliei și a Cetății Albe, Lupta cu polonezii în 1497, Sfârșitul și însemnătatea domniei. Coincidența se explică prin fondul comun al monografiei romanțate semnate de Mihail Sadoveanu, care
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
01. 2012). 104 Mihai Manea, Adrian Pascu, Bogdan Teodorescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la revoluția din 1821, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. 105 Lecțiile erau împărțite în mai multe nuclee narative: caracterizarea generală a domniei, obținerea tronului, politica internă (consolidarea domniei, poziția față de marea boierime și principalele instituții ale statului; mica boierime și țărănimea în vremea lui Ștefan) și politica externă, la rândul său subdivizată în emanciparea de sub suzeranitatea maghiară, marile războaie de apărare duse de Ștefan
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Podul Înalt aflăm doar că "într-o conjunctură pe care a considerat-o favorabilă a refuzat îndeplinirea obligațiilor financiare față de Poartă, s-a luptat la Vaslui și a câștigat, a pierdut însă la Războieni în fața oștilor sultanului. Și-a păstrat tronul, pentru că cetățile sale au rezistat". Reperele cronologice nu mai insistau pe bătălii (nici una dintre cele amintite aici nu este fixată prin anul desfășurării sale), ci pe negocieri de pace și tratate (Ibidem). 152 Georgian Lucia, Neagu Vasilica, Nuțu Constantin, Istoria
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cartier pentru a lua totuși parte la audiție (Ibidem). 238 "Din ordinul Ministerului Educației Naționale [...] în toate școlile din țară va avea loc o serbare în cadrul căreia se va vorbi despre însemnătatea zilei Unirii și a necesității unirii sufletești, în jurul Tronului, pentru apărarea Patriei. Cursurile școlare sunt suspendate" (vezi "Opinia" de vineri 1 decembrie 1939, p. 1). În același an, se sărbătorise și 24 ianuarie, "Ziua Unirii tuturor Românilor", cu ceremonial strejăresc (DJANI, fond Primăria Iași, dos. 11/1939, f. 22
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
face câteva observații demne de reținut privitoare la contradicțiile tragice care i-au minat viața monarhului din familia Hohenzollern, la începutul și la sfârșitul domniei acestuia. studiu introductiv 29 51. „Discursul dlui Nicolae Titulescu. Raportul Comisiei de răspuns la Mesagiul Tronului rostit în ședința Adunării Deputaților de la 20 decembrie 1913“, Acțiunea, an. XIII, nr. 3176, 9 iunie 1914, p. 1. 52. Adevărul, an. XXIII, 2 ianuarie 1920, pp. 3-4. „Și la 1871, și la 1914 Carol de Hohenzollern s-a aflat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
petrecute. Ion Ghica răspunde că poporul Capitalei s-a revoltat, iar guvernul nu mai poate fi stăpân pe revoltă. Domnitorul răspunde că va abdica, dar că nu va abdica decât în mâinile locotenenților domnești, aceleași mâini cari i-au trecut tronul la 1866. Locotenenții domnești: Lascăr Catargiu, general Golescu și colonel Haralambie sunt chemați îndată la Palat.3 Lascăr Catargiu ia atunci răspunderea situației, sfătuiește pe rege să nu abdice, asigură că poporul Capitalei stă liniștit, că dezordinea este opera nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Balș“ 8 Termenii acestei telegrame dovedesc nu numai respectul pentru fostul domnitor, dar ceva mai mult: mulți priveau pe Carol de Hohenzollern ca pe un domnitor vremelnic și nu erau puțini aceia cari întrevedeau reîntoarcerea lui Alexandru Ioan I pe tronul pierdut la 11 februarie 1866. Dar Cuza declarase categoric și de repețite ori că nu mai are nici o ambițiune și că niciodată nu va turbura liniștea țării cu aspirația de a relua tronul. De aceea el refuză să primească locul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întrevedeau reîntoarcerea lui Alexandru Ioan I pe tronul pierdut la 11 februarie 1866. Dar Cuza declarase categoric și de repețite ori că nu mai are nici o ambițiune și că niciodată nu va turbura liniștea țării cu aspirația de a relua tronul. De aceea el refuză să primească locul din Cameră. În ședința de la 27 februarie președintele dă citire următoarei scrisori: „Domnule Președinte, Am primit depeșa din 1/13 a lunii acesteia prin care d-voastră ați binevoit a-mi vesti cum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al IV-lea de Mehedinți, la 8/20 aprilie 1870 și apoi senator la Colegiul al II-lea din Turnu Severin, la alegerile din iulie 1870. 12. Într-adevăr, în perioada respectivă liberalii radicali nu se gândeau la readucerea pe tronul României a lui Al.I. Cuza, ci - în ultimă instanță - la instaurarea unui regim republican (Apostol Stan, Grupări și curente, p. 289). „Februariștii“ erau organizatorii (li berali) ai actului de la 11/23 februarie 1866, când Al.I. Cuza a fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dotațiune anuală de 300 000 franci (cititorul nu va pierde din vedere că la acea epocă toată lumea întrebuința vorba «franc» în loc de «leu»14 - n.a.), plătibili în tot timpul vieții sale și chiar când ar rămâne văduvă. Art. II. Când moștenitorul tronului va ajunge etatea de 18 ani împliniți, i se va fixa o dotațiune prin o lege specială. Asemenea se va urma și cu ceilalți fii ai Domnului. Art. III. Una sau două din moșiile statului cu venit anual de 30
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
practică, când lucrurile merg rău, cinci ani de anarhie sunt îndestul pentru a dezorganiza și a pierde o țară întreagă. Cine ar putea zice că aceasta este o exagerare? Oare nu am văzut momentul unde principele domnitor era să părăsească tronul, fiindcă licența și anarhia domneau în țară? Oare Puterile mari garante, cari au dat patriei noastre atâtea probe de bunăvoință și ne-au încuviințat toate cererile noastre, oare aceste Puteri nu vor pierde în fine răbdarea văzând reaua întrebuințare făcută
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este monarhia constituțională. Acel criminal este achitat de juriu și în urmă, nu numai primit în sânul său de fosta Adunare, dar încă îngăduit de a o reprezenta înaintea domnitorului, ca mem bru [al] comisiunii însărcinate cu răspunsul la mesagiul tronului. Ni se pare că impunitatea și nerușinarea nu pot să meargă mai departe.37 Pentru asemenea cazuri, siguranța Statului și a Constituțiunii reclamă neapărat de a se proclama «starea de asediu». De aceea cerem ca să se in tro ducă bucureștiul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]