11,417 matches
-
Timișoara, 1995. 253 p.; 68. Ionescu M., Chiș V. Strategii de predare și învățare. Ed. Științifică, București, 1992. 193 p.; 69. Ionescu M., Radu I. Didactica modernă. Ed. Dacia, ClujNapoca, 1995. 183 p.; 70. Jinga I. Universitatea, între real si virtual, Conferința Națională „Universitatea Virtuală în România”, ASE București, 2003; 71. Joița E., Educația cognitivă, Ed. Polirom, Iași, 2002. p. 28; 72. Jupp T.C., Roberts C., Cook-Gumpers J. Language and Disadvantage: The Hidden Process. Language and Social Identity. Ed. Cambridge University
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
68. Ionescu M., Chiș V. Strategii de predare și învățare. Ed. Științifică, București, 1992. 193 p.; 69. Ionescu M., Radu I. Didactica modernă. Ed. Dacia, ClujNapoca, 1995. 183 p.; 70. Jinga I. Universitatea, între real si virtual, Conferința Națională „Universitatea Virtuală în România”, ASE București, 2003; 71. Joița E., Educația cognitivă, Ed. Polirom, Iași, 2002. p. 28; 72. Jupp T.C., Roberts C., Cook-Gumpers J. Language and Disadvantage: The Hidden Process. Language and Social Identity. Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 1982. 179
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
ProTransilvania, București, 1998. p.76-84.; 128. Vogler J. Evaluarea în învățământul preuniversitar. Ed. Polirom, Colecția Științele educației, Iași, 2000. 286 p.; 129. Wein H. Imparare il calcio. Ed. Meditarenee, Roma, 1994. 215 p.; 130. Zamfir G. Instruirea asistată în universitatea virtuală, Conferința Națională „Universitatea Virtuală în România”, ASE București, 2003; Internet: *http://www.iasted.org/conference/2002/cancun/cat e.htm *http://ro.wikipedia.org *http://www.schooledu.swt.edu/ *http://www.coe.uh.edu/courses/cuin7317/timeline. html *http://www
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
76-84.; 128. Vogler J. Evaluarea în învățământul preuniversitar. Ed. Polirom, Colecția Științele educației, Iași, 2000. 286 p.; 129. Wein H. Imparare il calcio. Ed. Meditarenee, Roma, 1994. 215 p.; 130. Zamfir G. Instruirea asistată în universitatea virtuală, Conferința Națională „Universitatea Virtuală în România”, ASE București, 2003; Internet: *http://www.iasted.org/conference/2002/cancun/cat e.htm *http://ro.wikipedia.org *http://www.schooledu.swt.edu/ *http://www.coe.uh.edu/courses/cuin7317/timeline. html *http://www ee.stanford.edu/~siegman
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
pentru Îmbogățirea experienței și muncii elevilor, pentru diversificarea ofertei educaționale a școlii și diversificarea metodelor prin exploatare a altor resurse educaționale. 6) Exploatarea tehnologiei informației și comunicării pentru comunicarea Între elevii și profesorii din cele două țări și pentru vizite virtuale la muzee. 7) Realizarea schimbului de experiență, bune practici și cunoștințe cu profesori din alte țări europene și consolidarea colaborării dintre instituții care se ocupă de educație. Dimensiunea europeană a educației, concept specific european, este percepută azi ca finalitate a
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
mare au capacitatea de a provoca prejudicii colosale și mai multe victime decât pirații secolului al XVIII-lea sau al XIX-lea, datorită ușurinței de a-și procura arme de distrugere în masă. La aceasta se mai adaugă și atacurile virtuale (așa-numitele cyber attacks) cu o posibilitate redusă de localizare a atacatorului, prin care pot fi afectate sisteme vitale ale unui stat, activitatea instituțiilor și ramurile economiei naționale (Adams, 2002, p. 103). De asemenea, împotriva grupărilor de acest tip, aplicabilitatea
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
pasivă a unei valori”. În fiecare moment emițătorul este determinat de relația sa cu receptorul, de situația fizică în care se află, de contextul mai larg, social istoric, de dispoziția psihică din timpul comunicării. Aceasta determină modificări permanente în mesajul virtual. Se poate vorbi de o organizare contextuală a expresiei, ca și de necesitatea unei receptări adecvate, flexibile, de o interpretare contextuală a mesajului. Principiul adaptării la context intervine ca o lege universală în funcționarea limbajului, atât în emitere cât și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a textului, adjectivele se înscriu în două clase: 1. adjective constante, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca o constantă: albastru, înalt, rotund, triunghiular etc.; 2. adjective mobile, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca actualizare nominală a unor termeni virtual polisemantici, sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradul I sau ca variantă ajectivală a unor termeni omonimi sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradul I. Fac parte din clasa adjectivelor mobile: • adjective care intră în corelație de actualizare lexico-gramaticală cu substantive: bătrân
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
timp, însă, în planul obiectului comunicării, persoana a III-a se poate caracteriza, sub aspect semantic, prin trăsătura + uman și prin trăsătura - uman. Când obiectul comunicării aparține componentei caracterizate prin + uman a lumii, persoana a III-a este o „persoană” virtuală, în sensul că poate intra în dialog, devenind persoana I sau persoana a II-a, la fel cum persoana I devine persoana a II-a și invers. Din această perspectivă, persoana a III-a există numai la verbele care pot
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
proprie: Mihai a plecat înainte de a se fi terminat meciul. În aceste din urmă enunțuri, infinitivul intră în alcătuirea unui constituent dezvoltat prin care se realizează funcția sintactică de circumstanțial. În interiorul constituentului dezvoltat, complementul semantic principal $meciul$$ reprezintă subiectul interior (virtual subiect gramatical al unui predicat - să se termine) - funcție de gradul II. În realizarea funcției de atribut, infinitivul este precedat de prepoziția de: „Ce grea e pentru noi osânda de a sta-n lumină.” (L. Blaga) * Caracteristicile verbale condiționează construcțiile sintactice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I SINTAXA VERBULUI" Specificul și gradul de expansiune a câmpului semantico-sintactic (verb + complinirile sale obligatorii), generat de verb (în poziția de predicat sau de complement al predicatului în structura nucleului predicațional central sau în alte poziții sintactice), dependente în mod virtual de apartenența lui la diferite clase semantice se actualizează în funcție de înscrierea verbului în desfășurarea opozițiilor categoriale de diateză și mod. DIATEZATC "DIATEZA" Verbul guvernează în mod absolut expansiunea și organizarea câmpului său semantic în funcție de planul lui semantic (conținutul lexical + trăsăturile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceste morfeme marca identității lor lexico-gramaticale; adverbele formate prin sufixul -ește se disting de adjectivele corespunzătoare, caracterizate prin sufixul -esc: călugăresc, muncitoresc/ călugărește, muncitorește. 2. adverbe mobile, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca o actualizare adverbială a unor termeni virtual polisemantici, sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradulI sau ca variantă adverbială a unor termeni omonimi sub aspectul acelorași categorii de sensuri: • adverbe care intră în corelație lexico-gramaticală cu adjective: corect, frumos, voios, dublu, triplu, îndoit etc.: volum dublu/„I-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunțului sintactic, în interdependență cu structura lui. Planul semantic global al enunțului este constituit dintr-un fascicol de sensuri, lexicale și gramaticale, în primul rând, interdependente, „obiective”, precum și din componente „subiective”. Sensurile lexicale preced constituirea enunțului; ele aparțin, în mod virtual, unităților lexicale ca semne situate în planul paradigmatic al limbii, iar în enunț ele se fixează, se relevă sau se nuanțează. Astfel, în relație sintactică cu substantivul strada, verbul a trece, termen polisemantic, își fixează și își relevă sensul ‘a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca dânsa suntem noi.( 3)" (Eminescu) 2. Relații sintacticetc "2. Rela]ii sintactice" Unitatea de structură a enunțului este asigurată de înglobarea nivelului lexical din sistemul limbii în nivelul sintactic prin intermediul relațiilor sintactice. Unitățile lexicale își actualizează propriul conținut semantic, virtual în planul paradigmatic al limbii, și, prin aceasta, participă la stratul de bază al conținutului semantic global al enunțului, în plan sintagmatic, intrând în relații unele cu altele și totodată cu enunțul ca întreg. Trecerea cuvântului din condiția de unitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
propoziției - Sintaxa frazei. Spre deosebire de edițiile anterioare, noua ediția a Gramaticii Academiei renunța la acest model, vorbind de "realizarea propozițională" a complementului, circumstanțialului, pe lângă alte forme de realizare. etc. în subcapitolele consacrate acestor funcții.tc " Realizarea func]iilor sintactice" Abstracte și virtuale în sistemul limbii, funcțiile sintactice devin reale în actul lingvistic, când se realizează în mod concret prin unități lexico-gramaticale sau prin grupuri de unități lexico-gramaticale în interiorul cărora se desfășoară alte relații sintactice, de rangul doi sau trei, sau prin propoziții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al temei) cu morfeme categoriale specifice (de timp, persoană etc.), verbul primește și o poziție (și identitate) gramaticală. În această trecere, verbul-predicat determină cel mai adesea dezvoltarea unui subiect; dezinența de persoană și număr se constituie în semn al relației virtuale cu un subiect, relație care poate fi realizată sintactic. Natura relației dintre subiect și predicat este determinată de însuși procesul de elaborare și funcționare a enunțului lingvistic, prin încărcarea unităților lexicale implicate în dezvoltarea unei sintagme, cu sensuri gramaticale, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. • verbul a (nu)-i păsa. b. Între verbele care desfășoară predicația prin implicarea unui nume (pronume etc.)-subiect se disting două subcategorii: b.1. verbe (locuțiuni verbale) personale; verbe care, realizând predicația, dezvoltă în realitate sintactică ceea ce avea existență virtuală, manifestată la nivel morfematic, în mod abstract, prin categoria gramaticală a persoanei. Subiectul acestor verbe funcționând ca predicate reprezintă prelungirea în expresie sintactică a persoanei verbale. „Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!” (M. Eminescu) „O pasăre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin conjuncția să: „Începe să ningă mărunt.” (E. Barbu) Pronumele relative introduc propoziții subiective - numite subiective pronominale 27 - care intră în relație de interdependență cu un verb personal; propoziția-subiect este o realizare sintactică de natură dinamică a subiectului cu existență virtuală în structura morfologică a verbului-predicat (sau a verbului copulativ): „Cine-a zis că urâtul e lung ca drumul ar fi putut zice că și drumul e lung ca urâtul...” (C. Hogaș), „Oricine gândește altfel... e un trădător!” (I.L. Caragiale), „Au
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este cerută de desfășurarea raportului general-particular în procesul de cunoaștere și comunicare a cunoașterii. Când funcția de complement de agent nu se realizează, planul semantic al verbului (adjectivului) pasiv se absolutizează, rămâne în sfera generalului din perspectiva autorului (real sau virtual) al acțiunii; „agentul” rămâne în afara interesului imediat al emițătorului și, prin el, al comunicării lingvistice. Identitatea semantică a „complementului de agent” este situată atunci sub semnul nedeterminării: „Uneori i se cerea să povestească noaptea ceea ce scrisese ziua.” (M.Eliade) sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de mult încât să se teamă.” (O. Paler, Caminante, 212) Consecința poate fi reprezentată • ca reală: „Durerea a fost atât de mare încât fără să vreau am scos un țipăt și o înjurătură”. (P. Sălcudeanu, 210) sau numai • posibilă (sau virtuală): „Nicio suferință nu-i așa de mare / să nu se preschimbe-n cântare.” (L. Blaga, 40) Observații: Când circumstanțialul exprimă, prin planul său semantic, doar o consecință posibilă, aceasta poate fi privită în același timp și ca finalitate 37: „Mi-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.: „El se consideră/crede/simte nedreptățit.” Aceeași obligativitate intervine când verbele sunt determinate de un complement direct: „L-am considerat/crezut/simțit nedreptățit.” Complementul predicativ este reprezentantul marcat în structura de suprafață a enunțului realizat sintactic, al unui predicat virtual din structura de adâncime: Întrebuințarea unor asemenea verbe fără complementul predicativ sau nu este posibilă (El se consideră..., El o consideră...), sau determină schimbări semantice importante: El l-a simțit (când a intrat). El a crezut-o/ceea ce a spus
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ultima generație. Procesorul unui sistem Single Board Computer de performanțe medii este pe 32 de biți și dispune de unitate de management a memoriei (MMU - Memory Management Unit) permițând astfel rularea de sisteme de operare performanțe cu suport pentru memorie virtuală. Exemple tipice de astfel de procesoare sunt versiunile embedded ale procesoarelor pe 32 de biți Intel (386, 486, Pentium...) sau AMD (familia Elană, procesoarele IBM/Motorola PowerPC 850, 860, sau procesoarele bazate pe arhitecturi ARM (StrongARM, X-Scale, Cortex). Toate aceste
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
limitărilor existente. Aceste schimbări în modul de a conduce vor ajuta angajații în adoptarea unei atitudini proactive în ceea ce privește asumarea riscului și abordarea schimbării. Alte provocări includ închegarea unor echipe eficiente în țări diferite, care au acces la mijloacele de comunicare virtuală, folosirea influenței personale fără a apela la autoritate, căutarea inovației continue, pregătirea continuă, dezvoltarea abilităților în ceea ce privește adaptarea, aprecierea complexității din puncte variate de vedere, învățarea rapidă prin dialog sau căpătarea încrederii necesare pentru a acționa chiar în cazuri de ambiguitate
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
încrederii necesare pentru a acționa chiar în cazuri de ambiguitate. Aici se întâlnesc cele două abordări opuse: dorința de creștere și nevoia de reducere a costurilor. Abilitățile de comunicare sunt mai importante ca niciodată, mai ales în situația leadership- ului virtual. Liderii trebuie să fie din ce în ce mai eficienți când trebuie să se facă înțeleși.” Eforturi psihologice În ciuda atât de multor incertitudini, ExpoManagement a abordat problema gestionării crizei nu doar din perspectiva companiilor, ci și din perspectivă personală. Conform lui Mario Alonso Puig
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
pentru îmbogățirea experienței și muncii elevilor, pentru diversificarea ofertei educaționale a școlii și diversificarea metodelor prin exploatare a altor resurse educaționale. 6) Exploatarea tehnologiei informației și comunicării pentru comunicarea între elevii și profesorii din cele două țări și pentru vizite virtuale la muzee. 7) Realizarea schimbului de experiență, bune practici și cunoștințe cu profesori din alte țări europene și consolidarea colaborării dintre instituții care se ocupă de educație. ARGUMENT: Dimensiunea europeană a educației, concept specific european, este percepută azi ca finalitate
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]