8,047 matches
-
serie de personalități intim legate de evoluția istorică a românilor. Nu știm foarte exact cât au stat unii dintre ei în spațiul italian. Oricum, spre exemplificare, putem aminti pe Petru Cercel, voievod al Țării Românești, frate vitreg al lui Mihai Viteazul, cel care a alcătuit în limba italiană versuri deosebite, din care ni s-a păstrat doar un imn rugăciune. Secolul al XVIII-lea marchează existența masivă în instituțiile de învățământ superior ale spațiului italian a numeroși români, unii dintre ei
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
îndelungat și au cunoscut momente faste și nefaste, uneori, din punctul de vedere al contemporaneității, chiar paradoxale. Un exemplu ar fi contribuția lui Albert Király, sub comanda căruia s-au aflat mii de oșteni secui veniți în sprijinul principelui Mihai Viteazul în bătălia de la Călugăreni. Ne vom limita doar la câteva fapte, momente și intenții declarate care privesc dinamica relațiilor cu vecinii noștri de la vest de după primul război mondial. Tratatul de la Trianon stabilea termenii existenței a două state suverane și independente
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
Bulgaria, Germania, Austria, Republica Moldova, Turcia și muzica Forțelor Terestre ale Armatei S.U.A. La cea de-a XI-a ediție a Festivalului, au participat opt formații ale muzicilor militare, șase din România: Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzicile militare ale garnizoanelor Brăila, Constanța și Iași, Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov și două formații din străinătate: Muzica Militară a Garnizoanei Bălți din Republica Moldova și Muzica Militară a Forțelor Aeriene din Turcia. Festivalul a
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
a lui Alexandru Asachi), formație cu o activitate națională și internațională remarcabilă, a fost dirijată de locotenent Alexandru Mateșică - cel mai tânăr dirijor din Festival, care a introdus în program și rock-simfonic. Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, unitate de elită a armatei române, condusă din anul 2009, de locotenent colonel Liviu Voicu, a demonstrat că știe să îmbine “spiritul militar cu cel artistic”. Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul” a încântat publicul cu măiestria, eleganța și virtuozitatea
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, unitate de elită a armatei române, condusă din anul 2009, de locotenent colonel Liviu Voicu, a demonstrat că știe să îmbine “spiritul militar cu cel artistic”. Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul” a încântat publicul cu măiestria, eleganța și virtuozitatea execuției unui exercițiu care presupune o însumare a foarte multe multe ore de antrenament. Muzica Militară a Forțelor Navale Române din Constanța, reorganizată din anul 2003, s-a impus în peisajul muzical
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
cea atât de mult vestită a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, el răsplăti, ca după obiceiul lui vechi, vitejia oștenilor din gloată, dându-le pământ de hrană și făcându-i pentru totdeauna răzeși. Printre acești ostași era și un viteaz, FRÂNCU, cu cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu a fost oștean viteaz în oștirea lui Ștefan-Vodă. De locul lui era din satul Hârtop, care a fost între asfințit și amiază, de Țuțcani, în valea Zoițana. Azi nu
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
după obiceiul lui vechi, vitejia oștenilor din gloată, dându-le pământ de hrană și făcându-i pentru totdeauna răzeși. Printre acești ostași era și un viteaz, FRÂNCU, cu cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu a fost oștean viteaz în oștirea lui Ștefan-Vodă. De locul lui era din satul Hârtop, care a fost între asfințit și amiază, de Țuțcani, în valea Zoițana. Azi nu mai este satul Hârtop. În ajunul războiului de la Podul Înalt, Frâncu, cu cei cinci feciori
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
Vodă s-a bucurat iar câtva timp de liniște și odihnă și atunci, a dăruit pământuri la toți vitejii săi ca să-i facă stăpâni vrednici, pe câte o moșie. Și i-a dat lui Frâncu, ca unul ce fusese bun viteaz în grea cumpănă, moșia Țuțcanilor de azi, care se-ntindea atunci din apa Horincei până-n apa Elanului, de la Plopul Corbului și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
și să ungă ochii hatmanului, cu daruri și cu plocoane oricât ar fi de scumpe, numai să izbutească și ungurii să bată pe neînvinsul Vodă al Moldovei, căci cu pușca și cu lupta fățiș nu se bizuiau c-or fi viteji. Dar socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Cât s-a muncit, boierul, și cât s-a necăjit ca să-l celuiască pe Peștiovici, da nici că-l putea: până nu i-a dat bani de aur, de
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
la farmaciile din Pitești, Slatina, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Timișoara, Deva, Sibiu, Brașov, Iași, Bacău și Focșani. Zeci de mii de spectatori au cântat și au dansat împreună cu artiștii lor preferați în Piața “Vasile Milea” din Pitești, în Piața “Mihai Viteazul” din Craiova, în Piața Unirii din Timișoara, în Piața Mică din Sibiu, în Piața Sfatului din Brașov și în fața Palatului Culturii din Iași. La spectacolele desfășurate în aer liber, ocolite ca prin minune, de fiecare dată, de ploile și vijeliile
Maratonul muzicii ?i al dansului by Oana GEORGESCU () [Corola-other/Journalistic/83693_a_85018]
-
a făcut respectată de toate marile puteri din jur: Ungaria, Polonia și Imperiul otoman. Voievodul - pe care cronicarii îl descriu ca pe un bărbat nu prea înalt, blond, cu o privire pătrunzătoare și o voință puternică - a fost un războinic viteaz și hotărât, un priceput conducător de oști, dar și un om credincios, cu frica lui Dumnezeu, care a zidit multe biserici și mânăstiri pe tot cuprinsul Moldovei și a rămas în amintirea românilor ca “Ștefan cel Mare și Sfânt”. Ștefan
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
situează bătălia și cronicarul Grigore Ureche. În continuare, legendele prezintă urmări ale bătăliei: locurile pe unde s-au retras turcii și drumurile rămase, ca Tabăra de la Podul Arpașului; morții rămași și soarta acestora, în legătură cu „Țintirimul din Pungești”; răsplătirea vitejilor în legendele despre Avram Huiban și întemeierea mai multor localități de pe Valea Tutovei și cele despre Radu Bălteanu și sora sa Irina pe „Valea Stemnicului”; prezența legendară a lui Ștefan cel Mare este semnalată în zeci de alte sate unde
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
icoana sfințită din perete, ca pe crucea bisericii, aș putea să jur că ești chiar Ștefan cel Mare! Atunci streinul puse mâna pe umărul tânărului. - Știam c-ai să mă cunoști! Soldatul se cutremură de bucurie când simți atingerea năzdrăvanului viteaz. Parcă-i curgeau flăcări prin vine, gata să săvârșească nemaiauzite fapte de viteaz, i se părea că de-acum e binecuvântat și sfințit. Dar nu putu să scoată o vorbă, așa de tare-i bătea inima. Celălalt zise: - Am venit
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
ești chiar Ștefan cel Mare! Atunci streinul puse mâna pe umărul tânărului. - Știam c-ai să mă cunoști! Soldatul se cutremură de bucurie când simți atingerea năzdrăvanului viteaz. Parcă-i curgeau flăcări prin vine, gata să săvârșească nemaiauzite fapte de viteaz, i se părea că de-acum e binecuvântat și sfințit. Dar nu putu să scoată o vorbă, așa de tare-i bătea inima. Celălalt zise: - Am venit să v-aduc biruință, ca întotdeauna; de câte ori mă vei zări în luptă lângă
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
tăcu. Se gândea că a visat că Ștefan a stat multă vreme cu el de vorbă, despre chipul cum ar putea cârmui mica sa oștire pe drumul biruinței. Regele ar fi putut să jure că a vorbit aievea cu marele viteaz, dar nu spuse nimic și credea că visul i-a fost trimis ca să-l întărească și să-l mângâie în ceasul de grea cumpănă. Ce se petrecu însă în sufletul lui Stan, când a doua zi văzu iar pe Ștefan
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
28 noiembrie, Ștefan răsări deodată în fața lui Osman-Pașa și-i zise: -„Tu nu mai ești în stare să ții piept, mâine vei încerca o ieșire, și vei fi prins și Plevna va trebui să cadă; te-ai apărat ca un viteaz și vei fi cinstit ca un viteaz. Noi am încheiat-o astăzi unul cu altul; ceea ce n-am putut să duc eu până la capăt - pentru că moartea a stricat socoteala - iată că desăvârșește prințul Carol, după amar de ani.” Și în
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
Osman-Pașa și-i zise: -„Tu nu mai ești în stare să ții piept, mâine vei încerca o ieșire, și vei fi prins și Plevna va trebui să cadă; te-ai apărat ca un viteaz și vei fi cinstit ca un viteaz. Noi am încheiat-o astăzi unul cu altul; ceea ce n-am putut să duc eu până la capăt - pentru că moartea a stricat socoteala - iată că desăvârșește prințul Carol, după amar de ani.” Și în ziua de 28 noiembrie căzu Plevna și
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
până la capăt - pentru că moartea a stricat socoteala - iată că desăvârșește prințul Carol, după amar de ani.” Și în ziua de 28 noiembrie căzu Plevna și prințul Carol merse călare să-ntâmpine pe Osman rănit, și-l hiritisi ca pe un viteaz, care-a știut să apere cetatea mai mult decât și-ar fi închipuit un om. Dar dacă n-ar fi venit Ștefan ca să-și sprijine poporul și oastea sa, s-ar fi dus pe copcă cu toții; nici rușii, nici turcii
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
gândul îl purta către acel pe care-l văzuse mereu. Știa că n-are să piară câtă vreme Ștefan va ține mâna sa puternică deasupra tuturor. Știa că prințul era menit să ducă poporul său pe calea fericirilor, devreme ce marele viteaz al neamului cu sufletu-i tare și drept credincios, îi stă alături. Și prințul Carol făcu întocmai precum Ștefan, el zidi biserici frumoase-n toată țara, de aceea și Dumnezeu i-a stat aievea în ajutor. Și când după luni
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
în ajutor. Și când după luni de zile, trupele își făcură intrarea triumfală în București, atunci Stan văzu încă o dată pe Ștefan cel mare, ca o umbră ușoară plutind lângă prinț, și un altul veni întru întâmpinarea lor: era Mihai Viteazul, care din depărtare i se-nchinase fratelui său în luptă. Stan purta drapelul și avea pe piept „Crucea Sf. Gheorghe” și „Virtutea militară”. Brațul lui tremura ușor, când cunoscu pe vitejii Ștefan și Mihai, și bucuros i-ar fi arătat
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
niciodată nu a fost Transilvania, cu mii de ani înainte de Hristos i-a spus la această zonă centrală a României - Ardeal. In limba maghiară îi zice Erdély. Ardealul înseamnă în limba dacilor cetatea Domnului. La o mie sase sute, Mihai Viteazul a unit Țara Românească cu Ardealul, repet, cu Ardealul, și cu toată Țara Moldovei. Transilvania e o lucrătură ungurească de pe la o mie sapte sute opt zeci o mie opt sute, care vizează ștergerea adevăratei istorii a poporului român. În momentul de
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]