80,728 matches
-
Viena poate fi foarte înșelătoare! Cafenelele, teatrele, prințesele și valsurile ei, opera ei, precum și unele dintre cele mai strălucite spirite din Europa produse de ea dau impresia că viața este o permanentă petrecere. Din păcate, istoria nu păstrează o înfățișare frumoasă multă vreme. Se pare că a dobîndit această tendință de la bun început, ruinînd reputații nepătate și aducîndu-i pe creduli cu picioarele pe pămînt. După carnagiul din Războiul cel Mare, Viena nu mai reprezenta legenda multicoloră care fusese sub Habsburgi, ci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Italiei drept o consecință a faptului că "Franța votase la Liga Națiunilor în favoarea sancțiunilor impuse Italiei în timpul războiului din Etiopia"3. A urmat căderea Parisului. Diviziile de elită SS au mărșăluit în pas de gîscă de-a lungul celui mai frumos bulevard din lume, trecînd pe lîngă Flacăra veșnică de sub Arcul de Triumf. Ca majoritatea intelectualilor, Iorga a fost profund îndurerat. Își căuta cuvintele, dar acestea nu-i veneau cu ușurință. "Parisul a căzut... Parisul, un oraș sacru pentru toată omenirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
22 iunie 1906, 22 februarie și 1 martie 1907 și 18 februarie 1908. Cuza îl confundă pe compozitorul evreu Halevy cu Meyerbeer, autorul Hughenoților. 40 C. Z. Codreanu, Eiserne Garde, Berlin, 1939, p. 214. Cu toate că Cuza făcea excepție pentru evreicele frumoase, scuzîndu-se cu un argument talmudic ("femeile nu trebuie considerate ca fiind evreice"). Pamfil Șeicaru, Un junimist antisemit: A. C. Cuza, Madrid, 1956, passim 41 Academicianul român Andrei Oțetea îi relata autorului în 1969 că își amintea că profesorul Cuza l-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a banilor și a altor donații pentru victimele răscoalei țăranilor, "Neamul românesc", 5 aprilie 1907 185 Conform ziarului "Frankfurter Zeitung" și relatărilor aproape unanime ale presei străine, lipovenii s-au remarcat încă o dată prin violența antievreiască, mai ales la Tîrgu Frumos, "Frankfurter Zeitung", 24 martie 1907 186 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 158 187 "Czernovitzer Tageblatt", 10 aprilie 1907. Vezi și BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 68 (1907), Document 21. Un tînăr învățător din Topoloveni-Muscel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
107 Heinen, op. cit., p. 99 108 "Neamul românesc", 20 martie 1929 109 În cadrul corespondenței lui Iorga din această perioadă se află și o carte poștală insipidă trimisă de studenți "fostului Apostol", zugrăvind România sub forma trupului gol al unei femei frumoase torturat de o mînă de evreu tatuată cu Steaua lui David. Mîna este înfășurată în șaluri rituale evreiești. Printre altele, textul conține acuzații privind faptul că există două milioane și jumătate de evrei în România. "Poporul român nu este conștient de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pp. 178-183 151 Memorii, vol. IV, p. 106; vezi și Theodorescu, op. cit., p. 286 152 O viață de om..., vol. III, p. 120 153 Iorga nota în mod caracteristic faptul că la dineul inaugural un coleg francez a avut cuvinte frumoase de spus despre țara noastră". Memorii, vol. III, p. 108 154 BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 305, doc. 117. Vezi și Memorii, vol. IV, p. 77 155 "Neamul românesc", 26 ianuarie 1928 156 Memorii, vol. V, p. 244 157
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu merge, nu se poate, minerii din Durham nu Înghit așa ceva”. și apoi mai era Commonwealthul. În 1950, Commonwealthul britanic cuprindea mari părți din Africa, Asia de Sud, Australia, Oceania și cele două Americi. Teritorii coloniale din Malaysia până În Ghana aduceau profituri frumoase și mențineau În Londra sume importante - faimoasele „balanțe sterline”. Commonwealthul reprezenta o sursă majoră de materii prime și alimente, iar Imperiul (cum Îi spuneau Încă majoritatea britanicilor) era o componentă esențială a identității naționale - sau cel puțin așa părea. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din trecutul recent. Vanitatea solipsistă a epocii - tinerii convinși că pot schimba lumea În trei pași simpli: do my own thing, let it all hang out și make love, not war - a fost dintotdeauna o iluzie, care nu a Îmbătrânit frumos. Dar nu era singura iluzie a vremii și În nici un caz cea mai caraghioasă. Anii ’60 au constituit epoca de aur a Teoriei. Trebuie să spunem limpede ce Înțelegem prin asta: nu e vorba despre munca de pionierat din biochimie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Cluburi la modă precum Manchester United și-au tradus succesul competițional Într-o „imagine” care putea fi (și a fost) comercializată cu succes din Lancashire până În Lituania. Câteva dintre stelele fotbalului - nu cei mai talentați, ci cei arătoși, cu soții frumoase și o viață privată animată - au căpătat În viața publică și În tabloide un rol rezervat până atunci starurilor de cinema și personajelor de viță regală. Când David Beckham (jucător englez cu virtuți tehnice moderate, dar imbatabil la autopromovare) s-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Georgia prin obiceiul prezenței unui "Tamada", maestru de ceremonii al mesei -, cultul lui Dionisos sau al lui Bachus, reuniunile festive, serbarea Sfântului Vincențiu, noul beaujolais, sărbătoarea culesului sau carnavalul viticol, paharul de vin băut între prieteni, reprezintă tot atâtea momente frumoase de care profită cei cărora le place să trăiască viața din plin. Dar, în același timp, vinul reprezintă o băutură vătămătoare pe care Coranul o interzice dar o promite totuși celor care vor ajunge în grădinile cerești. Este fructul interzis
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
poate cuprinde și înălța spade, dar vatra sufletului clocotește. Am fost surghiunit ani mulți și ruga mi-a fost zădărnicită. Rănile, încă deschise, nu mă mai dor și i-am iertat pe vrăjmași. Crezul și tot ce a fost mai frumos în lupta mea mă însoțesc pururi, departe de a mă mistui în iluzii. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”, e sentința neclintită Blândului Nazarinean. Aceasta am mărturisit și am încercat să transpun în faptă, după puterile mele trupești și sufletești
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și am răspuns nelimitat, fără șovăire și fără calcule când a fost vorba de îndatoriri. Dumnezeu m-a învrednicit să descopăr adevărul și am luptat împotriva celor ce vor să-l doboare. Mișcarea Legionară aici mi-am dăruit cei mai frumoși ani ai tinereții mele și am crezut nelimitat în dreptatea și viitorul neamului meu și nu am făcut nici un compromis. Nu mi-am renegat pașii drumului legionar. Am pătimit. Suferința și pătimirea adunate în oasele și sufletul meu ard și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au condus și conduc destinele neamului, câinească vărsătură și josnici vânzători, băutori de sânge care neau despuiat țara de cele mai frumoase valori morale, intelectuale și spirituale, au dărâmat altare, au tâlhărit și tâlhăresc poporul, sărăcindu l până la pieire. Nepăsători și cinici, speranța ne-o îmbracă în veșnic „vom avea”, asemenea cincinalelor. O viață de om în chinuri răpusă, o frunte însângerată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
său, curmându-i durerile trupului biciuit și vârguit de plumbii cnutului roșu. El va locui de acum în lumina neapusă a Împărăției lui Dumnezeu, împreună cu camarazii noștri mai înainte plecați la Cer. Gheorghe Mântulescu a fost soldat în cea mai frumoasă armată, armata invincibilă a Crucii lui Hristos, Legiunea Arhanghelului Mihail, într-un moment greu al istoriei românești, când Biserica lui Hristos era atacată nu numai cu violența cuvintelor, ci și cu fapte barbare, doborârea sfintelor altare. În acest moment trist
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și de aici la Canalul „morții” timp de trei ani, de unde a fost pus în așa zisa libertate într-o temniță de dimensiuni cât pământul românesc, după douăzeci și trei de ani de surghiun, care i-a nimicit cei mai frumoși ani ai tinereții, cele mai frumoase bucurii și aspirații. Suferința și rănile sufletești nu sunt niciodată vizibile, dar o viață de om distrusă rămâne pururi distrusă. În acel asalt diavolesc asupra ființei umane, Gheorghe Mântulescu și-a păstrat o puritate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
timp de trei ani, de unde a fost pus în așa zisa libertate într-o temniță de dimensiuni cât pământul românesc, după douăzeci și trei de ani de surghiun, care i-a nimicit cei mai frumoși ani ai tinereții, cele mai frumoase bucurii și aspirații. Suferința și rănile sufletești nu sunt niciodată vizibile, dar o viață de om distrusă rămâne pururi distrusă. În acel asalt diavolesc asupra ființei umane, Gheorghe Mântulescu și-a păstrat o puritate sufletească și o înaltă trăire pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
istovea rezistența și năucea mintea victimei. Revederea cu Părintele a fost scurtă, în trecere. De la Siguranța Statului, lotul nostru a fost depus la închisoarea Văcărești. Așa cum am arătat în scrisul meu anterior, la Închisoarea Văcărești, 1942, am petrecut cel mai frumos Paște al vieții mele. Aici neam întâlnit și cu Grupul F.D.C. Roman și Grupul F.D.C. Piatra Neamț. Toți demni și încrezători pe tot timpul detenției. Aici, la Văcărești, au fluturat aripile Arhanghelului Mihail, protectorul Legiunii. Nici un regret, nici un compromis, nici o renegare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
el nu a fost biruit de greul lor. Azi, pe patul bătrâneților și a unei boli grele, așteaptă ziua și ceasul din urmă în speranța mântuirii întru Hristos Dumnezeu! Amin! VEȘNIC OSÂNDIȚI „Ne-au stins atâtea daruri cu anii lor frumoși Avânturile toate ne-au îngropat pe rând Ne-au pângărit altare, credința din strămoși Mărturisirea noastră, ei veșnic sugrumând ” Autorul) Legionarii sunt veșnic osândiți, iar românul nu s-a trezit din somnul cel de moarte. El a rămas în stadiul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pregătirea și educația dumisale, aceea că în Legiune au intrat fete urâte în căutarea unei compensări a ceea ce natura nu le-ar fi dăruit. Lăsând la o parte lipsa dumisale de delicatețe față de sexul opus, care prin definiție este și frumos și deci s-ar putea afirma că femei urâte nu există, aș îndrăzni să-i dau domnului Coposu nume și adrese de legionare pe care domnia sa, ca expert în materie cum se afirmă și acum, să le contemple cinstit și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ștrangulare. La fel, oastea legionară a înscris în istorie cele mai cutremurătoate pagini de rezistență. Avem multe gropi neștiute. Avem morminte lângă morminte, mii. Avem atâta tineret, mii și sute de mii, care și-a înmormântat tinerețea cu cei mai frumoși ani în temnițe, în luptele din munți sau pe câmpul de luptă al tranșeelor și oriunde, tineret care cheamă și strigă din adâncuri: apărați Neamul, apărați credința, apărați Biserica. Să nu-ți pleci capul în fața vicleanului cel fără de Dumnezeu. Învață
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sufletele noastre geamătul morților și martirilor noștri până la ultima filă a apocalipsului, când sudorile de sânge și chin ale tuturor vor răbufni spre lumină și în veci nu va mai putea stinge nimeni flacăra sfântă ce urcă spre cer. De ce frumoasele noastre principii expuse în acel dosar și trăite de noi legionarii, principii care înseamnă adevăr, nu au fost măcar cercetate? De ce nu se face dreptate legionarului român? De ce nu se face dreptate morților neamului? Am dat atâta sânge, atâtea morminte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vechiul Egipt, în antichitatea greacă sau chineză, în pădurile negre din străfundurile Africei, subt cerul italic sau galic, s-a ivit în mine dorința arzătoare de a anexă și a asimilă graiului nostru o seama de poezii, dintre cele mai frumoase ale literaturii universale. Nu m-a interesat numărul. M-au interesat doar caratele.966 On observe donc que, pour Blaga, " traduire " signifie " annexer ", conception très moderne, exprimée aussi dans l'un de șes aphorismes : A traduce înseamnă a anexă. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
détachés. En plus, le complément d'objet direct se fait remarquer par să passivité dans le discours poétique : l'insertion du tiret contribue à mettre davantage en relief cette caractéristique. [...] veți fi ca niște flori, din care boarea-mprăștie polenul. (Frumoase mâini) (Blaga, 2010 : 29) [...] vous serez comme des fleurs dont la brise répand le pollen. (Belles mains) (Miclău, 1978 : 151) [...] mi-am zgâriat stăruitor în scoarță unui arbor numele cu slove mici, stângace și subțiri. (Cresc amintirile) (Blaga, 2010 : 39
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
devient point d'exclamation 1446, le point final devient point d'exclamation 1447 et ainsi de suite. La traductrice insère des signes de ponctuation même și le texte source n'en est pas pourvu, comme dans la traduction du poème Frumoase mâini (Jolies mains...), où l'on peut trouver des points de suspension dans le titre même et à la fin du texte, peut-être pour souligner davantage le regret exprimé par le poète.1448 Parfois ces interventions opérées au niveau de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sens, un écart de la signifiance du poème d'origine. Paul Villard Paul Villard omet le tiret dans să traduction là où îl le considère trop choquant pour le public cible : [...] veți fi ca niște flori, din care boarea-mprăștie polenul. (Frumoase mâini) (Blaga, 2010 : 29) [...] vous serez comme des fleurs dont la brise répand le pollen. (Belles mains) (Villard, 2007 : 43) [...] vous serez comme des fleurs dont la brise répand le pollen. (Belles mains) (Miclău, 1978 : 151) Pesemne învrăjbiți de-o
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]