80,728 matches
-
Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " Nu știu nici azi de ce m-ai trimis în lumina. Numai ca să umblu printre lucruri/și să le fac dreptate spunându-le/care-i mai adevărat și care-i mai frumos ? " " Je ne sais pas toujours pourquoi tu m'as envoyé dans la lumière./ Est-ce seulement pour errer parmi leș choses/et leur rendre justice/comme arbitre de leur vérité et de leur beauté ? " (Scrisoare/Lettre) (Miclău, 1978 : 285) ; " tu știi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
souvent à la création des figures de langage, îl est traduit par " argile " ou " limon ", mais aussi par " terre " ou " glaise " : " ți se supune duh și-argilă " " à țoi se soumettent esprit, argile " (Portret/Portrait) (Miclău, 1978 : 519) ; " o fată frumoasă e/lutul ce-și umple tiparele " " une belle fille c'est/la terre qui remplit șes moules " (Catrenele fetei frumoase/Leș quatrains de la belle fille) (Miclău, 1978 : 551) ; " une jeune fille c'est/l'argile encore humide dans son moule
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sapins "), Jean Poncet crée une métaphore : " au berceau des racines ligneuses " (În munți/Dans leș montagnes) (1996 : 122). À partir d'une comparaison, " o închipuire că fumul " (" un être imaginaire comme la fumée "), Paula Romanescu crée une métaphore : " O fată frumoasă e/o închipuire că fumul [...]. " " Une belle fille c'est une icône de fumée [...]. " (Catrenele fetei frumoase/ Chant à la belle fille) (Romanescu, 1998 : 64). Le travail interprétatif mène à des traductions réussies dans le cas des images plus amples
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
122). À partir d'une comparaison, " o închipuire că fumul " (" un être imaginaire comme la fumée "), Paula Romanescu crée une métaphore : " O fată frumoasă e/o închipuire că fumul [...]. " " Une belle fille c'est une icône de fumée [...]. " (Catrenele fetei frumoase/ Chant à la belle fille) (Romanescu, 1998 : 64). Le travail interprétatif mène à des traductions réussies dans le cas des images plus amples : " Prinși de duhul înverzirii/prin grădini ne-nsuflețim. Saisis par l'esprit de la sève/on s'anime
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Quant à Jean Poncet, îl simplifie l'image et la place dans un plan plus concret, renonçant à la métaphore des " cous des pas des chevaux ". Le fragment ci-dessous présente un enchaînement de métaphores, dont quelques-unes difficilement transposables : " O fată frumoasă e/a traiului cèriște,/cerul cerului,/podoaba inelului. O fată frumoasă e/mirajul din zariște/aurul graiului,/lacrima raiului." " Une belle fille c'est/de la vie la voûte,/le ciel du ciel/ornant l'anneau éternel. [...] Une belle fille c
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans un plan plus concret, renonçant à la métaphore des " cous des pas des chevaux ". Le fragment ci-dessous présente un enchaînement de métaphores, dont quelques-unes difficilement transposables : " O fată frumoasă e/a traiului cèriște,/cerul cerului,/podoaba inelului. O fată frumoasă e/mirajul din zariște/aurul graiului,/lacrima raiului." " Une belle fille c'est/de la vie la voûte,/le ciel du ciel/ornant l'anneau éternel. [...] Une belle fille c'est/de l'horizon la merveille,/l'or de la parole,/des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
partir des poèmes source. En d'autres mots, son interprétation mène à l'écart sémantique et stylistique : " veșnicul " (" l'éternel ") " celui qui nul ne voit " (Veșnicul/L'éternel) (Romanescu, 1998 : 20) ; " în palmi " (" dans leș paumes ") " au creux des paumes " (Frumoase mâini/Jolies mains...) (Romanescu, 1998 : 23) ; " de la-nceputul lumii " (" dès le commencement du monde ") " dès l'aube première du monde " (Pax magna/Pax magna) (Romanescu, 1998 : 14) ; " picur de roua " (" une goutte de rosée ") " une perle de rosée " (Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
chanson du feu), p. 535, Vara Sfanțului Mihai (8 noiemvrie) (L'été de la Saint Michel (Le 8 novembre)), p. 539, Sfârșitul de an (Fin d'année), p. 543, Ce aude unicornul (Ce qu'entend la licorne), p. 547, Catrenele fetei frumoase (Leș quatrains de la belle fille), p. 551, Poezia (La poésie), p. 557, Vara lângă rău (Été près de la rivière), p. 559, Drumeție (Chemin), p. 563, Oda simplisimei flori (Ode à la plus simple fleur), p. 567, Sonata lunii (La sonate
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
colloques internationaux Lucian Blaga ", Troyes, 2004. BEAUME, Pierre, " Avertissement ", în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", Autres Temps, Marseille, 2003. BLAGA, Dorli, " În ciuda vremurilor de atunci, viața lui Blaga la Sibiu a fost frumoasă și luminoasă ", în Conferințele Bibliotecii Astra, no. 14/2008, p. 10-18, consulté le 2 janvier 2010, URL : http://www.bjastrasibiu.ro/conferințe/dorli.blaga 1.pdf. BRAN-PIERROT, Raluca, " Préface. De Lucian Blaga à Nichita Stănescu : un voyage initiatique dans la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la plus célèbre des ballades roumaines. 827 Jean Poncet, " Avant-propos sous forme de biographie ", în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., p. 13. 828 V. Dorli Blaga, " În ciuda vremurilor de atunci, viața lui Blaga la Sibiu a fost frumoasă și luminoasă ", în Conferințele Bibliotecii Astra, no. 14/2008, p. 10-18, consulté le 2 janvier 2010, URL : http://www.bjastrasibiu.ro/conferințe/dorli.blaga 1.pdf. 829 " Biographie " de Lucian Blaga, în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lumière,/pourquoi m'y as-tu précipité ? " (Texte source : " Nu știu nici azi pentru ce m-ai trimis în lumina./ Numai ca să umblu printre lucruri/și să le fac dreptate spunându-le/care-i mai adevărat și care-i mai frumos ?/ Mâna mi se oprește : e prea puțin./ Glasul mi se stinge : e prea puțin./ De ce m-ai trimis în lumina, Mama,/De ce m-ai trimis? ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118.) 852 Lucian Blaga, Cântăreți bolnavi (Chanteurs
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
respectivement 45. 1447 V. Lucian Blaga, Dor (Dor), Epitaf (Épitaphe), Greierușa (La cigale) et 9 mai 1985 (Le 9 mai 1895), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 41, 54, 55 et respectivement 57. 1448 Lucian Blaga, Frumoase mâini (Jolies mains...), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 23. Comme nous avons montré, leș points de suspension ne caractérisent pas le style poétique de Blaga ; pourtant, la traductrice leș insère dans leș poèmes Mi-aștept
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
merveilles), p. 154, Asfințit marin (Crépuscule marin), p. 156, Dumbrava roșie (Le taillis rouge), p. 168, Timp fără patrie (Temps apatride), p. 180, Întâia dumineca (Le premier dimanche), p. 188, Catren (Quatrain), p. 194, Catren (Quatrain), p. 216, Catrenele fetei frumoase (Leș quatrains de la jeune fille), p. 218, Vara lângă rău (Été près de la rivière), p. 226. 1525 V. în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît. : Lucian Blaga, Înfrigurare (Fièvre), p. 62, I. Pan către nimfa (I.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
timpul, dar nu le-am văzut ca un întreg, ca desene, în Intentions (Intenții), Wilde citează descoperirea de către Whistler a valorii estetice a cetii, descoperirea, de către prerafaeliți, a frumuseții anumitor tipuri de femei care până atunci nu fuseseră considerate nici frumoase, nici "tipice". Constituie oare acestea exemple de "cunoaștere" sau de "adevăr" ? Ezităm. Sunt, spunem noi, descoperiri ale unor noi "valori perceptibile", ale unor noi "calități estetice". înțelegem în general de ce esteticienii ezită să nege că "adevărul" ar fi un atribut
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
se înțelege de obicei prin filozofie, în timp ce ultimul se referă la "mitul" religios și la poezie. Acesta din urmă ar putea fi numit mai degrabă "adevărat" decât "adevăr". Calitatea adjectivală ar exprima deosebirea în ceea ce privește centrul de greutate : arta este substantival frumoasă si atributiv adevărată (adică nu este în conflict cu adevărul). În poemul său Ars Poetica (Arta poetică), MacLeish încearcă să împace cerințele frumuseții literare și ale filozofiei prin formula : poezia este "egală cu adevărul, nu adevărată"; cu alte cuvinte, poezia
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
românească o abordare diferită a artelor plastice care poate să intrige și să nu întrunească aprobarea tuturor istoricilor de artă. Mitchievici este scriitor, eseist, critic literar, ferindu-se de specializarea îngustă. Apetitul său analitic se întinde de la literatură la artele frumoase și film, preferând să vadă mai curând ceea ce le apropie decât ceea ce le desparte. Autorul nu se substituie și nici nu are pretenția de a da lecții istoricului de artă. Se aventurează însă curajos în teritoriul vast al comparatismului la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subtila finențe a tipurilor lui e ceva extrapământesc. Ești transportat -, asta nu-i o vorbă numai: simți o senzație delicată, o senzație fizică chiar, ceva asemănător cu mirosul unui trandafir, sau cum ai asculta o muzică fină și extraordinar de frumoasă"74. Dincolo de îndreptățitul entuziasm al pictorului român putem observa ceea ce am putea numi o impresie sinestezică pe care aceste tablouri o fac asupra lui, expresie a unei sensibilități educate la școala simbolismului. Lucrările pictorului englez reclamă o calificare superioară a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pereții des bissériques (bisericilor, n.a.) fresce de un stil și de o originalitate admirabile, unde bizantinismul apare temperat de o naivitate și de o rusticitate fermecătoare. Era suficient pentru pictorii noștri de a relua această tradiție pentru a face o frumoasă și măreață operă. Exista pentru ei o urgentă renovare de încercat: neo-bizantinismul (s.n.), de creat o pictură murală și decorativă care ar ține deopotrivă de meșterii mozaicari, de prerafaeliții italieni, de Flandrin, de Moreau, de Puvis de Chavannes în Franța
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei o urgentă renovare de încercat: neo-bizantinismul (s.n.), de creat o pictură murală și decorativă care ar ține deopotrivă de meșterii mozaicari, de prerafaeliții italieni, de Flandrin, de Moreau, de Puvis de Chavannes în Franța, de Ruskin în Anglia. Ce frumos program de realizat și a cărui realizare ar asigura nu numai pâinea și ocupația a numeroase generații de artiști, ci poate, de asemenea, capodopere țării!"106. De fapt, Bachelin este primul critic care orientează arta decorativă românească spre sursele tradiționale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceasta, Bachelin recomandă și o serie de pictori români pe care-i vede capabili să dezvolte arta afișului: "Și totuși domnii Vermont, Simonidy, Petresco, Jiquidi, atât de bine înzestrați pentru genul acesta de lucrări, au furnizat câteva specimene care promiteau frumoase succese pe calea pe care Pal, acest maestru român al afișului, s-a ilustrat la Paris (....)"127. Criticul se întreabă retoric când se vor distinge printr-o "înluminură mai artistică a străzilor noastre". Afișul expresului Ostende-Constanța, executat de decoratorul belgian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cărui medalie a fost concepută în Rusia și nu la Cernagora. În materie de timbre, Bachelin reține ca pe o excepție pe cel desenat de Viziru, un angajat poștal, în timp ce Bulgaria și Rusia se disting cu timbre printre cele mai frumoase din lume. Cât despre bilete de bancă, criticul îl menționează pe cel proiectat de Grigorescu, proiect reprodus de Kunst für Alle la München și refuzat ca fiind prea artistic. III.2. Arta decorativă și simbolismul Ioana Vlasiu remarca faptul că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apare ca un numitor comun al modernității în cameristica timpului, dar nu și o condiție suficientă pentru a desemna armoniile superioare ale artei decorative aflate în circulație. " Părăsind un astfel de interior, ai aceeași senzație ca după citirea unei cărți frumoase (...). Foarte rar întâlnești ici colo interiouri decorate, de un gust înaintat, unde de cele mai multe ori nu e vorba decât de banale armonizări secessioniste"149. Baltazar evidențiază resortul intim care declanșează farmecul Art Nouveau-ului în obiectele banale transformate prin alchimie estetică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este însoțit de reproducerile câtorva fotografii ale cabinetului de fotografie "Foto Julietta". Textul însoțitor este elocvent pentru o viziune înnobilată asupra culturii bizantine pe care casa regală și-o apropie: "Ca o caracterizare a acestor vremuri de bizantinism, a făcut frumoasă impresie apariția reginei în costumul unei împărătese bizantine, în vreme ce principesa, generație moștenitoare pe țărmurile Bosforului, s-a arătat în fermecătorul costum de odaliscă"191. Ambele costumații se regăsesc tematizate pe o scară largă în pictura românească de la romantism la simbolism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe măsură ce simbolismul său se va colora sumbru, decadent. De altfel, există și aici o tensiune a contrastelor prin alăturarea corpurilor atrăgătoare ale celor două menade cu cel grotesc, al lui Silen. Mirea fusese la Paris, la Școala Națională de Arte Frumoase, elevul lui H. Lehmann, la rândul său elev al lui Ingres. Printre colegii săi, atras de arta lui Caroul Duran, se află și unul dintre puținii pictori simboliști americani, John Sargent. În atelierul acestui pictor realizează Mirea un tablou de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
semnat dreapta jos cu brun: C. Artachino, inventar 1212, 1904, Muzeul Kalinderu). Această figură feminină posedă întreaga ambiguitate virtual punitivă a unei femme fatale, ambiguitate pe care personajul fabulos al folclorului românesc, Zâna sau Știma lacurilor, o întreține. Asemeni Ielelor, Frumoaselor, Vântoaselor, Rusalcelor din folclorul autohton sau a naiadelor, nereidelor sau sirenelor din mitologia greco-latină, Știma sau Zâna lacului dispune de fascinul unui erotism meduzant, fatal. Povestirea lui Vasile Voiculescu, Lostrița, sau povestirile lui Mihail Sadoveanu, care refac un spațiu fabulos
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]