9,827 matches
-
simțuri”, de unde rezultă că ideile se formează ca o consecință a impresiilor provocate de acțiunea lucrurilor exterioare asupra organelor noastre de simț. În schimb, inteligența umană nu înseamnă doar simple percepții, ci ea semnifică o procesualitate în urma căreia rezultă idei abstracte sau combinații de idei variate. În concluzie, inteligența umană se poate dezvolta numai dacă este stimulată de impresiile sau percepțiile lumii externe. Filosoful empirist considera că nu există idei înnăscute, că la naștere intelectul este o ,tabula rasa, conchizând că
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru educație. Luând în considerație o serie de idei formulate de înaintașii săi, la care adaugă fundamentele concepției sale evoluționiste, Spencer ajungea în final să formuleze principiile educației, prin care să fie canalizat procesul instructiv-educativ: principiul trecerii de la concret la abstract; principiul trecerii de la simplu la complex; principiul dobândirii cunoștințelor prin activitatea proprie a elevului. În legătură cu ultimul principiu, Spencer aprecia că orice copil manifestă o tendință spontană spre un gen de activitate, prin intermediul căreia urmărește să-și satisfacă o anumită plăcere
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nouă orientare în pedagogia debutului de secol XX propunea o altă filozofie asupra educației și învățământului. De data aceasta se avea în vedere individualitatea și unicitatea copilului și a tânărului, în sens de existență unică și irepetabilă, nu de esență abstractă și universală: ,,(...) această tendință pedagogică pornea de la copilul însuși și deci era pedocentrică. Într-adevăr, copilul și lumea sa erau prezentați nu numai deosebindu-se de adulți și de lumea acestora, dar erau luați și ca punct de plecare al
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cu deficit de inteligență și cu dificultăți de învățare, instrument metodologic folosit în direcția recuperării acestora. Lucrarea publicată în 1903, Studiu experimental asupra inteligenței, aduce noi argumente în favoarea constituirii pedagogiei experimentale. Criticând vechea pedagogie pentru caracterul ei funciarmente deductiv și abstract, Binet insista asupra necesității de a se elabora o serie de probe și tehnici speciale, prin intermediul cărora profesorul să aibă posibilitatea de măsurare a principalelor funcții psihice ale elevilor săi. Drept exemplu, psihologul francez oferea scara metrică a inteligenței, elaborată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
șase etape în devenirea bio-psiho-socială a copilului și adolescentului, fiecărei trepte de devenire fiindu-i aferent un interes predominant: 0-3 ani - interesele senzoriale; 4-6 ani - vârsta intereselor împrăștiate sau vârsta jocului; 7-8 ani - perioada intereselor imediate; 10-12 ani - vârsta intereselor abstracte simple; 16-18 ani - vârsta intereselor abstracte complexe. OPȚIUNI PEDAGOGICE ROMÂNEȘTI PÂNĂ LA JUMĂTATEA SECOLULUI XX Instituirea statului național unitar român la 1918 a determinat apariția unor oportunități pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a României în ansamblul său, asemenea oportunități de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
copilului și adolescentului, fiecărei trepte de devenire fiindu-i aferent un interes predominant: 0-3 ani - interesele senzoriale; 4-6 ani - vârsta intereselor împrăștiate sau vârsta jocului; 7-8 ani - perioada intereselor imediate; 10-12 ani - vârsta intereselor abstracte simple; 16-18 ani - vârsta intereselor abstracte complexe. OPȚIUNI PEDAGOGICE ROMÂNEȘTI PÂNĂ LA JUMĂTATEA SECOLULUI XX Instituirea statului național unitar român la 1918 a determinat apariția unor oportunități pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a României în ansamblul său, asemenea oportunități de modernizare producându-se și în structura
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
creată de umanitate pentru a împlini ceva pe lume.” Unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai acestui curent, Ștefan Bârsănescu, avea să scrie peste ani despre esența și limitele pedagogiei culturii: ,,Pedagogia culturii a determinat orientarea educației de la un intelectualism abstract și pur livresc, la un proces de dezvoltare și adâncire a personalității umane, prin receptarea bunurilor culturale și pregătirea pentru creație. În același timp însă, ei i se poate reproșa caracterul idealist, metafizic, întrucât pornește de la ideea existenței în om
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educației (1931), Realizări și tendințe în școala americană contemporană (1935), Unitatea vieții sufletești. Problema întregului în psihologie în raporturile ei cu educația (1934). Ingeniosul pedagog susținea un sistem de predare-învățare bazat pe intuiție, printr-o ,,ridicare” continuă a elevului din abstractul noțiunilor și ideilor transmise în concretul-empiric-palpabil: ,,Procedarea exagerată empiristă este antipsihologică, fiindcă ține spiritul într-o inerție perpetuă, în planul amănuntelor fără sistem, nesocotind spontaneitatea creatoare, exact ca în cazul învățământului memorial-abstract.” Pedagogul ieșean propunea o analogie între treptele formale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
care-l pot interesa pe copil, chiar și în funcție de anotimpuri. Fiecare din asemenea ,,centre” este studiat de copil din toate punctele de vedere (geografic, istoric, din perspectiva științelor naturii), scopul principal fiind cunoașterea concretă, și nu înregistrarea docimologică a informațiilor abstracte. Aplicatul pedagog din învățământul preuniversitar a investigat maniera de aplicare a acestei metode în diferite țări, precum și în România, unde a fost introdusă într-o formă specială, oficial în 1908. Concluzia profesorului era aproape similară cu cea referitoare la aplicarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Ființa omului se creează prin imaginație și alegere, adică prin libertate. Omul este conștiință, pentru-sine, negativitate, neantizare, transcendență, lipsă de ființă, ființă posibilă. Toate acestea spun același lucru: determinarea ființei umane ca libertate. Libertatea omului nu este libertate imaginară și abstractă, ci ea trebuie dobândită prin acțiune. Din acest motiv, libertatea înseamnă facticitate și responsabilitate. Existența umană în optica lui Sartre prezintă două trăsături: facticitatea și transcendența (permanenta depășire). În ,Ființă și neant, lucrare publicată în 1943, autorul conexează libertatea de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
într-o lume comună, o lume în care celelalte lucruri și semeni au deja sens, sunt artefacte. Libertatea înseamnă alegere, dar o alegere responsabilă, deoarece ea se realizează doar în acțiune. În schimb, alegerile și responsabilitățile omului sunt concepte gândite abstract, deoarece ele pot fi abordate drept modalități umane de care putem face abstracție: ,, Indiferent despre ce circumstanțe este vorba...” Curentul existențialist abordează existența umană ca pe o entitate care precede esenței sau ființei sale. Aceasta înseamnă că, în cazul omului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nivelul teoriei educației și concepțiile promovate și amplificate în cadrul marilor curente filosofice moderne și contemporane. Apar, din această perspectivă, două tendințe fundamentale în planul gândirii pedagogice: primordial, o tendință dezvoltată la nivelul pedagogiei esenței și care vizează modelul unui om abstract - idealul perfecțiunii umane, iar în al doilea rând, tendința promovată la nivelul pedagogiei existenței, cea din urmă vizând modelul unui om concret, natural, perfectibil și integrabil într-o comunitate socială determinată. Asemenea criteriu de analiză filosofică susține ipoteza ,,unui conflict
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
unui conflict fundamental al gândirii pedagogice” care poate fi urmărit la nivelul istoriei educației din antichitate și până în contemporaneitate. Pedagogia esenței umane cuprinde în principiu concepțiile filosofice afirmate în antichitate, ev mediu și Renaștere. Asemenea viziuni susțineau un model educațional abstract, reliefat în diferite variante: Eidos (Platon), forma, respectiv exteriorizarea materiei, a existenței umane (Aristotel), Dumnezeu, respectiv spiritul perfecțiunii umane din pedagogia creștină (Thomas din Aquino), natura, tradusă drept ,,sistem originar și esențial” (J. A. Comenius, John Locke). Debutul pedagogiei existenței
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de natură din perspectiva existenței copilului, fără a căuta esența acestuia: ,,Izvorul educației este în natură”, afirma gânditorul francez, omul fiind bun de la natură, educația urmează să valorifice această natură primară, nu să intre în contradicție cu aceasta prin modele abstracte impuse de societate. Modelul educațional propus de Rousseau s-a constituit printr-o primă tentativă radicală de opoziție față de pedagogia esenței, o încercare de debut a pedagogiei esenței umane. Un asemenea model a fost concretizat printr-o teorie a învățământului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sau științifică Învățăturile * Este preocupat să ofere publicului structura și funcționalitatea unei societăți încă inexistente. * Viziunea lui este de regulă concretă, practică și utilitară (în acest sens este deschizătorul drumului de întoarcere a gândirii la realitate din rătăcirile sale în abstractul steril), uneori însă derapează spre o perspectivă apocaliptică, prevenitoare la adresa viitorului omenirii. * A pledat constant pentru separarea rațiunii de revelație, fără să se debaraseze complet de doctrinele creștine care-i erau familiare. * Declară apartenența sa la curentul care prețuiește statul
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
legilor dezvoltării sociale și a criteriilor progresului. Comte constată că omenirea, din perspectiva spiritului, a parcurs trei stări: o teologică (fictivă), în mod real stabilă și dominată de un sistem militar și feudal, se încheie cu Evul Mediu; o metafizică (abstractă), stare bulversantă, dezordonată, dominată de militari și industrie; o științifică (pozitivă), ordinea și consensul se impun, este faza industrială a dezvoltării societății. * Căile transformării societății, ideile morale, educația morală, sunt cele care stau la temelia transformărilor dorite nu calea conflictului
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
A.I.S., pare a fi mai bine păstrată, în timp ce deficitele cele mai accentuate ar fi legate, pe de o parte de probele de performanță (proba de cod fiind cea mai atinsă) și pe de altă parte de gândirea discursivă, raționamentul abstract, explorate de teste cum ar fi Kategory Test, Wisconsin Card Sorting Test sau Levin Concept Formation Test. Toate aceste teste sunt prea extinse pentru a le descrie tehnica. Dintre toate aceste teste Mini-Mental Test este cel mai simplu și la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fost modelat în culturi celulare. Aici au putut fi urmărite cele două direcții principale spre care se îndreaptă populațiile celulare: a) senescență urmată de criză și de moarte sau b) imortalizare. Toate aceste considerații ar părea că sunt excesiv teoretice, abstractul lor invitând la o răbdătoare urmărire a concluziilor unor cercetări ivite în ultimii 10-15 ani. Legătura lor cu medicina viitorului (bolile cronice degenerative, ereditare congenitale, neoplaziile ș.a.) este însă de necontestat. Astfel: a) în cazul în care telomerele devin prea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
296 Apariția textelor scrise și a limbilor literare romanice / 302 Formarea și evoluția limbilor literare romanice / 308 Limbile literare germanice / 317 Comunicarea culturală prin traduceri / 323 Addenda: Europenismul românilor / 344 Bibliografie / 399 Abrevieri / 404 Semne folosite în transcrierea fonetică / 406 Abstract / 413 Résumé / 423 Auszug / 433 Resumen / 445 Cuvînt înainte Această lucrare are drept obiectiv determinarea elementelor de bază care dau unitate și distinctibilitate Lumii Europe-ne și stabilirea surselor acestor elemente. Ca atare, în ciuda unei aparente eterogenități tematice insinuate de conținutul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de cultură grecească. De aceea, la nivel de conținut, el a adus în Europa o altă perspectivă culturală și de civilizație, care aparținea lumii semite, cu forme mentale specifice, îndeosebi prin modul în care structura și relaționa elementele concrete și abstracte ale limbii. Creștinarea a produs astfel o schimbare sub mai multe aspecte a lumii europene, în primul rînd o nouă viziune asupra cosmosului și o nouă ierarhizare a valorilor etice. Din punct de vedere doctrinar, creștinismul se bazează pe concepția
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acestora tezaurul lor cultural. Pe de altă parte, limba operelor clasice grecești, devenită limbă exemplară și comună a scrierilor, a fost învestită cu atributul corectitudinii și opusă dialectelor și vorbirii populare. La rîndul ei, lumea antichității romane a fost una abstractă și intens centralizată; exista un singur centru, o singură stăpînire peste întreaga lume civilizată 25. În aceste condiții, individul nu conta, după cum nu conta nici individualitatea popoarelor, fiindcă toate se supuneau unui universal abstract și puternic. Nu era luată în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lumea antichității romane a fost una abstractă și intens centralizată; exista un singur centru, o singură stăpînire peste întreaga lume civilizată 25. În aceste condiții, individul nu conta, după cum nu conta nici individualitatea popoarelor, fiindcă toate se supuneau unui universal abstract și puternic. Nu era luată în considerare, de aceea, decît limba și cultura latină, pe care romanii le impuneau în provinciile pe care le ocupau, manifestînd toleranță doar față de ceea ce era grecesc. Dar, și în acest caz, ei s-au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
erudit (major), este exprimabilă prin cuvintele limbii și este cuprinsă în conținutul cuvintelor, deoarece cunoașterile din toate domeniile de activitate pot fi reținute în conștiință, pot fi organizate de rațiune și pot fi transmise prin vorbire numai dacă, alături de forma abstractă a lor, au un suport material în formele limbii, care le conferă operativitate și eficacitate în viața socială, și le face să funcționeze ca semne, ca înlocuitori pentru realitățile materiale sau spirituale. Pe de altă parte, cea mai importantă latură
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceste condiții, nici vorbitorul nativ și nici cel care a învățat-o după deprinderea alteia nu ajung în situația de a cunoaște și de a folosi toate limbile funcționale ale unei limbi istorice. Fiecare limbă funcțională este însă o formă abstractă a limbii pe baza căreia se realizează vorbirea la un moment dat, fără a avea în vedere diferențele de spațiu, de nivel (care să privească straturile sociale ale comunității) sau de stil (care să privească realizările expresive din actele de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
multe desinențe și sufixe germanice propriu-zise, precum cel mai important sufix moțional -in (der Freund die Freundin "prieten prietenă"), la care se adaugă -heit [xait] (die Krankheit), -keit [kait] (die Geschwindigkeit "iuțeală"), -schaft [∫aft] (die Botschaft "ambasadă"), -ung (acesta specific abstractelor verbale, de tipul celor românești în -re; die Bearbeitung "prelucrare) etc. Sînt feminine, de asemenea, substantivele cu sufixele neologice: -anz, -inz, -iz,-tät, -ik, -tion, -ie, -üre, -ade, -ose, -age, -äne, -ette (die Bilanz, die Frequenz, die Notiz, die Fakultät
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]