KorAP: Find »[drukola/base=abuz & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...322 323 324 ...818 >

20,435 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557

le-a pus la dispoziție poliția secretă franceză despre planurile unui obscur emigrant român, pe nume Haiducu, care ar fi avut, după spusele sale, sarcina, din partea securității române, de a-i anihila pe cei doi crânceni demascatori În Franța ai abuzurilor și absurdității regimului ceaușist, Paul Goma și Virgil Tănase, a acceptat propunerea franceză de a juca o farsă regimului ceaușist - adică de a se da dispărut pentru un timp, sugerând faptul de a fi fost Într’ adevăr victima mașinațiunilor comuniste

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
cultură!, mi-au stat aproape, ca și Țepeneag, sfătuindu-mă să rup lanțul care mă lega de administrația politică și culturală a tiranului. Erau iritați că „nu am continuat” protestul meu și În țară contra excesivei concentrări de putere, contra abuzurilor tot mai mari ale politicienilor. Păi, nu am făcut-o tocmai pentru că am simțit, pe pielea mea, cum se zice, golul ce se creează În jurul cuiva care Îndrăznește să se opună „drăguțului de Împărat”, indiferent din ce motive. E adevărat

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
să ne publice cărțile;„ se vor sparge vitrinele În toată țara!”, i-am spus lui Goma, fapt care s-a și Întâmplat după apariția romanului meu, peste doar două luni, și-apoi... să continuăm, criticând mai ales instituțiile comuniste și abuzurile lor. - Probabil că i-a promis șefului său, care ține la imaginea lui În exterior că va anihila orice critică internă vis-à-vis de persoana sa, am adăugat eu. Fă-i pe plac... deocamdată! - E mai ușor să fii rigid decât

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
din Occident, contra Începutului dictaturii personale a șefului statului român, contra cunoscutelor „Teze din iulie” ’71! Și, pentru a-mi Întări protestul, spre deosebire de alți intelectuali indignați și fugari, eu m-am Întors „cu trupul” În cuibul de vipere și de abuzuri politice discreționare, ce Începea să devină tot mai evident, România ceaușistă. Nu, toți cei care până azi Încă repetă „informația” că aș fi fost membru c.c. fără să adauge actul meu de protest, repet, unic și extrem de riscant, al

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
din biblioteci și numele Îmi apărea cu greutate dacă vreun critic mai Îndrăzneț Încerca să mă citeze, și... mi se părea că-mi pot permite unele „nuanțe” În critica față de „sistem”. Cum o spuneam, propuneam mai ales o critică a abuzurilor și a arbitrariului regimului decât cele ale unui om, chit că era șeful statului, și am explicat mai sus poziția mea. Dar În țară și În străinătate, unora le venea mai ușor să critice „omul” aflat Într-o poziție politică

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
deceniului nouă, nimic nu părea să anunțe acel cutremur al sistemelor politice care au dominat Întreaga lume după al doilea război mondial. Deși marii șefi de state occidentale nu-l mai primeau pe Ceaușescu, iar nu puține ziare occidentale, denunțând abuzurile sale În materie de drepturi civice sau de construcții edilitare - scandalul Casei Poporului! -, nu rareori Îl arăta drept un outsider printre țările din Est, relațiile sale cu corifeii „lumii a treia” Îl făceau extrem de interesant pentru cancelariile puterilor politice. Și

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
de intoxicare, de tulburare În plus și de slăbire a vigilenței noastre. Epitetul „securist” a pătruns năvalnic În vocabularul și mentalul nostru și al mass-mediei - așa cum, Înainte de război, epitetul de „hoț” era cel infamant! - și a ajuns să Însemne, prin abuz semantic, cu mult mai mult decât semnifica el la origine. Și astfel, noțiunea de „oportunist” și cele de „informator” și „provocator” s-au topit una’ntr-alta; ba, În unele avalanșe imprecative, În ziare sau chiar la Parlament, cuvântul securist a

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
decât o amintire a acestui „hybris colectiv”, a acestei bucurii exaltate care nu putea, În timp, vai, Înlocui „realitatea”, care cere pregătire, consecvență, uniune și solidaritate umană. Și, poate, mai ales acea „tradiție specifică”, tradiția de luptă și, organizare contra abuzului social ce vine „de sus”, contra bunului plac al atâtor legiuni de stăpânitori, tradiție care, În timp, creează acele reflexe de luptă, Împotrivire și organizare, așa cum le-am văzut și citat la unele popoare și națiuni vecine nouă, În istorie

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
și grupurilor de interese ce au năvălit, firesc, ca o haită, pe terenul rămas liber și vraiște al comerțului și finanțelor, un punct de vedere ferm, profesionist și calm - acel calm al unei vârste mature, responsabile! - apt de a limita abuzurile și disfuncționalitățile ce erau firesc să apară după o asemenea schimbare profundă, dramatică. Nu acest „calm” și simț mai amplu al „responsabilității naționale” l-a avut, din păcate Grupul de Dialog Social - G.D.S. -, organizat sub cele mai bune și Încurajatoare

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

cu Mircea Eliade că gândirea mitică ascunde experiențe fundamentale ale ființei umane. Mitul lui Oedip (transformat de psihanaliză în "complexul lui Oedip") este unul dintre cele mai profunde ale antichității. Dar toată osatura construcției psihanalitice se bazează și pe un abuz de interpretare. Tragedia lui Oedip nu poate fi descifrată doar prin erotism, ci are rădăcini ontologice mult mai cuprinzătoare. Cheia ne-o oferă un alt mit străvechi al lui Narcis și al nimfei Echo. Interesant că și-n psihanaliză narcisismul

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
pasiv acceptate, acele deșeuri ale gândirii, care circulă curent ca un fel de paraziți verbali. Toate noțiunile din ansamblul obișnuit al culturii și al vieții ni se prezintă viu regândite de autorul Fragmentelor, am spune spălate de rugina uzului și abuzului. Totuși, Theodor Codreanu nu caută paradoxul sau originalitatea cu orice preț. El nu poate fi învinuit de procedeul comod pe care Papini, în Crepuscolo dei filosofi, îl atribuie lui Nietzsche, dar de care vinovat se face mai degrabă Papini însuși

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
pasiv acceptate, acele deșeuri ale gândirii care circulă curent ca un fel de paraziți verbali. Toate noțiunile din ansamblul obișnuit al culturii și al vieții ni se prezintă viu regândite de autorul Fragmentelor, am spune spălate de rugina uzului și abuzului (...). Th. Codreanu știe astfel să ne deschidă apetitul de a gândi, făcându-ne atenți să respingem invazia prejudecăților și a lucrurilor comune care ne pândesc corupător la tot pasul". Cine este Lamparia? Din notații disparate deducem că este o entitate

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Poetul pur e acela care n-a debutat în volum; Narcis și Orfeu sunt condamnați de privire; Criticii minori trebuie iertați. Cei mari n-a nici o scuză; Jurnalul mama căreia ne plângem nefericirile; Sterilitatea nu e în lipsa cuvintelor, ci în abuzul lor; Vai de literatura în care se premiază autorii și nu operele!; Fiecare dintre noi are vârsta universului; Oglinda despică; Opera ta este opera... posterității. Chiar și după moarte trebuie să ai răbdare; Buzele arcuite pentru sărut ale femeii aduc

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
a ex-președintelui M. Snegur care, luând ca temei mult discutata "palmă a jandarmului", insista în ideea kominternistă că revenirea Basarabiei pentru 22 de ani în frontierele firești ale României a fost o "ocupație". În replică, autorul dovedește persuasiv că "de abuzul "dăștepților" și ale jandarmilor nu se face vinovată România. E o greșeală capitală a confunda elementele corupte din corpul statului român cu România", pentru că "vinovăția aparține elementelor corupte din guvernările românești (fulgerate cu dureroasă pasiune și de M. Eminescu în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
boala bâlciului, într-o cultura amenințată mereu de provizorat, o astfel de civilizație este una "a bășcăliei, a vorbăriei goale, a miticismului, iar nu a miticului". Acum, când studiile despre Eminescu au permisiunea dar și datoria morală de a denunța abuzurile și contrafacerile din biografia poetului, mă întreb câte din importantele cărți de altădată (care au falsificat adevărul prin omisiune vinovată și complice) vor mai fi căutate sau considerate repere esențiale nu neapărat în eminescologie, dar măcar în lectura școlară! Pentru ca

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Milan Kundera. Toate într-un discurs critic extrem de concentrat, bazat pe o cercetare acribioasă, din perspectiva hermeneutică, filozofică și socială. Un prim reproș adus canonului postmodernist vizează exclusivismul și radicalismul scriitorilor grupului, credința acestora că maniera poate înlocui stilul, precum și "abuzul" comis față de Nietzsche și de Heidegger atunci când și-i aliază "spre legitimarea deconstructivismului radical" bazându-se pe faptul că aceștia au eliminat transcendența și au izgonit metafizica, fără a ține însă seamă de ceea ce au pus totuși în loc. De aici

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301

aș fi luat parte, însă situația în care mă aflu în prezent nu-mi permite. Dragă Alexandru, sunt pneumatic, din 1968, 1 octombrie ieșit la pensie pe caz de boală gradul I, boală care nu-mi permite să fac nici un abuz, fie alimentar, fie fizic, deci aplic cu strictețe sfaturile medicului. Rog să fiu scuzat atât de tine cât și de ceilalți colegi Vă doresc multă sănătate și fericire la întreaga familie și întâlnire plăcută cu colegii și profesorii noștri. Te

Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

o nouă strategie de atragere a voturilor cetățenilor. La 21 noiembrie 1921 P.N.L. a lansat un nou program progresist, în care a cerut adoptarea unei noi Constituții, unificarea administrativă și legislativă, refacerea și dezvoltarea economică a țării, stabilizarea financiară, înlăturarea abuzurilor în aplicarea reformei agrare, îmbunătățirea situației țăranilor, muncitorilor și funcționarilor, lichidarea analfabetismului. Totodată, P.N.L. s-a declarat împotriva mișcărilor revoluționare, anunțând că „va combate pe acei care urmăresc nimicirea organizației sociale” existente în România. O altă direcție de întărire a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
opus noilor realități și au refuzat să accepte deciziile adoptate la Alba-Iulia. Mai mult, în prima parte a anului 1919, funcționarii și militarii loiali guvernului de la Budapesta, au desființat consiliile și gărzile românești, după care au declanșat sau au tolerat abuzuri asupra populației române. În plus, anumite cercuri militare, religioase și intelectuale maghiare au inițiat acțiuni subversive de amploare contra statului român. Un sprijin indirect față de această poziție a venit din partea „unor cercuri evreiești internaționale”, care au desfășurat presiuni asupra liderilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în frunte cu Manole Ștefănescu și „cunoscutul comunist” Dobrică Radu. La Tulcea a luat ființă Sindicatul Muncitorilor, cu 85 de membri, iar la Cernavodă, din cauza greutăților, muncitorii au tins, în perioada 1922-1923, către mișcarea comunistă. În perioada următoare, în urma unor abuzuri ale conducătorilor sindicali, această atracție a încetat și muncitorii au revenit la afilierea inițială. La Brăila, sindicatele din port (muncitori manuali, căruțași, autocamioniști, tăbăcari, docheri) s-au unit în Uniunea Porturilor, având drept conducători pe Stoica Mihalcea, Lazăr Maglașa, Vasile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pentru regiunea Caraș-Severin, un inspector sârb a verificat didactic și administrativ școlile românești, iar militarii sârbi din regiune „iau în râs” știrile despre evacuarea Banatului. Nu în ultimul rând, românii erau desconsiderați în ansamblu, fiind numiți în mod „consecvent” țigani. Abuzurile au continuat prin arestări de români, trimiși la închisoare tocmai la Belgrad și bătăi „până la sânge” aplicate, în special, intelectualilor din mediul rural sub pretexte din cele mai diverse. În comuna Docnecea, populația germană a denunțat autorităților militare sârbe că

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care s-a văzut, din nou, la cheremul funcționarilor imperiali și asuprită de armata sârbă au fost aduse la cunoștința aliaților prin Memoriul românilor din cele trei departamente (comitate) bănățene: Caraș-Severin, Timiș și Torontal către domnul general Berthelot, în chestia abuzurilor comise de trupele de ocupație sârbești contra populației române din Banat. Printr-o formulare plastică, semnatarii au arătat că, în pofida unei lupte comune împotriva oprimării austro-ungare până în 1918, după aceea „arma lor s-a prefăcut aici în prietena dușmanilor ei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
principal, două: politizarea instituției și lipsa de solicitudine a conducătorilor față de problemele funcționarilor, cu consecințele de rigoare în procesul fluctuației de personal Cele mai frecvente infracțiuni care au pus în primejdie libertatea, proprietatea și siguranța statului au fost: furturi, escrocherii, abuz de încredere, falsuri, delapidări, trafic de influență, port ilegal de uniformă, răspândire de manifeste „incendiare” și răspândirea de zvonuri tendențioase. Încălcarea legii la diferite legi, regulamente și ordonanțe administrative a fost constatată în următoarele domenii: controlul străinilor, circulație, repausul duminical

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
refractari față de încadrarea în ordinea statului să fie arestați la domiciliu; - descoperirea organizațiilor și agenților care se ocupau cu spionajul, alarmismul, sabotajul și terorismul pe teritoriul României; - mișcările religioase aflate în afara legii, fiind urmărite, mai ales, scopurile politice ale acestora; - abuzurile efectuate de autoritățile administrative locale asupra populației, care să fie raportate imediat eșaloanelor superioare. Ca și în cazul celorlalte structuri din sistemul securității naționale, nici Serviciul Jandarmeriei nu a putut schimba soarta regimului carlist. Dezvoltarea acțiunii informative/contrainformative a avut

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
minorităților etc. Activitatea sectelor religioase trebuia „stingherită” prin orice mijloace legale, întrucât acestea subminau baza de rezistență morală a românismului. Latura „cea mai delicată” a revenit datelor de ordin administrativ, deoarece aici rolul primordial era de prevenire și denunțare a abuzurilor comise de autorități. Pentru o delimitare cât mai clară a necesităților informative structurile teritoriale au primit un model de referat, care a cuprins obiectivele de interes care trebuiau atinse de agenți: 1. Informații cu caracter politic. 2. Informații cu caracter

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]