11,054 matches
-
această informație pentru a face evaluări politice. Cadrajele nu se limitează însă la selectarea informației care urmează să fie prezentată în cadrul știrilor, ci accentuează modul în care aceasta este decupată și "împachetată" în cadrul știrilor. Pentru Price și Tewksbury, stabilirea agendei (agenda setting) și activarea (priming) sunt radical diferite de încadrare (framing). Principala distincție conceptuală rezidă în diferența dintre accesibilitate (accessibility effects) și aplicabilitate (applicability effects). Agenda setting și priming sunt modele care depind de accesibilitatea informației, adică de capacitatea de a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în care aceasta este decupată și "împachetată" în cadrul știrilor. Pentru Price și Tewksbury, stabilirea agendei (agenda setting) și activarea (priming) sunt radical diferite de încadrare (framing). Principala distincție conceptuală rezidă în diferența dintre accesibilitate (accessibility effects) și aplicabilitate (applicability effects). Agenda setting și priming sunt modele care depind de accesibilitatea informației, adică de capacitatea de a reactiva informații stocate în memorie (engl. memory-based models). Acest proces este facilitat de mass-media care prioritizează anumite subiecte, făcându-le, în ceea ce privește memorarea și stocarea lor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
devine evidentă și este considerată ca atare de membrii audienței (Scheufele și Tewksbury, 2007, p. 15). Încadrarea include o gamă mai largă de procese cognitive precum evaluări morale, judecăți cauzale, apel la principii și recomandări, față de conceptul de second level agenda, descris de McCombs, concept care vorbește despre un transfer al atributelor unui subiect dinspre media către public (Weaver, 2007, p. 145). Baldwin Van Gorp (2007, pp. 60-78) susține că încadrarea surprinde mai mulți factori decât teoria agenda setting, inclusiv factori
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de second level agenda, descris de McCombs, concept care vorbește despre un transfer al atributelor unui subiect dinspre media către public (Weaver, 2007, p. 145). Baldwin Van Gorp (2007, pp. 60-78) susține că încadrarea surprinde mai mulți factori decât teoria agenda setting, inclusiv factori culturali, specifici fiecărei societăți. Modelele bazate pe aplicabilitatea informației și cele bazate pe accesibilitatea acesteia nu pot fi însă complet izolate unele de celelalte. Argumentația lui Price și Tewksbury merge mai degrabă în direcția complementarității celor două
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
propuse de Price & Tewksbury, 1997) este oferită de autorii olandezi, Claes de Vreese, Hajo Boomgaarden și Holli Semetko (2011). Ei desemnează istoric trei direcții în studiul cadrajelor. Prima direcție este cea a modelelor de accesibilitate (accessibility models), sub dominația teoriei agenda setting, și presupune că încadrarea media afectează opiniile cetățenilor nu schimbându-le credințele, ci făcând anumite idei mai accesibile, adică mai ușor de reamintit și, ulterior, de aplicat în procesul formării opiniilor (Nelson et al., 1997; Scheufele, 2000). A doua
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. A doua variabilă testată în cadrul cercetării este dependența de media. În anii '80, autorii Sandra Ball-Rokeach și Melvin DeFleur (1976) au derivat din teoriile agenda setting și "utilizări și recompense" o nouă direcție teoretică, focalizată pe dependența de informațiile provenite din mass-media. Cei doi autori accentuează acutizarea nevoii de informație, mai ales în contextul unei lumi din ce în ce mai complexe, în interiorul căreia avem nevoie de reperele oferite
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
University of Chicago Press, Chicago, 2000. Matthes, J., "Framing politics: An integrative approach", în American Behavioral Scientist 56 (3), 2012, pp. 247-259. Mead, G. H., L'Esprit, le soi et la société, PUF, Paris, 1934/1963. McCombs, M., Setting the Agenda: The Mass Media and Public Opinion. Polity Press, Cambridge, 2004. McCombs, M. și Shaw, D., "The agenda-setting function of mass media", în Public Opinion Quarterly 36, 1972, pp. 176-187. McCombs, M., Shaw, D. și Weaver, D., Communication and Democracy, Lawrence
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Theory of Democracy Revisited, Chatham New Jersey, 1987. Scheufele, D. A., "Agenda-setting, priming, and framing revisited: Another look at cognitive effects of political communication", în Mass Communication and Society 3 (2/3), 2000, pp. 297-316. Scheufele, D. A. și Tewksbury, D., "Framing, agenda setting, and priming: The evolution of three media effects models", în Journal of Communication 57 (1), 2007, pp. 9-20. Schuck, A. R. T. și de Vreese, C. H., "Between risk and opportunity: news framing and its effects on public support
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Tudor Oltean, Editura Humanitas, București, 1991/2004. Vecchione, M. și Caprara, G. V., "Personality determinants of political participation: The contribution of traits and self-efficacy beliefs", în Personality and Individual Differences 46 (4), 2009, pp. 487-492. Weaver, D. H., "Thoughts on agenda setting, framing and priming", în Journal of Communication 57 (1), 2007, pp. 142-147. White, D. M., "The gatekeepers: A case study in the selection of news", în Journalism Quarterly 27 (1), 1950, pp. 383-391. Zaller, J., The Nature and Origins
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
data de 04.01.2013. 1 Conform căruia, temele cărora li se acordă mai multă atenție de către mass-media sunt considerate mai importante (McQuail și Windahl, 1993/2004, p. 88). 2 Sursa: Weaver (2007, p. 144). 3 Acest model presupune filtrarea agendei publice prin interacțiunile dintre mass-media, politicieni și alți decidenți ai vieții publice și public (Entman, 2004, p. 172). 1 Sursa: Brants și Van Praag (2006). 2 Preluare după Le Bohec (2007, p. 46). 3 Rieffel (2005, pp. 118-119) distinge între
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Conflictele din știri 4 1 Cuvânt-înainte Introducere O nouă direcție de cercetare în studiul efectelor media: media malaise Mass-media ca actor cheie al spațiului public actual Efectele media: deschiderea cutiei negre Media: realități și practici multiple Caracteristicile comunicării politice actuale Agenda setting și implicațiile sale politice Noi direcții în cercetarea efectelor media Cercetarea efectelor cadrajelor axate pe conflict Concluzii Anexe Bibliografie Résumé
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ancorării ideologice și din respectul față de publicul cititor. Reprezentarea problematicii politicii interne și internaționale primează în cadrul scrisului jurnalistic, dar "relația fatică" cu cititorii impune selecția atentă a mijloacelor de exprimare. Chiar dacă "presiunea mediatizării vieții politice implică în primul rând determinarea "agendei" în funcție de "barometrul" opiniei publice și difuzarea ei în cadrele unui discurs accesibil, seducător, memorabil"397, Eminescu impune direcții tematice particulare și grile de lectură care suscită interesul și responsabilitatea opiniei publice privind actele politice. Jurnalistul se remarcă prin cultivarea unui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
advocățesc advocățesc 3 2 advocățesc advocăți 2 2 advocațești advocațesc 1 2 advocățesti advocățestia 1 2 advocățești advocățesc 1 2 advocățești advocățești 3 2 advocățimea advocățime 1 2 advocatura advocatură 3 2 advocatură advocatură 3 2 advocaturile advocatură 1 2 agendele agendă 2 2 agendelor agendă 1 2 AGENȚIA agenție 3 2 Agenția agenție 5 2 agenția agenție 4 2 AGENȚIEI agenție 2 2 Agenției agenție 4 2 agenției agenție 1 2 Agenții agent 5 2 Agenții agenție 1 2 agenții
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
advocățesc 3 2 advocățesc advocăți 2 2 advocațești advocațesc 1 2 advocățesti advocățestia 1 2 advocățești advocățesc 1 2 advocățești advocățești 3 2 advocățimea advocățime 1 2 advocatura advocatură 3 2 advocatură advocatură 3 2 advocaturile advocatură 1 2 agendele agendă 2 2 agendelor agendă 1 2 AGENȚIA agenție 3 2 Agenția agenție 5 2 agenția agenție 4 2 AGENȚIEI agenție 2 2 Agenției agenție 4 2 agenției agenție 1 2 Agenții agent 5 2 Agenții agenție 1 2 agenții agent
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
advocățesc advocăți 2 2 advocațești advocațesc 1 2 advocățesti advocățestia 1 2 advocățești advocățesc 1 2 advocățești advocățești 3 2 advocățimea advocățime 1 2 advocatura advocatură 3 2 advocatură advocatură 3 2 advocaturile advocatură 1 2 agendele agendă 2 2 agendelor agendă 1 2 AGENȚIA agenție 3 2 Agenția agenție 5 2 agenția agenție 4 2 AGENȚIEI agenție 2 2 Agenției agenție 4 2 agenției agenție 1 2 Agenții agent 5 2 Agenții agenție 1 2 agenții agent 39 2 agenții
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
advocăți 2 2 advocațești advocațesc 1 2 advocățesti advocățestia 1 2 advocățești advocățesc 1 2 advocățești advocățești 3 2 advocățimea advocățime 1 2 advocatura advocatură 3 2 advocatură advocatură 3 2 advocaturile advocatură 1 2 agendele agendă 2 2 agendelor agendă 1 2 AGENȚIA agenție 3 2 Agenția agenție 5 2 agenția agenție 4 2 AGENȚIEI agenție 2 2 Agenției agenție 4 2 agenției agenție 1 2 Agenții agent 5 2 Agenții agenție 1 2 agenții agent 39 2 agenții agenție
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și cel mai simplu, cum ar fi, de exemplu, participarea la un spectacol viitor nu ar putea fi realizat. Cumpărarea unui mers al trenurilor atestă că ne Încredem În enunțarea actuală a unor evenimente viitoare. Evenimentele viitoare presară paginile unei agende. Când vorbim de incertitudine, trebuie să fim de acord că deseori este vorba despre un punct de interogație Înserat În șirul unor afirmații; astfel, un candidat la un concurs al cărui proiect este de a-l promova se poate Îndoi
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și cel mai simplu, cum ar fi, de exemplu, participarea la un spectacol viitor nu ar putea fi realizat. Cumpărarea unui mers al trenurilor atestă că ne Încredem În enunțarea actuală a unor evenimente viitoare. Evenimentele viitoare presară paginile unei agende. Când vorbim de incertitudine, trebuie să fim de acord că deseori este vorba despre un punct de interogație Înserat În șirul unor afirmații; astfel, un candidat la un concurs al cărui proiect este de a-l promova se poate Îndoi
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aplicativă: circa 70% 75% Structura cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare pe obiective socio-economice și pe principalele domenii științifice indica ponderea majoritara a activităților CD din domeniul tehnologiilor industriale, respectiv al științelor tehnice și ingineriei. 4.7. Strategia managerială În vederea atingerii obiectivelor Agendei Lisabona: țintele de 1% și 3% din PIB cheltuieli pentru cercetaredezvoltare 100 Îmbunătățirea coordonării fondurilor bugetare pentru cercetare dezvoltare. MEdC (ANCS) consideră că atingerea obiectivelor Agendei Lisabona, În special a obiectivului privind nivelul de 3% din PIB cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
industriale, respectiv al științelor tehnice și ingineriei. 4.7. Strategia managerială În vederea atingerii obiectivelor Agendei Lisabona: țintele de 1% și 3% din PIB cheltuieli pentru cercetaredezvoltare 100 Îmbunătățirea coordonării fondurilor bugetare pentru cercetare dezvoltare. MEdC (ANCS) consideră că atingerea obiectivelor Agendei Lisabona, În special a obiectivului privind nivelul de 3% din PIB cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare până În 2010, depinde Într-o foarte mare măsură de coordonarea proceselor paralele de planificare și utilizare a fondurilor bugetare alocate acestui domeniu. În acest sens, principalele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aplicativă: circa 70% 75% Structura cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare pe obiective socio-economice și pe principalele domenii științifice indica ponderea majoritara a activităților CD din domeniul tehnologiilor industriale, respectiv al științelor tehnice și ingineriei. 4.7. Strategia managerială În vederea atingerii obiectivelor Agendei Lisabona: țintele de 1% și 3% din PIB cheltuieli pentru cercetaredezvoltare 100 Îmbunătățirea coordonării fondurilor bugetare pentru cercetare dezvoltare. MEdC (ANCS) consideră că atingerea obiectivelor Agendei Lisabona, În special a obiectivului privind nivelul de 3% din PIB cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
industriale, respectiv al științelor tehnice și ingineriei. 4.7. Strategia managerială În vederea atingerii obiectivelor Agendei Lisabona: țintele de 1% și 3% din PIB cheltuieli pentru cercetaredezvoltare 100 Îmbunătățirea coordonării fondurilor bugetare pentru cercetare dezvoltare. MEdC (ANCS) consideră că atingerea obiectivelor Agendei Lisabona, În special a obiectivului privind nivelul de 3% din PIB cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare până În 2010, depinde Într-o foarte mare măsură de coordonarea proceselor paralele de planificare și utilizare a fondurilor bugetare alocate acestui domeniu. În acest sens, principalele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inclus în discursul indirect, citatul inserat este pus în italice, iar citatul care inserează, între ghilimele: Deținutul povestește: "Pe 19 iunie 1993, în timpul congresului de la Versailles, îl întîlnesc pe Tapie pe culoar, care îmi spune: Colaboratorii mei mi-au verificat agenda. Pe 17 iunie erai la mine. I-am răspuns: Poate, dacă asta îți convine, de acord". În aceeași seară, Mellik este invitat la cină pe strada Saints-Pères. Le Parisien, 21 februarie 1997 Cînd este vorba de o modalizare autonimică și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cele mai multe ori rușinii sau din dorința de a nu-i supăra. Cumulând aceste informații rezultă o nevoie ridicată pentru acțiuni cu rol preventiv, fapt ce face ca problematica prevenirii și combaterii consumului de droguri să rămână un subiect important pe agenda publică viitoare. Urmare a interacțiunii atât cu elevii și studenții cît și cu profesorii au putut fi formulate câteva recomandări privind eficientizarea programelor de prevenire: * Programele de prevenirea la scară largă au menirea de a aduce informații utile referitoare la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din România (2004), Practici și norme privind sistemul de justiție juvenilă din România. http://www.unicef.org/romania/ro/justitie juve nila romana.pdf. UNGASS, (1998), Progress in opium and coca control but goals remain elusive. Demand reduction rises higher on global agenda. http://www.unodc.org/documents/ wdr/WDR 2008/ungass E PRINT.pdf Vaillant, George E. (1995), The Natural History of Alcoholism Revisited, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts. Vaillant, George E., Susanne Hiller-Sturmhofel (1996), "The natural history of alcoholism", în Alcohol Health & Research World
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]