KorAP: Find »[drukola/base=alb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...322 323 324 ...505 >

12,606 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651

de tenis, apoi se observă un ciorap ce urcă de o palmă pe un picior; sigur că piciorul e În ciorap și amândoi (piciorul plus ciorapul) În pantoful de tenis, dar albul despre care v-am vorbit se suprapune pe albul piciorului, ce se distinge foarte vag de la linia de tăietură a ciorapului (ciorapul taie albul piciorului mai sus de gleznă) până la manșeta pantalonului scurt; acum se Înțelege că personajul din fotografie e Îmbrăcat În pantaloni scurți, stând undeva lângă un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
sigur că piciorul e În ciorap și amândoi (piciorul plus ciorapul) În pantoful de tenis, dar albul despre care v-am vorbit se suprapune pe albul piciorului, ce se distinge foarte vag de la linia de tăietură a ciorapului (ciorapul taie albul piciorului mai sus de gleznă) până la manșeta pantalonului scurt; acum se Înțelege că personajul din fotografie e Îmbrăcat În pantaloni scurți, stând undeva lângă un zid alb ca În proza mediteraneană a lui Camus, unde se poate ucide ușor un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
am aflat că - iată, aceasta e literatură! -, În același timp, dulcea mea E. se-nsoțea cu un tânăr de douăzeci și cinci de ani ca să meargă la teatru și la film, unde eu, din timiditate, nu am Îndrăznit s-o invit niciodată.) (sâmbătă) Albul Îmi dă o senzație dureroasă: când ninge, o amețeală mi se prelinge În mădulare, ca și cum aș bea o licoare Încinsă; alunec parcă din ființa de carne, locuind o altă materie, În care mă simt foarte ușor; am impresia că mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
mă-mpotrivesc Într-o topire senzuală; o torpoare lichefiază aerul ce se mișcă vizibil În pupila mea Îngustată de durerea dată de prea multă luminescență, de haloul acesta ciudat al lucrurilor și ființelor; când ninge și materia se acoperă de alb, totul se parfumează metafizic. (azi) Bang-bing, bang-bing, bang-bang-bang: muzica virilă a clopotelor de la Mitropolie mă trezește În fiecare dimineață curios de aventura zilei ce Începe; e o nerăbdare pură În vibrarea aramei Între două lovituri, un discurs amoros al materiei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
costă 1 000 de lei, iar G. mi-ar da-o pentru 2 000. De unde să am atâția bani? Zilele acestea mi-a venit ideea să dau un anunț la mica publicitate: „Caut un Mecena care să mă finanțeze În alb până mă realizez, apoi voi plăti regește cu dobânzi cu tot!“. Dar cine să aibă curajul unui asemenea risc? Ce-ar fi să Încerc? (miercuri) Este o mare performanță să poți prinde un loc În picioare la cursul lui Călinescu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
am reținut acea conștientizare lucidă a ei, exprimată prin toate gesturile, că ea știe că există și că e frumoasă chiar atunci, sub acei fulgi albi ce se topesc moale pe genele ei; scoate limba cu cochetărie și gustă din albul zăpezii. O simțeam Întreagă În acel sentiment de plenitudine și trăiam și eu parcă mai intens, măsurând adică propria-mi trăire printr-o imagine Împrumutată din ficțiune. De aceea, iarna, când priveam prin geam cum Leul (câinele nostru) se juca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
dă frisoane de gând, de aceea, intelectul e asociat totdeauna cu un cadru boreal. Dacă ar fi așa, ar Însemna că indivizii nu cunosc voluptatea Împreunării corporale și că se iubesc numai În concepte. N-ar fi mai probabil că albul Înghețat cere concupiscența pasională pentru armonie și echilibru? (miercuri) Ninge vârtos afară și simt că lectura nu-mi mai procură nici o satisfacție. Îmi furnică ochii. Nici nu mai știu ce citesc; nu văd decât imaterialitatea albă ce se strecoară Între

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
Întâmplări din copilărie; o iarnă teribilă, gheață, zăpadă de doi metri. Suntem În curtea școlii din Clocociov, Înotăm În nămeți peste gardurile care nu se mai văd, nimic nu ne poate opri din această stare euforică dată de invazia de alb; deodată, scap Într-un gol (interval) și nu mă mai văd, nimeni nu-și dă seama pentru un timp, după aceea, s-au dumirit c-am fost Îngropat În colțul de la stradă unde zăpada, era mai afânată; mă dezgroapă ceilalți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
O noapte cu Margareta lui Faust devenită Aura: „Simt În mine furia senzațiilor netrăite Încă de nici o altă femeie, o să dansez goală În Întuneric doar pentru tine!“. S-a ridicat din pat, piruetează În mijlocul camerei; trupul ei alb, nefiresc de alb În Întunericul dens, e o torță aprinsă micșorându-și lumina intermitent. „Vezi că trezești vecinii cu zdupăiturile tale.“ „Tu nu ești niciodată vulgar, te forțezi inutil!“ „Am adormit, bai-bai!“. Este curios că Îmi amintesc imaginea corpului ce mi se părea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
aprinse din nou țigara stinsă În timpul lecturii, rămase În așteptare, cu ochii Închiși; În acest timp, buzele se mișcau mecanic pronunțând aproape deslușit semnele citite. Se observă cum acestea insistă să se ridice din foile citite, să se desprindă de albul paginii și să se actualizeze În cuvinte. Intermedierea sonoră materializează În vocea monotonă simulacrul textului prim. E noapte avansată. Nici nu ai nota diferența dintre noapte și zi, dacă nu s-ar auzi fâșâitul mașinilor tăind aerul surdinizat, acel sunet

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
inima verzișului; aleea se-nfundă brusc la o cotitură, mă Întorc, nu se vede capătul străzii; eram parcă pe plantelor; se deschide o poartă În zidul verde, Îmi iese Înainte o arătare diformă: sâni enormi, burdufuri umflate albe, de un alb rozaliu, cu bumbii bombați vineții; câte un fir de păr negru și creț crescut În vârful lor, văd bine tot, sunt chiar sub ei, aproape Îmi intră În ochi; femeia mă depășește În Înălțime cu mult, brațe imense, tatuate cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
imediat, ci mai Întâi pândesc printre gene obiectele evanescente ale camerei. Dacă mai păstrează manșonul clarobscur al nopții, am imediat o stare euforică; Întind mâna către foaia albă și Încep să desenez semne pe care nu le văd; ele aglomerează albul, se Înghesuie În relieful paginii până când aceasta se umple de viață, vibrează, pulsează, Îmi umple imaginea scrisului. Nu mă Întrerup din scris până ce nu curge tot ce s-a acumulat În mâna, În memoria mâinii ce se exprimă. Materia trăită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
ca să-ți țină de urât atunci când eu am alte treburi. Puteți face și dragoste, dar atunci să-ți dezbraci cămașa; ea nu trebuie să se murdărească de țărână. Când vei dori ceva mai mult decât zbaterile femeii, Îmbracă-te În alb și așteaptă-mă. Iar când nu vei mai putea aștepta, alătură-te de femeie și Încearcă să crezi că m-ai uitat. 29 mai 1965 (sâmbătă) Fă-o pe femeie regină și ea va fi a ta. Fă-o idioată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428

trebui să-i fie destul de ușor să se facă nevăzut apoi în panica creată. Ar trebui... Încerca acum să rostească o rugăciune, dar, în ciuda faptului că Grady era unealta diavolului, ideea de a cere ajutor lui Dumnezeu pentru uciderea unui alb neînarmat și pe deasupra creștin îl deranja teribil. Până la urmă, se hotărî să rememoreze un verset din Biblie. Am văzut un înger coborând din Rai, cu puteri nemăsurate; și pământul se lumină de atâta strălucire... Pastorul simțea că nu mai poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
când din cauza durerii pe care o resimțea la rinichiul drept. Ajutase zeci de oameni să iasă din învălmășeală și găsise într-un final acest loc pentru a-și trage sufletul. Arlecchino se holba în continuare la ea de pe steagul în alb și negru de deasupra ei, pocnind la fel de tare din cauza vântului. I se păruse sinistru cu o zi în urmă; acum, după panica din cort - pe care chiar el o cauzase - părea respingător și grotesc. Reușise să evite în ultima clipă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
un profesor la facultatea de Drept, continuă Grady, țeapăn ca o scândură. Fusese procuror și apoi judecător. Odată, la curs, ne-a povestit că niciodată în cariera sa nu avusese de-a face cu un caz clar, zugravit exclusiv în alb și negru. Toate aveau, în opinia lui, nuanțe de gri. Griul ăsta putea fi îngrozitor de închis sau deschis. Dar toate cazurile erau gri. Bell aruncă o privire în lungul coridorului în direcția camerei de așteptare improvizate de asistenta de gardă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
ieșea nimeni să le spună măcar cum evolua situația? Grady continuă: - Dar să știi, Rolland, că în toate lunilea astea de când am aflat despre conspirația de la Canton Falls, am considerat mereu că acest caz al lui Constable e unul în alb și negru. Nici măcar o dată nu m-am gândit că ar fi gri. Mi-am pus în joc toate forțele, spuse el cu un râs trist. Privi din nou de-a lungul holului, iar zâmbetul îngrijorat începu să-i pălească. Unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584

transforma într-o clipă în ură. Niciodată nu am crezut că ar fi posibil. Este. O mare pasiune își conține opusul, înțelegeți; de fapt, e foarte simplu. E un truc de magie- ba nu, o iluzie optică. O imagine cu alb și negru- dacă te uiți repede la ea vezi un iepuraș negru drăgălaș pe un câmp înzăpezit. Dacă te uiți în continuare, iepurele dispare și acum vezi fața unui drac în negreală, iar dinții albi și ochii cei răi sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
al ei. Cu degetul mijlociu mi-am cufundat cu atenție prada în borcan, iar cercelul ieftin sclipi o clipă pe suprafață înainte să fie împins adânc la fund, în vreme ce murdăria unsuroasă de pe mâna mea lăsă un cerculeț întunecat unde penetrase albul cremos al orezului. Urmară apoi bucățile ascuțite de oțel, iar orezul se revărsă la gura borcanului când am împins din nou cu degetul înăuntru, lăsând bucățile de lamă ascunse chiar la suprafață. Am pus capacul la loc, l-am închis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
nu mai e practicabil. Ăsta-s eu. Fața îmi e înconjurată de păr sălbatic, încărunțit, nespălat și nepieptănat, iar încâlceala lungă a bărbii și mustății mele, nerase acum mai des de o dată la trei sau patru zile, este vârstată de alb și negru, ca un bursuc, izbucnind de pe fundalul feței mele murdare. Tăietura scumpă a costumului meu, strălucind acum de la mâncarea vărsată și de la mizerie, contribuie doar la ciudățenia efectului: un vagabond bine-mbrăcat. Doar că până acum înfățișarea animală nu reflecta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336

puneau în evidență fundul, un top subțire alcătuit din două maiouri suprapuse, la care adăugă niște balerini Chloe, foarte la modă. Pielea ei cu un bronz permanent datorită genelor, dar și lunilor petrecute pe plajele din Rio, contrasta plăcut cu albul topului din bumbac, iar părul i se revărsa frumos pe umeri. Își puse la mână un mănunchi de brățări din aur de diverse grosimi și alese o pereche de cercei mici, tot din aur, asortați. După trei sferturi de oră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
asta. Spune-mi, te rog, că n-ai adus pe furiș ceva ilegal. Dacă ăsta — făcu un gest larg cu mâinile — e aeroportul internațional, îți dai seama cum arată pușcăria? Imperturbabilă, Adriana scoase din buzunarul blugilor un borcănel roșu cu alb în forma unei capsule mari. Îi răsuci capacul și scoase trei tablete. Ea înghiți una. Pe celelalte două le dădu prietenelor ei. — Leacul lui mami. — Valium? De când iei tu Valium? — De când? De când ne-am decis să zburăm cu un avion

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335

Lui Jim, care stătea pe scara Îngustă a debarcaderului funerar, sub docurile părăsite din Nantao, coșurile și catargele vasului Idzumo i se păreau sculptate În zahăr candel. Își duse mîinile ca un binoclu la ochi și studie marinarii Îmbrăcați În alb, care se Învîrteau de acolo-colo pe punți și pe pod, ca niște păduchi. Turelele tunurilor crucișătorului Îi aminteau decorațiunile de zahăr ale torturilor de Crăciun a căror aromă prea puternică nu-i plăcuse niciodată. Cu toate acestea, lui Jim i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
iar plămînii Îi hîrÎiau În piept. Anii de la Lunghua Îl făcuseră să pară mai Înalt, dar oasele lui mari erau ținute laolaltă doar de o țesătură de tendoane. Deasupra bărbii roșcate, singurul lui ochi sănătos văzuse creștetul capului lui Jim, alb de praf, de parcă raidul aerian l-ar fi Îmbătrînit. — Jim, am nevoie de tine la spital. Sergentul Nagata zice că poți rămîne cu mine În timpul apelului. Jim se trezi din visare. În mod straniu, aura aruncată de trupul arzînd al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
aplicată la toate bazele japoneze din toată regiunea Pacificului, această nouă tactică ar putea Întoarce războiul Împotriva americanilor și În felul acesta lagărul Lunghua ar fi salvat. Bătu cu degetele pe masă, imitînd modul În care cîntase la pianul cel alb din casa goală de pe Amherst Avenue. — Da... Doctorul Ransome se Întinse și apăsă cu blîndețe mîinile lui Jim pe masă, Încercînd să-l calmeze. Scufundă un nou pătrat de pînză În ceara din tavă. — Poate o să lăsăm trigonometria și o să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]