28,520 matches
-
putea reintra în G. Călinescu posesia stiletului, care aparține unui muzeu de stat. Cu cele mai etc. Dinu Gaittany." Interogatorul lui Ion Munteanu (fragment): - Această scrisoare a fost găsită într-un buzunar al unui pardesiu al lui Vlădulescu și conține amănunte despre viața lui Dan Bogdan, într-un fel de portret moral. Te rog să te gândești bine când răspunzi, ca să nu pierdem vremea degeaba cu lucruri mărunte. Cunoști scrisul? - E al meu. - Ai făcut bine c-ai mărturisit adevărul, se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-l cunoșteai bine pe Dan Bogdan, el nu te-a semnalat la domnul Gaittany? - Nu știa de mine decât superficial, m-am schimbat multla față de când m-a văzut în treacăt cu mulți ani în urmă. - Din scrisul dumitale, din amănuntele pe care le dai înscrisoare, apare că dumneata ai o cultură cu mult superioară meseriei de șofer. Ce studii ai făcut? - Am urmat liceul, secția reală, apoi m-am înscris laFacultatea de științe, deoarece am căzut la examenul de admitere
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a evenimentelor, încît procesele politice ar fi fost zădărnicite sau stinse, și în curând cei filați ar fi răzbătut la putere. De altfel, agresiunea în contra lui Dan Bogdan coincidea cu tratative și tatonări secrete între partidele vechi și Mișcare. Un amănunt epic trebuie neapărat reținut. Nenorocitul Dan Bogdan a căzut asasinat cu un pumnal falsificat din muzeul de sub direcțiunea lui Gaittany, atacat de șoferul acestuia, alături de un grup venit în superba lui mașină. Cu același automobil, Gaittany a luat parte la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
politice, deoarece am fost remarcat de un mare om politic de atunci și îmbiat și mă înscriu în partid. De atunci am ocolit țara în lung și-n lat, vorbind. Vom adăuga la autoportretul de orator al lui Pomponescu următoarele amănunte. Succesul său era condiționat de anume preparative, fără de care nu se simțea în apele lui. Întâi de toate trebuia să fie primit la gară de "un grup de prieteni". Lipsind această ceremonie, Pomponescu cădea la tristeță, se simțea neglijat. De
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ar fi fost mai circumspect, un cavou i se părea a nu avea nimic dubios. Deci acceptă. Cu ocazia morții Pichii, primi vizita unui agent din partea Siguranței, care-l descusu asupra cumpărării criptei. Saferian mărturisi o parte din adevăr, afară de amănuntul că fusese vânzare fictivă. Ar fi făcut o impresie de complicitate. Îl luase pentru sine, zise, și nu putuse refuza un serviciu delicat lui Hangerliu. De altfel agentul îl crezu, își permise numai să-i G. Călinescu arate și lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acest scop recurgea la serviciile lui Hangerliu. Acesta, date fiind împrejurările, distrusese scrisoarea, dar avea destulă memorie spre a-i reproduce substanța. Având în vedere că unele acte ale evenimentului nu puteau fi cunoscute nici lui Gavrilcea, reconstituim totul după amănunte culese mai târziu. Aflând de la prieteni din chiar aparatul de stat că urmărirea, de mult pusă la cale, avea să înceapă în cel mult douăzeci și patru de ore, Gavrilcea căută un loc de refugiu. Avea pașapoarte cu scadență lungă, vizate de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
avea de gând să monteze o a treia piesă, Viața eroică a banditului Tunsu, dezgropând o piesă din repertoriul vechilor trupe din epoca Millo-Pascaly. Dar atunci trupa se dizolvă brusc și aparent fără motiv, dat fiind succesul. Adăugăm, ca un amănunt, că la prima reprezentație apăruse, negrimat, în figurație, un actor de comedie foarte popular și ca în sală fuseseră semnalați numeroși intelectuali, printre care și Gaittany. Intriga din Banditul care n-a cunoscut femeia era dintre cele mai simple. Actul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
examenul de la Siguranță se constată că amprentele erau ale lui Carababă. Certitudinea fusese câștigată. Agentul își alese un tovarăș, pe care-l instrui suficient, ducîndu-l la două reprezentații consecutive și, luând măsuri pentru orice eventualitate, fixă data execuției și toate amănuntele pătrunderii pe locul de acțiune, pe care le lăsăm la o parte. Era cam a patruzeci și cincea reprezentație și sala era plină ca și la început. Piesa se juca mecanic, fiindcă actorii își știau rolurile pe dinafară, și la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În prăvălia de covoare expunea în postul Paștilor cutii de halva fină adusă din Turcia, dar, ciudățenie, nu suferea personal nici halvaua, nici tahânul. În schimb, murea după salamul de Sibiu, bine uscat, brumat, și după ghiuden. Dacă dăm aceste amănunte prozaice este fiindcă dintr-astea se alcătuia personalitatea lui Demirgian, un exponent a milioane de oameni. La cinematograf îi plăceau filmele cu pirați, la teatru - Shakespeare și Ibsen (fără a motiva aceste preferințe), darcînd venea circul, mergea de două ori
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe Gonzalv la sora Erminiei, care fu fără înconjur de părere că ideea soțului ei nu era convenabilă. Erminia n-ar fi devenit niciodată o bună soție, era obișnuită să trăiască împreună cu fratele ei. Pe urmă, Gonzalv nu cunoștea un amănunt. Erminia, tocmai poate pentru că nu era aptă pentru viața conjugală, era extrem de sensibilă și la o vorbă inofensivă plângea și se considera nefericită trei zile încheiate. Madam Conțescu încercase s-o țină în casă la ea spre a o scoate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
iunie 1896, obținut la finele anilor școlari: Cl. III-a cu Media Generală 8 (60/100), iar la Purtare 9 Cl. IV-a cu Media Generală 8 (80/100), iar la Purtare 9" și așa mai departe. Nu lipsea nici amănuntul că la căsătoria părinților lui Pomponescu, colonelul, "în fața unei frumoase societăți", ținuse o cuvântare începînd așa: "Onorată adunare, sunteți chemați a săvârși unul din principalele acte ale vieții omenești, act prin care două inimi sincere își întind mâna, dîndu-și reciproc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cărți din birou, de unde scotea cîte-un volum, pe care îl răsfoia rezemat de dulap. Se purta ca și când în jurul său ar fi fost grupuri mari de persoane, și el, în toiul conversației, ar fi mânuit volumul numai spre a găsi un amănunt util discuției. În fine, scotea o țigară (fuma foarte rar) și, aprinzînd-o, o fuma în anticameră, așezat pe un fotoliu. După aceea săruta mâna doamnei Pomponescu-mamă și, zicând bună seara, se retrăgea în dormitor. Aci sta câtva timp, întins pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și chiar la unu noaptea, Ioanide și doamna dădeau un soi de recepție - dacă este să socotim numărul mare al invitaților și faptul că din cauza aceasta ședeau în picioare pe grupuri. Ioanide și Elvira, amândoi îmbrăcați în negru, însă cu amănunte înviorînd tonul sumbru al veșmintelor (cravată cu dungi roșii ori albastre la unul, colier și brățară la cealaltă), primeau musafirii de o parte și de alta a ușii, aproape totdeauna având a răspunde la întrebări asupra vitraliului. Exact la ora
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
deși venea la masă și în linii generale se purta sociabil, încerca neplăcere când era surprins în birou și dădea curs cu dificultate chemărilor. Ar fi preferat să fie lăsat singur. O dovadă a silei sale de oameni fu un amănunt constatat de madam Pomponescu. Printr-o greșeală regretabilă, se servi lui Pomponescu cafeaua în birou fără zahăr, complet amară. Când se prinse de veste acest lucru, madam Pomponescu veni în persoană cu bucăți de zahăr pe o farfurioară. Prea tîrziu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ține de cum vei trăi” înțelegem alegerea fiecărui om de a și trăi viața, cu demnitate sau fără. În primă instanță, cuvăntul „demnitate” pare un cuvănt banal, fără importanță, însă dincolo de forma de scriere și pronunțare a acestuia stau foarte multe amănunte, extrem de însemnate, care explică adevăratul sens al cuvăntului. Eu însă voi da un singur sinonim „demnității”, acela de „onoare”, considerănd că prin acesta se înțelege mult mai bine ceea ce semnifică. Putem chiar compara această demnitate cu apa. Poate unii o să
Demintatea umană. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Irina Georgiana Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2294]
-
33. John Arquilla și David Ronfeldt, The Emergence of Neopolitik: Toward an American Information Strategy, Santa Monica: RAND Corporation, 1999, p. 42. 34. National Research Council, Making the Nation Safer, Washington, D.C.: National Academies Press, 2002, p. 25. 35. Pentru amănunte cf. Joseph Nye, The Paradox of American Power, New York: Oxford University Press, 2002, capitolul 2. 36. Walter Laquer, "Left, Right and Beyond: The Changing Face of Terror", în James Hodge și Gideon Rose (ed.), How Did This Happen?, New York: PublicAffairs
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
muncă necesare realizării obiectivelor previzionate, grupează sarcinile și atributele ce trebuie îndeplinite, care apoi se repartizează, spre executare, unor persoane și compartimente. * Coordonarea. Aceeași întrebare că la organizare. Vizează, însă, perioade mai scurte de timp și elemente de detaliu, de amănunt. Se mai numește și "organizarea în dinamică" (în detaliu). Urmărește armonizarea și sincronizarea deciziilor și acțiunilor în cadrul organizației. La baza coordonării stă comunicarea interpersonala care reprezintă procesul de formulare, translatare și recepționare a unui mesaj. Formă oficială predilecta: ședința sau
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
este baza pentru o reglementare optimă din partea guvernului și pentru stabilirea tarifelor pentru acest tip de bunuri. Diferențele în cadrul analizei economice dintre bunurile private și cele publice derivă din caracteristicile lor. În analiza bunului privat, individul este un cumpărător cu amănuntul și un ajustant de calitate, în timp ce în cazul unui bun public, fiecare persoană este un cumpărător cu ridicată, ajustând prețul conform cu dispoziția de a-l plăti. Deși sectoarele privat și public sunt de obicei văzute separat, structurarea economiei în două
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
palmierului sălbatic nu mai este altceva decât o luptă de ariergardă care va continua pînă când noile plantații vor atinge randamentul maxim (8 ani). În acest an 1961, compania păstrează un monopol neîngrădit asupra transporturilor fluviale și a comerțului cu amănuntul (implantarea unei rețele de buticuri care nu au de ce să se teamă de concurența celor câtorva negustori ambulanți care aduc neregulat, pe cale rutieră, mărfuri de la Brazzaville). Dimpotrivă, CFHBC nu mai este stăpână pe producție. Noi culturi au apărut în 1950
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în sat cu bicicleta, transportând un amestec de stofe și ceva mărunțișuri de mercerie, precum și obiecte de toaletă. De unde vine succesul lor? Prețurile? Ele sunt în general mai ridicate decât cele practicate de buticuri (într-adevăr, se practică prețul cu amănuntul de la Brazzaville, plus transportul omului și al mărfii sale). În ceea ce privește calitatea, acești negustori dau dovadă de mai multă imaginație decât CFHBC în alegerea culorilor stofelor, însă acest lucru nu este esențial. Buticul CFHBC este punctul de focalizare a urii populare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alcătuiesc Împreună o configurație șiși dezvăluie sensul numai dacă plecăm de la această ipoteză: pe de o parte, voiați să ascundeți ceva, să păstrați un secret, iar pe de altă parte, memoria dumneavoastră, ca orice memorie, vă trădează, adică nu reține amănuntele esențiale și păstrează cu o precizie aproape fotografică, episoade periferice. Era suficient deci, să examinăm cu rigoarea necesară aceste episoade periferice ca să găsim cifrul prin care pot fi identificate acțiunile, personagiile, ideile pe care voiați să le țineți secrete” (). Prin
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
strada Preoteselor, Întârzie să ia tramvaiul În sens contrar, Începe să dea de bănuit. Vorba pe care el o aruncă: ,,Prea târziu! Prea târziu!...” și la intrarea și la ieșirea de ,,La țigănci” răsună ca un rămas bun adresat realului. Amănuntul că eroul este un artist (cineva care vrea să creeze o altă realitate, realitate iluzorie) nu este fără semnificație: Gavrilescu vede realitatea zilnică prin oglinda iluziei sale (arta). În momentele forte ale existenței sale se recomandă ,,artist”. Arta este forma
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
pătrundem prin aceasta în plin univers realist este completă. În basmul simbolic Calul Dracului, loc unde faptele se petrec în pură atmosferă de magie, pitorescul derizoriu al imaginilor nu face decât să stimuleze o asemenea percepție. În același timp, densitatea amănuntului descriptiv și caracterizator, blochează orice tentativă de a disocia între nivelul riguros realist al povestirii și eventuala ,,suprarealitate’’ parabolică încorporată lui. Un exemplu este reprezentat de relatarea întâmplărilor, mai mult decât banale din viața de zi cu zi a cerșetoarei
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se poate comporta ca și om. Bântuit de slăbiciuni, apăsat de frică și de complexe el știe ce îl așteaptă intrând în pielea unui om. În ceea ce priește însușirile Acriviței, ,,îndrăcita’’ consoartă a lui kir Ianulea, este de reținut un amănunt pe care naratorul îl avansează din primul moment al cunoștinței cu eroina sa. Schițând portretul fiicei lui Hagi Cănuță, prozatorul notează ,,fata era vestită și frumoasă; numai atâta cusur avea și ea, că se uita, uneori, nu întotdeauna, cruciș’’ și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
apar oameni de toate genurile, capabili a provoca surprize de neuitat, și personajul feminin al hangiței, care, prin farmecul ei ,,mitic’’, provoacă și polarizează stările afective, nu o dată pasionale, cărora călătorii le cad victimă cu voluptoasă uitare de sine. Toate amănuntele din care se construiește însuși planul acestor invocații presupus magice ale Mânjoalei sunt reproduse după gura lumii, reverberând ca un ecou. Un exemplu în acest sens este pățania hoților care au vrut să calce hanul. Pe același ton neutru sunt
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]