24,313 matches
-
puteri de statu-quo este, la rândul ei, discutabilă: sferele de influență erau definite în Europa, pentru restul lumii manifestându-se o puternică competiție. Nu exista o concepție comună asupra securității, doctrina nucleară a „distrugerii reciproc asigurate” scăpând cunoscutei dileme - îndepărtarea amenințării nu se mai face prin capacitatea de apărare, ci prin frustrarea celuilalt de posibilitatea obținerii victoriei. Cel mai serios impediment în formarea unui regim de securitate era însă faptul că cele două părți considerau că cea mai sigură cale pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este cel al securității, aceste discuții sunt dificile, acordurile atingându-se după multe eforturi. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că actorii își rezervă dreptul de a-și păstra deschise și alte opțiuni pentru a se pune la adăpost de amenințări, precum participarea la alianțe militare sau la aranjamente de securitate colectivă. Actorii raționali care sunt statele explorează astfel mai multe posibilități pentru a-și asigura, pe cât posibil, propria supraviețuire, accentele căzând pe o instituție sau alta, în funcție de modul în care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al doilea rând, aceste state trebuie să aibă suficientă putere pentru a evita declanșarea unui război între ele. Altfel spus, ele nu trebuie doar să nu se războiască, dar și să se abțină în mod voluntar de la folosirea forței și amenințării cu forța în relațiile dintre ele - mai mult chiar, să nu conceapă ca ținând de posibil un conflict armat între ele. Componența unei comunități de securitate aduce în atenție și o diferență între cele două definiții. În concepția lui Deutsch
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Barnett explică formarea unei comunități de securitate ca fiind un proces evolutiv, în trei etape. Prima dintre ele, apariția condițiilor propice comunității de securitate, se referă la schimbările cunoscute de mediul social internațional (tehnologice, demografice, economice, ecologice, identificarea unor noi amenințări din afară), care duc la modificarea perceperii și interpretării realității. A doua etapă include factorii de natură să conducă la dezvoltarea încrederii reciproce și a unei identități colective. Acești factori țin atât de structura viitoarei comunități (puterea și cunoașterea de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Statelor Unite în vederea protejării Europei Occidentale în fața pericolului expansionismului sovietic. Legăturile dintre membrii săi nu erau cu necesitate dintre cele mai bune, după cum dovedește istoria relațiilor greco-turce. Sfârșitul „războiului rece” a adus pentru Alianță două provocări diferite. Mai întâi, prin dispariția amenințării sovietice, statele membre trebuiau fie să identifice un nou rol NATO, sau să dispară. Practic simultan, Alianța a primit cereri de aderare din partea noilor democrații din centrul și estul continentului, liderii acesteia confruntându-se cu postura de a defini condițiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în acest sens. Cazul este cu atât mai elocvent cu cât a implicat nu numai nivelul statal, ci o multitudine de tipuri de actori (comunități, firme, indivizi), și nu s-a referit la înțelesul militar tradițional al „securității”, ci la amenințări la adresa altor sectoare - mediu, economic, social. Din punct de vedere teoretic, se poate observa că o comunitate de securitate, chiar în curs de formare, oferă o deschidere către o abordare a securității în înțelesul cel mai larg al conceptului. Criticile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este un proces de durată, numai în parte controlat de către state. Abia după ce interacțiunea societăților devine cu adevărat semnificativă se poate vorbi despre imposibilitatea militarizării conflictelor. Prin creșterea intensității legăturilor se poate ajunge la asumarea în comun a provocărilor și amenințărilor, securitatea devenind împărtășită de către toți membrii unei comunități pluraliste. În esență, se poate spune că există trei elemente fundamentale care trebuie luate în considerare în discutarea instituției comunității de securitate. Mai întâi, faptul că, spre deosebire de alte forme de gestionare a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de analiză, la interacțiuni putând participa toți actorii sociali. Teoretic, devine posibilă o mai mare deschidere a studiilor de profil. Din punct de vedere politic, acest lucru semnifică în primul rând o creștere a legitimității și stabilității răspunsurilor date diverselor amenințări. Aceste comunități oferă, prin natura și logica lor, cele mai bune garanții instituționale în gestionarea securității internaționale, în toate dimensiunile și la toate palierele acestei problematici. Daniel Biró Teza pacifismului democratic Introducere În deceniul și jumătate care a urmat prăbușirii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
90 politica externă a fost ghidată de convingerea că democrația cel puțin diminuează, dacă nu elimină complet condițiile de inițiere a războiului, la începutul mileniului trei politica internațională pare a fi dominată de prezentarea aceleiași democrații ca principal antidot al amenințării teroriste. Consensul clasei politice americane corespunde - nu îndrăznesc să spun „derivă” din - proeminenței dobândite de „teoria” pacifismului democratic în relațiile internaționale, complex conceptual prin care se afimă că democrațiile (în special democrațiile liberale) nu inițiază război aproape niciodată împotriva altor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
3). Pe de altă parte însă, așa cum remarca același Robert Jervis, în măsura în care această pace depinde de factori precum [gradul de] democratizare și prosperitatea economică, orice element care ar submina [oricare] dintre acestea ar submina și perspectiva păcii (Ibidem). Nu numai amenințarea reversibilității procesului de democratizare sau a crizelor economice, dar și dezechilibre naturale pot amenința balanța păcii sau a războiului. Astfel, erupții vulcanice catastrofale (de pildă, muntele Pinatubo din Filipine, în 1991), efectele nocive asupra mediului, uragane (cum ar fi Katrina
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
informații și adoptă decizii, personalitatea și starea lor emoțională (Levy, 2003, p. 17). Prin urmare, datorită acestor variabile, preferințele în legătură cu obiectivele de politică externă, imaginea despre adversari și convingerile cu privire la strategiile optime de urmat în vederea atingerii obiectivelor și răspunsului la amenințări variază în rândul factorilor decidenți; acest lucru înseamnă că diverșii factori de decizie nu se vor comporta la fel într-o situație identică (Ibidem, p. 17). Astfel, se argumentează că, spre deosebire de teoriile de la nivelurile societal și sistemic, indivizii sunt cei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
teoriei balanței de putere afirmă că scopul principal al statelor este evitarea instaurării hegemoniei, iar obiectivul instrumental este menținerea echilibrului de putere în sistem (Ibidem). Acest model anticipează acțiunile statelor în vederea sporirii capacităților militare și formarea alianțelor pentru a contrabalansa amenințările la adresa securiății sale și, în primul rând, împotriva oricărui stat care tinde spre hegemonie în sistem. Realiștii care au aderat la acest punct de vedere susțin că mecanismul de contrabalansare funcționează apropape perfect pentru prevenirea instaurării hegemoniei fie datorită efectului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
caracterizarea revoluției în afacerile militare figurează atacuri cu precizie, război informațional, război paralel (Conetta, 2002). La nivel strategic, revoluția în afacerile militare și în special distanța dintre Statele Unite și restul lumii se pot traduce prin schimbarea radicală de la strategii dependente (amenințări și riscuri anticipate) la strategii „cu consecințe pozitive”: Profitând de dinamismul intrinsec al noului mediu de securitate, războiul se declanșează în vederea creării condițiilor care pot duce la instaurarea păcii durabile, stabilității, prosperității, și nu pentru pregătirea răspunsului la amenințări specifice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dependente (amenințări și riscuri anticipate) la strategii „cu consecințe pozitive”: Profitând de dinamismul intrinsec al noului mediu de securitate, războiul se declanșează în vederea creării condițiilor care pot duce la instaurarea păcii durabile, stabilității, prosperității, și nu pentru pregătirea răspunsului la amenințări specifice (Wass de Czege și Echevarria, 2001, pp. vii-viii). Principalele schimbări produse de revoluția în afaceri militare sunt reducerea forțelor terestre și navale de suprafață și sporirea celor aeriene, inclusiv rachete; mutația de la tancuri și portavioane (sunset system) la arme
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
bipolar din perioada „războiului rece”, stabilitate care a început să se zdruncine la începutul anilor ’80, odată cu politica lui Reagan și scutul antirachetă pe care acesta amenința că îl va construi. Există chiar o seamă de istorici care consideră că amenințarea cu construcția scutului antirachetă de către SUA a fost cea care a determinat, în ultimă instanță, colapsul Uniunii Sovietice, care investea sume tot mai mari în cercetarea privind contracararea proiectului american. Trebuie menționat însă că această politică a scutului antirachetă a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în sistem a unor actori „nonconformiști”, care nu mai joacă după regulile sistemului internațional modern. Au putere, dar nu poartă nici o responsabilitate. O altă realitate a sistemului internațional în tranziție o reprezintă reacția statelor la proliferarea conflictelor etnice și a amenințărilor din partea actorilor non-statali. Aceasta a luat forma intervenției umanitare în cazul conflictelor interetnice sau întărirea regimului de neproliferare a armelor de distrugere în masă. Unul dintre principalele răspunsuri la noua (dez)ordine mondială, cu consecințe de lungă durată și cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de distrugere în masă. Unul dintre principalele răspunsuri la noua (dez)ordine mondială, cu consecințe de lungă durată și cu efecte importante în ceea ce privește dinamica sistemului internațional, este așa-numita doctrină a preempțiunii, ce oferă posibilitatea unei reacții preventive împotriva unei amenințări iminente. După ce această doctrina a fost adoptată în conceptul de securitate națională a Statelor Unite în 2002, alte state importante, precum Rusia sau Franța, s-au grăbit să integreze acest instrument în conceptele sale. Doctrine precum aceea a intervenției umanitare și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
capitalului și a persoanelor, alinierea în perspectiva unei guvernări mondiale. Un proces complex de multiplicare a legăturilor și a interconexiunilor dintre statele care compun sistemul mondial. (Robert Robertson) Globalizarea înseamnă, de fapt, americanizarea, care poate însemna ceva bun sau o amenințare fundamentală. (Thomas Friedman) Proces prin care distanțele geografice devin un element mai puțin important în stabilirea și evoluția relațiilor transfrontaliere de natură economică, politică și socio-culturală. Exportul unui model de existență socială, de uniformizare a mentalităților, comportamentelor de producție și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mai ales, ocazionează dificultățile în redistribuirea veniturilor, insuficiența locurilor de muncă, asigură profit pentru corporații. Deficit demografic: se restrânge potențialul intelectual național și crește exportul de resursă umană, competențe etc. Deficitul de securitate: sărăcia, nesiguranța personală, migrația se transferă în amenințări pentru ordinea socială națională și globală. Deficitul de ecologie: mediul natural al lumii se deteriorează rapid în funcție de creșterea economiei naționale și globale. Cel mai mare pericol pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea acelora pe care valul ei îi
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
numai medicamentelor; Codex Alimentarius încearcă să coboare standardele de calitate a alimentelor ecologice, permițând folosirea dioxidului de sulf (substanță cancerigenă), a etilenei, motivând că „alimentele organice sunt mai scumpe decât cele nonecologice, dar și mai căutate, de aceea reprezintă o amenințare pentru cei care produc prin agricultură convențională”. Ce înseamnă în realitate această recomandare? Producătorii de alimente convenționale pot să-și vândă produsele la standarde apropiate de cele de tip bio (care au parametri de calitate mai scăzuți conform recomandărilor din
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
produselor alimentare. În această categorie a externalităților, se includ: afectarea calității solului, ca urmare a folosirii îngrășămintelor chimice, pesticidelor, stimulatorii de creștere, apa de irigații în exces, folosirea de mașini agricole cu greutăți unitare mari care tasează solul; chimizarea alimentelor; amenințarea biodiversității prin restrângerea drastică a numărului de specii de plante cultivate; necunoașterea efectelor pe termen lung ale organismelor modificate genetic; criza apei în agricultură. Maximizarea profitului a dus la modalități noi de gestiune a întregului lanț alimentar precum: mărirea continuă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a scoate de pe piața globală produsele agricole ale țărilor în curs de dezvoltare, țările dezvoltate impun taxe mari la unele produse importate. Astfel, în UE s-a ajuns la taxe care reprezintă și 430% din valoarea produselor.<footnote Popescu, D., „Amenințări planetare: de ce, cum și cât cresc prețurile la alimente și energie?”, Economistul, 7 octombrie 2008. footnote> Subvențiile agricole - opinii Subvențiile agricole sunt imorale (Robert Bates), bani aruncați (Paul Collier), o problemă de securitate națională (Mossum Burak), esențiale pentru capacitatea unei
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Street Journal din octombrie 2011.<footnote www.zf.ro, accesat la 29 octombrie 2011. footnote> Guvernul român să-și achite restanțele la firmele private din România. În luna iunie 2011 asemenea „arierate” depășesc un miliard de euro și sunt o amenințare serioasă pentru funcționarea și existența IMM-urilor (motorul oricărei economii sănătoase) și a altor firme private cu aport la PIB și care oferă locuri de muncă. Recapitalizarea băncilor din UE și angajamentul că acestea nu-și vor reduce expunerea pe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ascendentă încă de la începutul anilor ’90, deși putem afirma că situația consumului de droguri pe teritoriul României este mai puțin gravă comparativ cu alte state est-europene. Tendințele de creștere a consumului, introducerea unor noi droguri, extinderea rețelelor de traficanți și amenințarea unei posibile creșteri a prevalenței HIV printre consumatorii de droguri injectabile sunt probleme care necesită un răspuns ferm din partea autorităților. La nivelul Uniunii Europene există o preocupare permanentă pentru problema traficului și consumului de droguri, preocupare ce s-a concretizat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
asociațiilor profesionale ale asistenților sociali. Iată cum sunt formulate principiile supervizării la nivelul Asociației Asistenților Sociali din Noua Zeelandă (O’ Donoghue, Kieran, 2000): - toți asistenții sociali necesită supervizare; - interesele celor asistați trebuie să fie prioritare, cu excepția situațiilor în care acestea reprezintă amenințări la adresa securității lor; - supervizarea este mandatată de politica agenției; - supervizarea este adecvată din punct de vedere cultural tuturor participanților; - supervizarea presupune o responsabilitate comună; - supervizarea este bazată pe un acord negociat care permite rezolvarea conflictului; - supervizarea este obișnuită și continuă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]