15,743 matches
-
apelative și elemente de focalizare a discursului, nu apar glume (Jiang, 2006). Structura interacțiunii verbale este configurată de strategiile de discurs adoptate: perechile de adiacență, trecerile de la o subtemă la alta etc. De pildă, o comparație între convorbirile telefonice dintre americani și convorbirile telefonice dintre germani a pus în evidență următoarele deosebiri: în timp ce vorbitorii americani preferă identificarea de către celălalt după timbrul vocii, vorbitorii germani preferă autoidentificarea, spunându-și numele; în timp ce interlocutorii americani schimbă formule politicoase de tipul „ce mai faci”, cei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evidență două tipuri culturale de narativizare (de înțelegere și redare a textului perceput). În același timp, experimentul a relevat două moduri culturale de înțelegere de către subiecți a sarcinii de lucru: grecii au formulat un răspuns personal, o interpretare subiectivă, în timp ce americanii au văzut sarcina de lucru mai degrabă ca pe un exercițiu de memorie și prezentare obiectivă a faptelor. 2.4.1.5. Structura retorică Orice text (ca rezultat al unui proces de comunicare) are două componente: una informativă și una
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de discuție, introducerea de teme și subteme în comunicare, împărtășirea aceluiași grad de intimitate cu interlocutorul (formule de adresare, empatizare). Membrii culturilor individualiste au tendință spre confesiune (engl. self-disclosure), în timp ce membrii culturilor colectiviste împărtășesc mai greu detalii din viața personală; americanii percep o intimitate ridicată în relațiile romantice, în timp ce japonezii un grad scăzut de intimitate. În privința abordării subiectelor de discuție, americanii manifestă, de exemplu, tendință spre superficialitate, în timp ce germanii petrec mult timp discutând, analizând, încercând să înțeleagă cauzele și consecințele fenomenelor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Membrii culturilor individualiste au tendință spre confesiune (engl. self-disclosure), în timp ce membrii culturilor colectiviste împărtășesc mai greu detalii din viața personală; americanii percep o intimitate ridicată în relațiile romantice, în timp ce japonezii un grad scăzut de intimitate. În privința abordării subiectelor de discuție, americanii manifestă, de exemplu, tendință spre superficialitate, în timp ce germanii petrec mult timp discutând, analizând, încercând să înțeleagă cauzele și consecințele fenomenelor. De aceea, americanii tind să-i perceapă pe nemți ca „exagerat de serioși”, în timp ce nemții îi percep pe americani ca
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intimitate ridicată în relațiile romantice, în timp ce japonezii un grad scăzut de intimitate. În privința abordării subiectelor de discuție, americanii manifestă, de exemplu, tendință spre superficialitate, în timp ce germanii petrec mult timp discutând, analizând, încercând să înțeleagă cauzele și consecințele fenomenelor. De aceea, americanii tind să-i perceapă pe nemți ca „exagerat de serioși”, în timp ce nemții îi percep pe americani ca fiind „politicoși, politicoși, politicoși... și atât”. Gradul de deschidere comunicativă și intimitate se corelează cu gradul de încredere între indivizi: în societățile individualiste
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
discuție, americanii manifestă, de exemplu, tendință spre superficialitate, în timp ce germanii petrec mult timp discutând, analizând, încercând să înțeleagă cauzele și consecințele fenomenelor. De aceea, americanii tind să-i perceapă pe nemți ca „exagerat de serioși”, în timp ce nemții îi percep pe americani ca fiind „politicoși, politicoși, politicoși... și atât”. Gradul de deschidere comunicativă și intimitate se corelează cu gradul de încredere între indivizi: în societățile individualiste încrederea se construiește pe baze interpersonale, în timp ce în societățile colectiviste indivizii manifestă mai degrabă încredere în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
societăților colectiviste se destăinuie mai degrabă indivizilor din cercul lor; în întâlnirile de început, membrii societăților individualiste își abordează interlocutorii împărtășindu-le informații personale, în timp ce membrii societăților colectiviste preferă să împărtășească interlocutorilor informații privind grupul. Următorul dialog imaginat între un american și un japonez în timpul unei călătorii cu avionul pe ruta Tokio - New York reflectă deschiderea comunicativă a americanului vs reticența comunicativă a japonezului: A: - Sunt Andrew Stewart. Andy. Poftim cartea mea de vizită. B: - Mă numesc David Chu. Încântat de cunoștință
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
își abordează interlocutorii împărtășindu-le informații personale, în timp ce membrii societăților colectiviste preferă să împărtășească interlocutorilor informații privind grupul. Următorul dialog imaginat între un american și un japonez în timpul unei călătorii cu avionul pe ruta Tokio - New York reflectă deschiderea comunicativă a americanului vs reticența comunicativă a japonezului: A: - Sunt Andrew Stewart. Andy. Poftim cartea mea de vizită. B: - Mă numesc David Chu. Încântat de cunoștință, domnule Stewart. Vă ofer cartea mea de vizită. A: - Spune-mi Andy. Cred că am putea face
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evitarea conflictului, cedarea, compromisul și medierea conflictului de către o persoană cu reputație, respectată, pe care persoanele implicate în conflict o cunosc din interacțiuni anterioare. Culturile individualiste favorizează exprimarea emoției, agresiunea pasivă, dominarea și, uneori, medierea conflictului de către un mediator independent. Americanii, chinezii, taiwanezii preferă stilul dominant într-o mai mare măsură decât japonezii și coreenii; japonezii recurg la stilul de integrare într-o mai mică măsură decât americanii, chinezii sau taiwanezii; chinezii și taiwanezii recurg mai frecvent decât americanii, coreenii și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
exprimarea emoției, agresiunea pasivă, dominarea și, uneori, medierea conflictului de către un mediator independent. Americanii, chinezii, taiwanezii preferă stilul dominant într-o mai mare măsură decât japonezii și coreenii; japonezii recurg la stilul de integrare într-o mai mică măsură decât americanii, chinezii sau taiwanezii; chinezii și taiwanezii recurg mai frecvent decât americanii, coreenii și japonezii la cedare; chinezii recurg la evitarea conflictului mai mult decât taiwanezii; turcii preferă stilul integrativ celui de dominare, stilul compromisului și al dominării celui al evitării
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mediator independent. Americanii, chinezii, taiwanezii preferă stilul dominant într-o mai mare măsură decât japonezii și coreenii; japonezii recurg la stilul de integrare într-o mai mică măsură decât americanii, chinezii sau taiwanezii; chinezii și taiwanezii recurg mai frecvent decât americanii, coreenii și japonezii la cedare; chinezii recurg la evitarea conflictului mai mult decât taiwanezii; turcii preferă stilul integrativ celui de dominare, stilul compromisului și al dominării celui al evitării, stilul evitării celui al cedării; iordanienii preferă colaborarea și nu compromisul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe de o parte, protejarea membrilor grupului în fața posibilei responsabilități în declanșarea conflictului, iar pe de altă parte, gestionarea conflictului pe baza ideilor și opiniilor valorizate de colectivitate. 2.6.8. Atitudini comunicative Despre diverse populații se vehiculează stereotipuri ca: „americanii sunt joviali și vorbesc tare”, „grecii sunt lăudăroși”, „mexicanii sunt exuberanți”, „suedezii sunt reținuți și sobri”. Deși simplificatoare, acestea evidențiază atitudini comunicative ale diverselor comunități, reflectate în text prin conținuturi, prin modul în care vorbitorul își proiectează imaginea în text
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tonului variază în funcție de interlocutor (bărbat sau femeie) și de statutul său social. Animozitatea verbală este percepută ca interes pentru interlocutor în cultura americană, dar face impresie proastă în cultura germană sau în culturile nordice. Persoanele provenite din culturile mediteraneene și americanii vorbesc tare, în timp ce în Europa Centrală se vorbește mai încet. Tăcerea este percepută ca amenințare în culturile meridionale și în America de Nord, acceptată în culturile nordice și interpretată ca semn al unei atitudini meditative înțelepte în culturile orientale. Pauzele dintre cuvinte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt proiecția în text a vorbitorului. Stilul contextual (Coreea, Burundi) se bazează pe informația implicită partajată de interlocutori, pe proiecția în text a statutului social și a relațiilor ierarhice, formale dintre interlocutori. Stilul instrumental vs afectiv. Stilul instrumental (folosit de americani) presupune o comunicare orientată spre receptor și centrată pe rezolvarea problemelor, în timp ce stilul afectiv presupune comunicarea orientată spre emițător și centrată pe construirea relației cu interlocutorul. Stilul afectiv poate fi: de tip deferent (ca în culturile din Asia de Est
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
HarperCollins. Hofstede, G. (1997). Promoting a European Dimension of Intercultural Learning -Developing School Materials. EFIL Seminars. Hofstede, G. J., P. Pedersen, et al. (2002). Exploring culture. Yarmouth, Me., Intercultural Press. Homans, George C. (1958). Social Behavior as Exchange. În The American Journal of Sociology, 63, 6, p. 597-606. House, J., G. Kasper, et al. (1989). Cross-cultural pragmatics : requests and apologies. Norwood, N.J, Ablex. Huber-Kriegler, M., I. Lázár, et al. (2003). Mirrors and windows : an intercultural communication textbook. Strasbourg, Council of
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
translator: studies in intercultural communication: wordplay and translation. Manchester, St.Jerome. Lehtonen, Mikko (2000). The Cultural Analysis of Texts. Sage Publications, London, Thousand Oaks, New Delhi. Liang, Guodong, Han Jing (2005). A Contrastive Study on Disagreement Strategies for Politeness between American English & Mandarin Chinese. The Asian EFL Journal, 2005, 7. HYPERLINK "http://www.asian-efl-journal.com/index.php" http://www.asian-efl-journal.com/index.php Lotman, Iuri (1974). Studii de tipologie a culturii, București, Univers. Lakoff, George (1987). Women, Fire, and Dangerous Things
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Turner, J. C. (1986). The social identity theory of intergroup relations. În W. G. Austin & S. Worchel (Eds.), The Social Psychology of Intergroup Relations. Monterey, CA: Brooks-Cole. Tannen, D. (1980). A comparative analysis of oral narrative strategies: Athenian Greek and American English. În W. L. Chafe (ed.), The Pear Stories: cognitive, cultural and linguistic aspects of oral narrative production. Norwood, NJ: Ablex pp.51-87. Terzea-Ofrim, Lucia (2002). Ce mi-e drag nu mi-e urât. O antropoogie a emoției. București, Paideia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
formularea sarcinii de lucru să fi influențat răspunsul subiecților, date fiind semnificațiile culturale distincte ale termenului a povesti: o semnificație contextualizată de către greci în conformitate cu instrucția primită în școală (a povesti - a prezenta evenimente în manieră subiectivă), o semnificație literală de către americani (a povesti - a prezenta evenimente în manieră obiectivă). Probabil că mai multe variabile culturale au interacționat, producând cele două moduri diferite de răspuns. Într-un articol din 1986, „Reasons for the Lack of Argumentation and Debate in the Far East
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din partea agenților organizaționali și intenția de a părăsi organizația: rolul mediator al suportului organizațional perceput Ioana Nastase, Internetul metodă modernă de comunicare la locul de muncă (sau în organizațiile actualeă Abordări teoretice Mihaela Roco, Sinteză a studiului privind Leadership-ul din American Psychologist (2007Ă Septimiu Chelcea, Sociologia emoțiilor: teorii culturale Georgeta Pânișoară, Ovidiu Pânișoară, From the barriers of the communication to the efficiency of the process Abordări științifice studențești Un punct de vedere critic privind stabilitatea ancorelor carierei, Chirilă Cristina Recenzii : Psihologie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
afecțiuni (de exemplu bolile cardiovasculareă prezintă riscuri de până la de cinci ori mai mari de deces când se combină cu depresia și anxietatea, a nu trata cum se cuvine acești factori devine o lipsă de etică profesională. (Journal of the American Medical Associationă Medicii, în cadrul activității lor specifice (consultațiaă se confruntă cu mai mulți factori de presiune: Personalitatea și suferința pacientului Nevoia de siguranță, a acurateței diagnosticului Alegerea strategiei terapeutice eficiente (raportul cost / beneficiuă Parcurgerea agendei de consultații Stabilirea relației terapeutice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de Robert J. Sternberg, de la Universitatea Tufts Cum să pui întrebări corecte despre conducere.Discuții și concluzii (Asking The Right Questions About Leadership. Discussion and Conclusionsă, de J. Richard Hackman, Universitatea Harvard și Ruth Wageman, Colegiul Dartmouth *Special Issue: Leadership, American Psychologist, Jan 2007, Vol 62, nr 1, p 1-47 **Universitatea din București, roco.mihaela@gmail.com De la bun început trebuie remarcat că toate studiile cuprinse în acest număr special sunt ele însele de referință și aduc în discuție cele mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
X(?A Pacifiști/Stânga academică X X3 Islamiști fundamentaliști/ Dreapta radicală X Islamiști moderați X X4 X Israelieni X X5 Aliații SUA autentici X Aliații SUA oportuniști X6 Teroriștii X Musulmanii din SUA X X7 Notă X1. New-yorkezilor și celor mai mulți americani - frică de un nou atac X2. Agenților de securitate din aeroporturi - frică de o posibilă pierdere a locului de muncă X3. Pacifiștilor și intelectualilor de stânga - frică să nu devină țintă loviturilor civile în SUA X4. Islamiștilor moderați - frică de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Ann (ed.Ă (2001Ă Self and Society. Oxford, UK: Blackwell Publishers Ltd. Chelcea, Septimiu (1996Ă Comportamentul prosocial. În A. Neculau (coord.Ă. Psihologie socială. Aspecte contemporane (pp. 438-451Ă. Iași: Editură Polirom. Clark, Candace (1987Ă Sympathy biography and sympathy margin. The American Journal of Sociology, 93, 2, 290-321. Clark, Candace (1997Ă Misery and Company: Sympathy în Everyday Life. Chicago: University of Chicago Press. Collins, Randall (1975Ă Conflict Sociology. Toward an Explanatory Science. New York: Academic Press. Collins Randall (1981Ă Sociology since Midcentury. Essays
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
University Press. Hochschild, Arlie Russell (1975Ă The sociology of emotions: Selected possibilities. În M. Millman și R.M. Kanter (edsă. Another Voice (pp. 280-307Ă. Garden City, NY: Anchor Press. Hochschild, Arlie Russell (1979Ă Emotion work, feeling rules, and social structure. The American Journal of Sociology, 85, 3, 551-575. Hochschild, Arlie Russell (1983Ă The Managed Heart. Commercialization of Human Feeling. Berkeley: University of California Press. Johnson, John M. (2001Ă Review: „Misery and Company: Sympathy în Everyday Life” de Candace Clark (1997Ă. Contemporary Sociology
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Sympathy în Everyday Life” de Candace Clark (1997Ă. Contemporary Sociology, 30, 1, 46-47. Kemper, Theodore D. (1978Ă A Social Interactional Theory of Emotions. New York: Wiley. Kemper, Theodore D. (1981Ă Social constructionist and positivist approaches to the sociology of emotions. The American Journal of Sociology, 87, 2, 336-362. Kemper, Theodore D. (1990Ă Social relations and emotions: A structural approach. În T.D. Kemper (ed.Ă. Research Agendas în the Sociology of Emotions (pp. 207-237Ă. Albany: State University of New York Press. Kemper, Theodore D.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]